Raportul anual al Consiliului Fiscal

360 de zile (de la 17,7% la finele anului 2024, la 35,7% la finele anului 2025), ceea ce sugerează persistența dificultăților în achitarea obligațiilor restante, acestea având o tendință de cronicizare.

III.5. Evaluarea analizelor cheltuielilor publice Crizele succesive din ultimii ani – pandemia de COVID-19, criza energetică, intensificarea tensiunilor geopolitice și conflictele militare – au amplificat presiunile asupra finanțelor publice, cu un efect asimetric asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare. În UE, ponderea cheltuielilor publice în PIB a crescut în 2025 cu circa 2,9 pp față de anul 2019, în timp ce ponderea veniturilor bugetare s-a majorat cu doar 0,2 pp. În acest context, analizele de cheltuieli publice (spending reviews) au devenit un instrument de management bugetar, integrat în ciclul de elaborare, implementare și evaluare a politicilor fiscal- bugetare. În 2023, 34 din cele 35 de state membre OCDE au raportat utilizarea lor cel puțin o dată29.

Literatura de specialitate nu oferă o definiție uniformă pentru analizele de cheltuieli publice. Totuși, abordările recente converg către aceeași perspectivă conceptuală: un proces sistematic de evaluare a cheltuielilor publice, integrat în ciclul bugetar și orientat spre îmbunătățirea eficienței, eficacității și sustenabilității finanțelor publice (OCDE, 2024) 30 . Evoluția conceptului marchează trecerea de la un instrument de identificare a economiilor bugetare (OCDE, 2013)31 la un mecanism strategic de optimizare a alocării resurselor și de fundamentare a reformelor structurale (OCDE, 2025)32. În această accepțiune, analizele evaluează relevanța obiectivelor de politică fiscal-bugetară, eficiența utilizării resurselor, eficacitatea rezultatelor și sustenabilitatea programelor, examinând relația dintre resursele alocate (inputs), serviciile furnizate (outputs) și efectele generate (outcomes). Totodată, ele permit realocarea resurselor către domenii cu valoare adăugată mai ridicată și crearea spațiului fiscal necesar finanțării unor noi priorități strategice, fără a afecta furnizarea serviciilor publice esențiale.

În România, consolidarea cadrului instituțional pentru analizele de cheltuieli devine cu atât mai importantă cu cât dezechilibrele fiscale rămân ridicate. Prin PNRR s-a accelerat operaționalizarea analizelor de cheltuieli publice, astfel că, până la finele anului 2025, MF a realizat analize de evaluare a cheltuielilor publice în domeniile educație, sănătate și mediu și a aprobat, prin memorandum, Strategia analizei cheltuielilor publice pentru perioada 2024-203033. Corespunzător, LRFB a fost modificată (art. 53, alin. i), stabilind în sarcina CF evaluarea ex post a analizelor de cheltuieli, realizate de MF și de ordonatorii principali de credite, începând cu bugetul anului 2024.

III.5.1. Evaluarea analizei cheltuielilor publice în domeniul mediului Structura funcțională a cheltuielilor publice (vezi Graficul 30) evidențiază diferențe ample între România și media UE în ceea ce privește prioritățile de alocare a resurselor bugetare. În anul 2024, România se situează sub media europeană în domeniile cu impact social – protecție socială (13,6% din PIB, față de

29 https://www.oecd.org/en/topics/spending-reviews.html 30 OECD. 2024. Spending Reviews Experiences of OECD countries. 31 OECD. 2013. Spending Reviews, Journal on Budgeting Volume 2013/2, https://doi.org/10.1787/budget-v13-2-en 32 OECD. 2025. Government at a Glance 2025, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/0efd0bcd-en 33 https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/SACP2024-2030_2072023.pdf

79