Raportul anual al Consiliului Fiscal

sinistrate. Spre deosebire de destinațiile posibile ale alocărilor din fondul de rezervă bugetară, care lasă loc de interpretări, în cazul fondului de intervenție acestea sunt clar precizate în textul de lege. Pe parcursul unui an, acest fond poate fi majorat cu sume din fondul de rezervă, în funcție de necesitățile privind asigurarea sumelor necesare pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale.

În continuare, este prezentată utilizarea fondului de rezervă și a fondului de intervenție pe parcursul anului 2025, pe baza hotărârilor de Guvern publicate în Monitorul Oficial al României prin care se alocă sume pe ordonatori de credite și destinații.

Dacă în 2023 și 2024 Guvernul, printr-o serie de derogări de la cadrul fiscal-bugetar, a permis utilizarea fondului de rezervă bugetară (FRB) pentru echilibrarea bugetelor locale și centrale, apelând la acesta pentru finanțarea unor cheltuieli curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite, în 2025 s-a renunțat la această practică nocivă.

În construcția bugetului pentru anul 2025 erau prevăzuți, cu titlul de fonduri de rezervă, circa 1,9 mld. lei. Totodată, se stabilea o singură derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, și anume finanțarea cheltuielilor aferente organizării și desfășurării alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025. Pe parcursul anului, din FRB au fost alocați circa 8,8 mld. lei (aprox. 8 mld. lei la nivelul administrației centrale și 0,8 mld. lei la nivelul administrațiilor locale). Ponderea sumelor utilizate din FRB în totalul cheltuielilor bugetare este de circa 1,1%, în scădere semnificativă față de 2024 (când ponderea în total cheltuieli a ajuns la 8,8%), situându- se chiar și sub media ultimilor 10 ani (2,2%).

Totuși, s-a continuat utilizarea unor sume din FRB dincolo de cadrul statuat în Legea finanțelor publice nr. 500/2002, respectiv pentru cheltuieli care nu pot fi catalogate drept urgente sau neprevăzute și care ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului pe anul 2025, precum:

• - achiziționarea de vaccinuri;
• - gestionarea unor scheme de ajutor de stat;
• - plata unor tranșe aferente cotizației anuale a României la bugetul Instrumentului European

pentru Pace (EPF), pilonul II;

• - plata drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente;
• - derularea unor proiecte culturale și de diplomație culturală;
• - finanțarea programelor naționale de investiții;
• - acoperirea cheltuielilor cu materiale și prestări de servicii cu caracter medical și a cheltuielilor cu

concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;

• - asigurarea sumelor necesare plății obligațiilor ce revin din contractele încheiate pentru achiziții

de echipamente militare și asigurării finanțării proiectelor de infrastructură militară;

• - finanțarea Programului național de construcții de interes public sau social;
• - plata contribuției voluntare a României către mecanismul Prioritised Ukraine Requirement List;
• - acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naționale a

României;

• - echilibrarea bugetelor locale, pentru plata unor cheltuieli curente și de capital.

74