Raportul anual al Consiliului Fiscal

de asigurări s-au situat în apropierea valorii programate, iar veniturile fiscale și cele nefiscale au depășit estimările cu circa 0,8 mld. lei fiecare.

Nivelul cheltuielilor bugetare s-a situat cu 6,6 mld. lei peste valoarea programată inițial. Principalele agregate de cheltuieli care au înregistrat depășiri semnificative au fost: dobânzi (+8,6 mld. lei), asistență socială (+8,6 mld. lei), bunuri și servicii (+6 mld. lei) și cheltuieli de capital (+5,4 mld. lei). Pe de altă parte, cele mai ample nerealizări ale sumelor bugetate au fost înregistrate la proiectele cu finanțare din fonduri UE (-15,4 mld. lei), plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent (-3 mld. lei), cheltuieli de personal (-1,8 mld. lei) și subvenții (-1,4 mld. lei).

În comparație cu estimările de la a doua rectificare, cheltuielile bugetare au fost cu 23,4 mld. lei mai mici. Principalele categorii de cheltuieli care s-au situat sub nivelurile prevăzute au fost: proiectele cu finanțare din fonduri UE (-18,5 mld. lei), plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent (-3 mld. lei), dobânzi (-2,7 mld. lei), cheltuieli de personal (-2,5 mld. lei), subvenții (-1,8 mld. lei) și asistență socială (-0,6 mld. lei). Pe de altă parte, cele mai ample depășiri ale valorilor programate au fost consemnate de cheltuielile de capital (+4,8 mld. lei) și de cele cu bunuri și servicii (+1,5 mld. lei).

Diminuarea deficitului bugetar, în a doua jumătate a anului 2025, a fost un semnal încurajator pentru continuarea traiectoriei de consolidare bugetară în anii următori. Însă, o programare bugetară riguroasă și respectarea regulilor fiscale reprezintă premise esențiale pentru succesul procesului de consolidare. În acest context, deși înregistrarea unui deficit de 7,62% din PIB (146 mld. lei) reprezintă o performanță în raport cu ținta de 8,4% (159,8 mld. lei), confirmată la a doua rectificare (finele lunii noiembrie 2025), înregistrarea unei diferențe considerabile între proiecțiile de venituri și cheltuieli și realizările efective, într-un interval de timp atât de scurt, ridică semne de întrebare cu privire la rigurozitatea programării bugetare. Corelarea proiecțiilor cu execuția bugetară efectivă oferă predictibilitate mediului economic și transmite un semnal clar privind plauzibilitatea construcțiilor bugetare.

În Tabelul 4 se prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare din perspectiva metodologiei naționale (cash), exprimate ca pondere în PIB. Comparativ cu anul precedent, în 2025 s-a consemnat diminuarea deficitului bugetar cu 1,05 pp din PIB, explicată prin creșterea ponderii veniturilor bugetare cu 1,92 pp din PIB, concomitent cu creșterea ponderii cheltuielilor bugetare cu 0,87 pp din PIB.

Veniturile BGC, exprimate ca pondere în PIB, au înregistrat creșteri pe principalele categorii: sumele primite de la UE în contul plăților efectuate (+0,69 pp), veniturile fiscale (+0,28 pp), contribuțiile de asigurări sociale (+0,08 pp) și veniturile nefiscale (+0,01 pp).

La nivelul veniturilor fiscale, majorări comparativ cu anul precedent au fost înregistrate la impozitul pe salarii și venit (+0,28 pp), TVA (+0,11 pp), impozitul pe profit (+0,09 pp), impozite și taxe pe proprietate (+0,05 pp), la accize consemnându-se o diminuare cu 0,11 pp.

În ceea ce privește cheltuielile BGC, exprimate ca pondere în PIB, cele mai importante reduceri față de execuția anului precedent s-au înregistrat la cheltuieli de personal (-0,6 pp), subvenții (-0,32 pp), cheltuieli de capital (-0,2 pp) și bunuri și servicii (-0,06 pp). Pe de altă parte, creșteri față de anul 2024 au

44