Raportul anual al Consiliului Fiscal

cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (0,1% din PIB), cheltuieli de capital (2,7% din PIB) și alte transferuri de natura investițiilor (0,2% din PIB).

CF nota că investițiile publice reprezintă un pilon esențial pentru modernizarea infrastructurii și pentru convergența economică a României cu statele dezvoltate din UE. Însă acestea nu asigură automat creșterea producției de bunuri exportabile (tradables), fapt vizibil în creșterea rapidă a deficitului comercial și a celui de cont curent. Totodată, alocările pentru investiții trebuie să țină cont de constrângerile financiare interne și externe, precum și de necesitatea imperioasă de a reduce deficitul bugetar.

Totodată, CF sublinia că presiunea asupra cheltuielilor bugetare se va accentua în anii ce vin ca urmare a angajamentelor asumate de România pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Alocarea unui procent mai mare din PIB către apărare va impune constrângeri suplimentare asupra bugetului, intensificând nevoia de prioritizare și eficientizare a cheltuielilor publice, alocările către educație și sănătate fiind subdimensionate în comparație cu media din statele membre ale UE și nevoile societății românești.

Pe baza datelor disponibile, CF a apreciat că noile coordonate ale construcției bugetare erau compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, notând că această țintă trebuia judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa adoptării pachetului de măsuri din luna iulie. Aceste măsuri aveau un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară începând cu luna septembrie, însă efectul lor prezumat urma să fie considerabil mai mare asupra deficitului din 2026. O corecție semnificativă a deficitului bugetar ar spori credibilitatea angajamentelor guvernamentale, oferind României acces mai facil la finanțare și refinanțare pe piețele internaționale, și ar îmbunătăți percepția de risc, contribuind la costuri mai reduse de împrumut.

3. A doua rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2025

Cea de-a doua rectificare bugetară (OUG nr. 64 și OUG nr. 65 din 28 noiembrie 2025) a operat o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar la 8,4% din PIB (159,8 mld. lei). Atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost diminuate cu circa 1,8 mld. lei. Principalele ajustări au fost operate la categoriile de venituri și cheltuieli aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și la cheltuielile de capital, reflectând renegocierea PNRR prin care unele proiecte au fost translatate între componenta de granturi și cea de împrumuturi, efectul fiind parțial contrabalansat de necesitatea finanțării din fonduri naționale a proiectelor pentru care s-a redus alocarea PNRR.

Pe partea de venituri, față de prima rectificare, a avut loc o revizuire ascendentă marginală a veniturilor fiscale (+0,1 mld. lei, în principal ca urmare a majorării proiecției încasărilor din impozitul pe profit, concomitent cu diminuarea altor impozite pe venit, profit și câștiguri din capital) și nefiscale (+0,4 mld. lei), în timp ce veniturile din contribuții de asigurări au rămas la același nivel. Aceste majorări au fost însă anulate de revizuiri negative la nivelul fondurilor europene, atât în ceea ce privește sumele aferente cadrului financiar multianual (-0,4 mld. lei), cât și în ceea ce privește componenta de granturi a PNRR (-1,9 mld. lei).

40