Raportul anual al Consiliului Fiscal

corespunzător din 2024, dinamica a încetinit de la +2,1% în al doilea trimestru la -1,4% în ultimul trimestru.

Pe latura cererii (vezi Graficul 2), formarea brută de capital fix (+0,9 pp) a avut cea mai importantă contribuție pozitivă la creșterea economică, urmată de variația stocurilor (+0,5 pp) și consumul gospodăriilor (+0,3 pp). Aceste contribuții pozitive au fost parțial contrabalansate de contribuțiile negative ale consumului guvernamental (-0,5 pp) și exportului net (-0,5 pp).

Comparația cu anul precedent relevă modificări privind nivelul contribuțiilor pe latura cererii. Contribuția consumului gospodăriilor la creșterea PIB a decelerat considerabil, de la 3,5 pp în 2024, la 0,3 pp în 2025, pe fondul diminuării puterii de cumpărare în a doua parte a anului. Dacă în prima jumătate a anului 2025 câștigurile salariale reale au înregistrat creșteri, de circa +4,7% în ianuarie, în scădere treptată spre +1,4% în iunie, eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică și majorarea TVA au influențat negativ puterea de cumpărare și, implicit, dinamica consumului. Evoluția câștigului salarial real a intrat treptat în teritoriu negativ începând cu luna iulie (-2,6%). În perioada august- decembrie 2025, scăderile reale s-au amplificat, variind în intervalul cuprins între -5% și -6%. Per ansamblu, câștigul salarial real a scăzut cu circa 1,1% în 2025. Similar, contribuția consumului guvernamental la creșterea PIB s-a diminuat de la +0,2 pp în 2024, la -0,5 pp în 2025, în contextul eforturilor de consolidare bugetară.

În schimb, formarea brută de capital fix și-a sporit contribuția la creșterea economică, de la -0,7 pp în 2024, la +0,9 pp în 2025, pe fondul unei rate reale de creștere de circa 3,4%. Ponderea formării brute de capital fix în PIB a crescut ușor față de 2024, de la 25,3%, la 25,6% în 2025. Sectorul public a înregistrat o majorare a ponderii investițiilor în PIB, de la 5,9% în 2024, la 6% în 2025, în contextul eforturilor de absorbție a fondurilor europene. Ponderea investițiilor gospodăriilor în PIB a crescut de la 6% la 6,2%, în timp ce sectorul firmelor a menținut o pondere relativ constantă de circa 13,4%.

Variația stocurilor – caracterizată, din punct de vedere istoric, de modificări ample – a avut o contribuție pozitivă la creșterea economică (+0,5 pp), în ușoară scădere față de 2024 (+0,6 pp). Exportul net de bunuri și servicii a avut o contribuție negativă de -0,5 pp, semnificativ mai redusă față de cea din anul 2024 (-2,8 pp). Ameliorarea reflectă o creștere a exporturilor cu circa 4,3% și un ritm al importurilor de circa 4,9%, comparativ cu -2,5% și, respectiv, 4% în 2024.

Pe latura ofertei, contribuția sectoarelor economice la creșterea PIB a fost mixtă, valoarea adăugată brută totală contribuind cu circa 0,7 pp, iar contribuția impozitelor nete pe produs a fost neutră. Sectoarele cu o contribuție pozitivă la creșterea PIB au fost: construcțiile (+0,5 pp), cu o pondere de 8,6% în formarea PIB, înregistrând o creștere reală de circa 6,9%; informații și comunicații (+0,3 pp), cu o pondere de 7,1% și o creștere reală de 4,1%; agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2 pp), cu o pondere de 3% și o creștere de 6,6%. În sens contrar, activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și de servicii-suport (-0,3 pp) au frânat creșterea, pe fondul unei scăderi reale de circa 4%. Celelalte sectoare economice – industria, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, intermedierile financiare și asigurările, tranzacțiile imobiliare, administrația publică, precum și activitățile de spectacole și servicii – au avut o contribuție neutră la creșterea PIB.

25