Raportul anual al Consiliului Fiscal

PIB, fără a avea în vedere posibile efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu și eventuale măsuri corelate cu acestea.

Pentru perioada 2027-2029, în           Conform cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029,
absența unei susțineri a procesului     reducerea deficitului bugetar pe termen mediu este planificată să
de consolidare și pe latura             se realizeze preponderent pe latura cheltuielilor, veniturile fiscale
veniturilor, ajustarea bazată           fiind proiectate să se majoreze cu doar 0,5 pp din PIB. În absența
predominant        pe      reducerea    unei susțineri a procesului de consolidare și pe latura veniturilor,
cheltuielilor ridică semne de           ajustarea bazată predominant pe reducerea cheltuielilor ridică
întrebare, balanța riscurilor fiind     semne de întrebare, balanța riscurilor fiind înclinată către
înclinată     către     posibilitatea   posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele
înregistrării unor deficite mai mari    prognozate. Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului
decât cele prognozate.                  bugetar trebuie susținută de majorarea veniturilor fiscale (inclusiv
                                        contribuții de asigurări), România având un potențial important de
                                        a-și majora încasările bugetare prin creșterea eficienței colectării.

Execuția bugetară pe primele 7          Execuția bugetară pe primele 7 luni ale anului 2026 a consemnat un
luni ale anului 2026 a consemnat        nivel al deficitului cash de circa 48 mld. lei (2,34% din PIB), cu circa
un nivel al deficitului cash de         1,7 pp din PIB mai mic decât deficitul înregistrat în perioada similară
2,34% din PIB, cu circa 1,7 pp din      a anului 2025. Veniturile bugetare s-au majorat față de primele 7
PIB mai mic decât deficitul             luni ale anului 2025 cu 11,2% (+0,48 pp din PIB), ritm ușor mai mare
înregistrat în perioada similară a      decât cel consemnat la 6 luni (+10,3%) și apropiat de ritmul de
anului 2025. Execuția confirmă          creștere anticipat în bugetul inițial (+11,1%). Evoluția a fost
tendința de reducere a deficitului,     susținută de dinamica veniturilor fiscale (+0,62 pp din PIB) și, într-o
observată și în lunile anterioare, și   măsură mai redusă, de cea a fondurilor europene (+0,3 pp din PIB).
creează premisele încadrării în         Cheltuielile bugetare au crescut cu numai 2,9% (-1,22 pp din PIB),
ținta stabilită pentru 2026.            sub ritmul de creștere anticipat în bugetul inițial (+6,9%), reducerea
                                        ponderii în PIB fiind determinată mai ales de cheltuielile de

personal (-0,61 pp din PIB), asistență socială (-0,66 pp din PIB) și capital (-0,40 pp din PIB).

Execuția pe primele 7 luni ale anului confirmă tendința de reducere a deficitului, observată și în lunile anterioare, și creează premisele încadrării în ținta stabilită pentru 2026. Această evoluție confirmă corecția remarcabilă a deficitului pe parcursul ultimilor doi ani și a susținut deciziile agențiilor Fitch și Moody’s de menținere a ratingului suveran al României.

Continuarea      procesului       de    Continuarea procesului de consolidare bugetară pe termen scurt și
consolidare bugetară pe termen          mediu poate fi afectată de materializarea unei serii de riscuri ce țin
scurt și mediu poate fi afectată de     de mersul execuției bugetare, fiind de menționat că neîndeplinirea
materializarea unei serii de riscuri,   unor jaloane și ținte aferente PNRR conduce la diminuarea
inclusiv de instabilitatea politică     fondurilor rambursate României. În acest sens, pierderile aferente

21