Raport privind starea învățământului superior din România

Raport privind starea învățământului superior din România 2024–2025

miliarde de euro. Această valoare, deși superioară celei din anul 2023, a fost inferioară nivelurilor atinse în anii 2024 și 2025, perioade caracterizate printr-un efort bugetar excepțional. În analiza ministerului, fondul de burse nu este un simplu instrument financiar, ci un mecanism esențial de politică publică pentru asigurarea accesului echitabil la învățământul superior. Pentru a nu crește riscul de abandon universitar, fenomen deja semnificativ în România, Ministerul Educației și Cercetării a considerat necesară intervenția prin utilizarea fondurilor europene disponibile. Demersurile inițiate au urmărit nu doar suplimentarea numerică a fondului, ci și menținerea unui nivel comparabil cu cel al anilor anteriori, pentru a evita discontinuități în politicile publice. Suplimentarea cu 60 de milioane de euro din fonduri europene a reprezentat rezultatul unei reconfigurări strategice a programelor operaționale relevante. Această alocare a permis atingerea unui nivel de finanțare similar cu cel din 2024 și 2025. Este important de subliniat că valoarea finală a fondului de burse pentru anul 2026 este cu

aproximativ 50% mai mare decât cea din anul 2023, ceea ce indică o creștere structurală pe termen mediu. Această abordare reduce presiunea asupra bugetului național și aliniază România la practicile europene.

Modificarea limitei superioare a normei universitare și impactul asupra eficienței financiare și organizării activității didactice Legea nr. 141/2025 a introdus o modificare semnificativă în ceea ce privește limita superioară a normei didactice universitare, stabilind un plafon de 16 ore convenționale, cu posibilitatea extinderii până la 18 ore. Această modificare a fost fundamentată pe necesitatea creșterii flexibilității instituționale și a eficienței utilizării resurselor umane. În anii anteriori, structura normării a generat o dependență ridicată de plata cu ora, cu efecte negative asupra sustenabilității financiare. Creșterea limitei normei a permis universităților să redistribuie sarcinile didactice în interiorul personalului existent, în baza deciziei și autonomiei proprii. Cheltuielile cu plata cu ora au scăzut în anul 2025 cu aproximativ 15% față de anul 2024. Această reducere reprezintă un indicator clar al eficientizării cheltuielilor publice în domeniul învățământului superior.

Din perspectivă bugetară, economiile realizate au contribuit la stabilizarea finanțelor universităților într-un context economic dificil. Resursele astfel eliberate au putut fi redirecționate către alte priorități instituționale, precum infrastructura educațională sau activitățile de cercetare, conducând, în același timp, și la reducerea fragmentării activităților didactice. Această măsură nu a avut ca scop creșterea presiunii asupra cadrelor didactice, universitățile nefiind obligate să o aplice, ci, pornind de la autonomia universitară, în baza analizelor, nevoilor și deciziilor proprii, putând să o aplice flexibil, cu respectarea principiilor calității și echilibrului profesional.

II.3 Asigurarea cadrului normativ al sistemului de învățământ superior Ordonanțe de urgență

• • OUG nr. 112/2024 din 23 septembrie 2024 privind modificarea şi completarea unor acte

normative Hotărâri de guvern 60