România firescul excelenței. Program prezidențial Daniel Funeriu 2025

Consolidarea aparatului diplomatic al Țării noastre, inclusiv prin redeschiderea unor misiuni diplomatice și consulare, prin motivarea adițională a diplomaților aflați la misiune în spații de interes prioritar și prin prioritizarea diplomației economice, înțeleasă ca sursă de producere de PIB național în afara Țării.

Optimizarea activității MAE prin deblocarea plafonării de facto a finanțării anuale de la bugetul de stat, creșterea numărului de diplomați, în special în domeniul consular, implementarea strategiei existente de ierarhizare a misiunilor diplomatice și motivarea adițională a personalului MAE care optează pentru misiuni în spații importante dar dificile.

Amplificarea exponențială a numărului de burse universitare dedicate spațiilor de interes politic și economic privilegiat pentru România și transformarea acestor instrumente academice în investiții pe termen lung și, deopotrivă, în mijloace de a stimula o migrație a creierelor către România.

Obiectivul IV: Creșterea capacității diplomației române de a servi interesele exportatorilor și investitorilor români, prin următoarele Măsuri:

Definirea de către Președintele României a diplomației economice drept obiectiv fundamental al oricărui ambasador, pe baza unei strategii specifice validate înainte de plecarea la post și a unor planuri anuale de acțiuni supuse unui control de execuție.

Echilibrarea logicii eminamente politice a Reuniunii Anuale a Diplomației Române prin introducerea în programul evenimentului a unor acțiuni relevante de natură economică, organizate împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României și cu asociațiile antreprenoriale din domeniile strategice ale Țării noastre.

Realizarea unor vizite externe a Președintelui României cu precădere împreună cu misiuni economice și includerea sistematică în programul acestor vizite a unor forumuri de afaceri.

Creșterea numărului de atașați economici, astfel încât în spații de importanță fundamentală pentru România să funcționeze birouri economice cu personal multiplu iar în țările cu potențial să existe cel puțin un asemenea post.

Obiectivul V: Ameliorarea capacității diplomației române de a sprijini interesele diasporei românești, prin următoarele Măsuri:

Extinderea rețelei consulatelor de carieră ale României, proporțional cu amploarea diasporei românești.

Amplificarea numărului școlilor publice sau a altor instituții unde se predă limba română și cultura Țării noastre, prin acorduri bilaterale cu statele care beneficiază de prezență românească semnificativă și prin stimularea în continuare, inclusiv prin finanțare de la bugetul de stat, a implicării în acest domeniu a bisericilor și a altor forme asociative românești prezente în diaspora.

Stimularea spiritului antreprenorial al diasporei românești prin programe dedicate creării de noi afaceri în România a celor mai ingenioși dintre românii care trăiesc în afara țării.

Sprijinirea candidaturii membrilor diasporei la poziții politice sau administrative în țările unde trăiesc, prin organizarea de evenimente de pregătire în domenii specifice, precum comunicare politică, gestiunea unei campanii electorale etc.

Decalog de politică externă

România nu are încă politica externă pe care o merită cetățenii ei cei mai activi și cei mai ambițioși. După trei decenii de dezvoltare accelerată, în parteneriat cu UE sau, din 2007, în interiorul ei, România este încă mai puțin decât ar putea și ar trebui să fie.

Din acest motiv, voi cere tuturor angajaților Ministerului Afacerilor Externe, de la ministru până la cel mai tânăr atașat diplomatic, să ducă la îndeplinire câteva obiective foarte clare:

Să aducă politica externă a României la nivelul de performanță al economiei naționale. În absolut necesar ca diplomația noastră trebuie să se pună în serviciul expansiunii internaționale a companiilor românești.

Să trateze diaspora noastră ca parte integrantă a națiunii române, protejându-i drepturile și sprijinind, unde și când va fi cazul, procesul de repatriere a celor care doresc să revină în România.

Să aducă relația economică cu SUA la nivelul raporturilor noastre politice și din domeniul securității, promovând Statele Unite ca principal investitor străin în România, cu precădere în domeniul tehnologiilor de vârf.

Să facă din Republica Moldova o prioritate, oriunde ar servi România ca diplomați. Republica Moldova trebuie adusă rapid la același nivel de dezvoltare și prosperitate ca România, activând toate instrumentele de sprijin românești și europene disponibile.

Să crească exponențial influența României în vecinătate. Țara noastră este azi economia cea mai importantă din regiunea sa geografică și, prin urmare, trebuie să devină statul cel mai relevant din Europa de Sud-Est, de la Dunăre la Egee, și de la Marea Neagră la Marea Adriatică.

Să contracareze influența nocivă a Rusiei, în toate spațiile de interes pentru noi și aliații noștri, și să aducă o contribuție relevantă la găsirea unei păci juste și durabile a războiului din Ucraina. În egală măsură, să asigure participarea țării noastre la procesul de reconstrucție și de consolidare democratică a Ucrainei, pe măsura efortului de sprijin făcut de România de la începutul invaziei ruse.

Să contribuie la definirea viitorului Uniunii Europene, înțeleasă ca un pol geopolitic autonom și ca o sursă de standarde economice, sociale și politice pentru întreaga lume. UE se găsește azi la o răscruce, iar România are vocația și răspunderea de a contribui la reprofilarea globală a Europei.

În interiorul NATO, să devină un stâlp al securității euroatlantice, un bastion al contracarării revizionismului rusesc și un producător relevant de arme și de soluții de securitate.

Să revină, cu un activism regăsit, în spațiile de prezență și influență tradiționale ale României: Orientul Mijlociu, Magreb și Africa. Intensificând politica de burse, dinamizând exporturile și consolidând investițiile noastre în regiune, România trebuie să își refacă rețelele de prestigiu și influență din aceste spații.

Să beneficieze, prin parteneriatele strategice existente și prin unele noi, de ponderea economică și de relevanța economică sporită ale Asiei și Americii Latine, înțelese în egală măsură ca piețe de expansiune pentru companiile noastre și ca surse de investiții străine în România.

https://www.funeriu.ro/aparare/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/ARMATA_1MIN.mp4

APĂRARE: România sigură, România capabilă

Obiective fundamentale și măsuri pentru o nouă politică națională de apărare și securitate

Premiză

În mandatul meu România nu va fi nicio secundă în situația veunui conflict armat. Garantez pacea României. Pentru aceasta, într-un context geopolitic profund deteriorat, România are responsabilitatea de a-și asuma rolul de garant regional al securității și de a se transforma într-un stat cu o capacitate reală de descurajare și răspuns militar, proporțională cu amenințările și cu statutul său de membru UE și NATO.

Obiectivul I: Reformarea profundă a Armatei Române și asigurarea capacității de luptă reale, prin următoarele Măsuri:

Operaționalizarea rapidă a unei noi arhitecturi de planificare strategică, condusă de CSAT, care să definească prioritățile de dezvoltare militară ale României în context aliat și național.

Eliminarea blocajelor birocratice în dotarea forțelor armate, printr-o procedură specială de achiziții strategice, supravegheată direct de CSAT.

Adaptarea structurii de forțe la realitățile războiului modern: investiții în capacități de luptă aeriană, navală și cibernetică, cu accent pe interoperabilitate NATO.

Creșterea efectivelor armatei printr-un program național de atragere a tinerilor, cu beneficii educaționale, profesionale și financiare competitive.

Punerea în practică a Art 118, alin 2, din Constituția României, privitor la pregătirea populației, a economiei și teritoriului pentru apărare, printr-un nou sistem de formare.

Obiectivul II: Dezvoltarea unei industrii de apărare naționale moderne, competitive și integrate în rețelele europene și NATO, prin următoarele Măsuri:

Crearea unui consorțiu național de industrie de apărare, cu participarea companiilor de stat, a sectorului privat și a investitorilor strategici străini.

Introducerea conceptului de „companie strategică”, care să beneficieze de sprijin guvernamental în cercetare, dezvoltare și export.

Redefinirea rolului Romarm: transformarea în platformă de integrare de tehnologii militare avansate, în parteneriat cu institute de cercetare și universități tehnice.

Atragerea marilor producători occidentali în proiecte comune de producție pe teritoriul României, cu transfer real de tehnologie.

Alinierea la inițiativele europene de apărare (EDF, PESCO) prin propunerea unor proiecte lider de către România în domenii unde avem tradiție sau potențial (dronistică, muniție, sisteme de comandă-control).

Obiectivul III: Creșterea capacității de reacție în situații de criză și întărirea protecției populației prin următoarele Măsuri:

Modernizarea infrastructurii critice de apărare civilă și militară – baze, depozite, spitale militare, adăposturi.

Crearea unei rețele naționale de protecție civilă integrată, în parteneriat cu autoritățile locale, pentru reacție rapidă la dezastre naturale sau atacuri hibride.

Elaborarea unui plan de comunicare strategică în situații de criză, cu instruirea publicului pentru scenarii de urgență.

Înființarea unui comandament național de reziliență, care să coordoneze politicile publice în fața amenințărilor neconvenționale (cibernetice, biologice, energetice).

Reformarea sistemului de mobilizare generală, cu accent pe claritate legislativă și colaborare între armată, guvern și industrie.

Obiectivul IV: Profesionalizarea și motivarea resursei umane din domeniul apărării prin următoarele Măsuri:

Crearea unui sistem de carieră atractiv pentru militari și civili, cu rute profesionale competitive și predictibile.

Majorarea salariilor și beneficiilor pentru personalul din structurile operative și din zonele de risc, cu accent pe merit și competență.

Introducerea unui sistem unificat de evaluare a performanței, pentru promovare meritocratică și eliminarea stagnării în funcții.

Realizarea unui program național de educație militară în licee și universități, voluntar, cu rol de familiarizare a tinerilor cu valorile apărării.

Dezvoltarea unui centru național de excelență în leadership militar, în parteneriat cu NATO și aliații regionali.

Obiectivul V: Consolidarea poziției României în arhitectura de apărare NATO și noua dinamică europeană de apărare prin următoarele Măsuri:

Creșterea contribuției României la misiunile NATO și UE, în special în regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest.

Propunerea în cadrul NATO a unei inițiative pentru apărarea consolidată a flancului estic, cu România ca punct de sprijin principal.

Atragerea pe teritoriul național a unor facilități strategice suplimentare NATO (comandamente, baze logistice, centre de pregătire).

Participarea activă la formularea Strategiei de Securitate Europeană, cu obiectivul de a menține complementaritatea NATO-UE.

Construirea unei capacități autonome românești de analiză strategică, care să ofere expertiză decidenților civili și militari din România și din cadrul alianțelor.

Decalog de apărare

România are nevoie urgentă de o politică de apărare adaptată realităților secolului XXI. Din acest motiv, ca Președinte al României, voi cere tuturor responsabililor din domeniul apărării următoarele:

Să pregătească România pentru orice tip de conflict: convențional, cibernetic, hibrid.

Să creeze o armată capabilă să descurajeze, nu doar să reacționeze.

Să trateze industria de apărare ca pe un motor economic și strategic al Țării.

Să redevină armata o școală de caracter și competență, cu atractivitate pentru tineri.

Să consolideze poziția României ca lider regional de securitate în zona Mării Negre.

Să colaboreze strâns cu SUA și aliații europeni pentru dezvoltarea de capacități comune.

Să integreze tehnologia de vârf în toate aspectele forței armate: AI, drone, comunicații securizate.

Să pună apărarea civilă și protecția populației în centrul strategiei de securitate națională.

Să facă apărarea parte a identității naționale moderne, nu doar un domeniu tehnic.

Să întărească încrederea cetățenilor în armată, prin transparență, eficiență și rezultate.

https://www.funeriu.ro/agricultura/

https://www.funeriu.ro/wp-content/uploads/2025/04/Agricultura_1min.mp4

AGRICULTURĂ ȘI HRANĂ SĂNĂTOASĂ: România hrănită sănătos zilnic și pe termen lung, mâncare fără

E-uri toxice

România hrănită sănătos, respectând tradiția și stimulând performanța

Politica agricolă trebuie să sprijine toate formele de producție – de la gospodăria țărănească la marile exploatații – și să garanteze accesul românilor la hrană sănătoasă, produsă local. Agricultura este nu doar sursă de hrană, ci și de identitate, securitate și dezvoltare.

Obiectivul I: Sprijinirea agriculturii de subzistență și gospodăriilor țărănești prin protejarea și valorificarea potențialului gospodăriilor individuale ca furnizori de hrană sănătoasă, identitate și reziliență locală.

Relaxarea reglementărilor privind activitățile din gospodăriile proprii: crescătorii de animale, procesarea hranei tradiționale și comercializarea produselor.

Crearea de centre publice de colectare și valorificare a produselor agricole din gospodării, cu sprijin logistic și prețuri corecte.

Simplificarea accesului la piețe pentru micii producători: eliminarea barierelor birocratice (ex. certificate de producător excesive).

Campanii de educație publică pentru promovarea consumului de produse locale, sănătoase, provenite din gospodării.

Sprijin pentru păstrarea și promovarea tradițiilor rurale: tăierea porcului, producerea de tuică, păstrarea semințelor tradiționale.

Infrastructură publică pentru valorificarea produselor locale (piețe, spații de procesare comună, branding local).

Obiectivul II: Dezvoltarea agriculturii profesioniste și a agribusiness-ului performant prin creșterea competitivității fermelor medii și mari, stimularea producției naționale și combaterea dezechilibrelor generate de importuri masive.

Renegocierea subvențiilor agricole la nivel european, pentru a aduce România la același nivel cu țările vestice.

Subvenționarea dobânzilor pentru credite agricole, astfel încât fermierii români să aibă acces echitabil la finanțare.

Reducerea poverii administrative și revizuirea reglementărilor privind perioadele de lucrări agricole și utilizarea tratamentelor.

Revizuirea taxării muncii sezoniere în agricultură și reintroducerea facilităților fiscale pentru sectorul agricol.

Măsuri de protecție a pieței interne față de produsele din Ucraina, UE și țări non-UE, inclusiv limitarea evaziunii fiscale în comerțul cu legume-fructe.

Investiții masive în infrastructura de irigații și în lucrări de prevenire a deșertificării (perdele forestiere, reîmpăduriri).

Crearea unui mecanism de intervenție în piață pentru stabilizarea prețurilor produselor agricole (ex. achiziții pentru rezerva de stat).

Stimularea procesării produselor agricole în România – sprijin fiscal și logistic pentru unitățile de procesare.

Crearea de școli profesionale agricole moderne, în parteneriat cu marile ferme, pentru formarea unei forțe de muncă specializate.

Obiectivul III: Accesul tuturor românilor la hrană de calitate prin garantarea unei alimentații sănătoase, curate și sigure în toate instituțiile publice și pentru toți consumatorii.

Reglementarea clară a operatorilor care furnizează hrană în școli, grădinițe și spitale: instruire și certificare obligatorie specializată.

Introducerea de controale zilnice, aleatorii în piețele agroalimentare, cu obligația ca acestea să dețină sau să fie arondate unui laborator de testare.

Sprijin real pentru agricultura bio, free range, grass fed: subvenții dedicate, promovare în rețelele comerciale, etichetare clară.

Asigurarea accesului liber la semințe variate, tradiționale, pentru cultivatori – sprijin pentru biodiversitate alimentară.

Consolidarea și extinderea zonelor DOP și DOC (denumire de origine protejată/ controlată), pentru a sprijini brandurile locale.

Decalogul Agriculturii României

Susținem agricultura de subzistență și gospodăriile tradiționale ca fundament al economiei rurale, prin relaxarea reglementărilor și sprijinirea micilor producători.

Investim în infrastructura agricolă pentru a conecta producția locală cu piețele interne și externe, facilitând comercializarea produselor tradiționale.

Promovăm educația alimentară în rândul consumatorilor, pentru a încuraja consumul de produse sănătoase și locale, de calitate superioară.

Asigurăm condiții favorabile pentru fermierii mari și mijlocii, prin subvenționarea dobânzilor la credite și reducerea taxelor pentru munca agricolă.

Protejăm piața internă de importuri neloiale, în special din Ucraina și alte țări non-UE, pentru a sprijini producția internă și a proteja prețurile corecte.

Combatem schimbările climatice prin investiții în irigații, reîmpăduriri și măsuri de prevenire a deșertificării.

Stabilizăm prețurile produselor agricole prin intervenții guvernamentale punctuale, precum achizițiile pentru rezerva de stat.

Sprijinim procesarea produselor agricole pe teritoriul României, pentru a adăuga valoare produselor noastre și a crea locuri de muncă.

Asigurăm accesul la semințe tradiționale și variate, pentru a proteja biodiversitatea agricolă și pentru a sprijini micii fermieri.

Garantăm hrană sănătoasă în școli, grădinițe și spitale prin reglementări stricte, formare specializată a personalului și controale riguroase.

https://www.funeriu.ro/finante-banci-taxe-criptomonede/

FINANȚE, BĂNCI, TAXE, CRIPTOMONEDE: România bogată și echitabilă, prin muncă eficientă și investiții!

ACEST PROGRAM A FOST ADOPTAT PRIN PRELUAREA, ÎN URMA DEZBATERILOR ECHIPEI RESPONSABILE DE ACEST DOMENIU, DIN DOCUMENTELE DE POZIȚIE ALE taxinstitute.ro 

TAXE

Principii generale

1.     Sarcina fiscală justă și echitabilă

Impozitele și contribuțiile sociale obligatorii trebuie stabilite în mod rezonabil, ținând cont doar de mărimea veniturilor și nu de tipul acestora, fără excepții și privilegii. Legislația fiscală trebuie să încurajeze munca eficientă și investițiile!

Cota unică de impozitare – aceeași pentru profiturile companiilor și pentru veniturile persoanelor rezidente în România, asigură sarcina fiscală justă și echitabilă, încurajează munca eficientă, este simplu de înțeles și administrat. Principiul cotei unice trebuie întărit!

2.     Toleranța zero la evaziune

Legislația trebuie să descurajeze practicile ilicite și să elimine oportunitățile de fraudă create prin lege!

3.     Stimul pentru investiții

Investitorii trebuie stimulați să investească prin crearea unui regim fiscal stabil și predictibil care să permită recuperarea investițiilor, evitarea dublei impuneri și impozitarea corectă a profiturilor, atât pentru companiile medii și mari, cât și pentru microîntreprinderi.

Vor fi revizuite declarațiile fiscale si eliminate cele inutile, cu scopul de a reduce cheltuielile de conformare. Rolul ANAF în îndrumarea contribuabililor va fi crescut, inclusiv prin operaționalizarea procedurilor de emitere a SFIA (soluții fiscale individuale anticipate, obligatorii pentru inspecția fiscală) și scurtarea termenului de răspuns la maxim 15 zile.

Banii investitorilor nu trebuie blocați de către stat! Revizuim legislația ce generează cereri de rambursare de impozite si contribuții astfel încât numărul acestora să fie redus drastic. Orice sumă datorată de către stat contribuabililor va putea fi compensată cu impozite si contribuții pe care contribuabilul le datorează statului.

4.     Informatizare cu sens/digitalizare orientată spre rezultate

Digitalizarea trebuie să aducă beneficii reale pentru toți cei implicați și nu doar costuri suplimentare pentru contribuabili și ANAF!Procesul de informatizare trebuie să reducă eforturile de declarare și conformare voluntară ale contribuabililor, dar și de a eficientiza procesul de administrare fiscală.

Masuri concrete

1.     Impozitul pe profit

România pro-business: propunerile vizează creșterea competitivității României prin crearea unui climat propice investițiilor:

Păstrarea cotei de impozit pe profit de 16% care este una competitivă și respectă cerințele UE de a fi de cel puțin 15%. Revizuirea acelor măsuri care măresc artificial baza de calcul a impozitului pe profit, făcând ca rata reală de impunere să fie semnificativ mai mare.

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%) introdus în anul 2024 prin Legea nr. 296/2023, deoarece are un impact negativ asupra tuturor sectoarelor de activitate, unele fiind sever afectate. Din datele noastre, cele mai afectate sectoare sunt:

sectorul auto, care are probleme semnificative generate de politicile publice și de concurența masivă a Chinei. În România, sectorul auto (producția de autoturisme și componente) este o industrie esențială fiind cel mai mare producător industrial, ce contribuie semnificativ și la exporturi. IMCA 1% face ca rata efectivă de impozit să fie semnificativ mai mare de 16%, ajungând până la 100% și – din păcate – în unele cazuri, majorând pierderea fiscală a producătorilor, amplificându-le problemele cauzate de piață și generând risc de închidere a unor capacități de producție în Romania.

sectorul distribuției de mărfuri, în care marea majoritate a companiilor au capital românesc, deci nu poate exista suspiciunea că profitul ar fi redus artificial prin prețuri de transfer. Acest sector este afectat suplimentar și de o măsură recent aprobată prin HG nr. 1393/2024 (deja atacată de contribuabili în procedură prealabilă, urmând procese în instanță) prin care IMCA 1% se calculează inclusiv la accizele incluse în prețurile de achiziție/vânzare.

Păstrarea IMCA 1% va face imposibilă atragerea de investiții noi și determină reducerea dimensiunii companiilor existente prin reorganizări, astfel încât cifra de afaceri să rămână sub pragul de 50.000.000 euro/an. Or, pentru a putea concura eficient pe plan regional, România are nevoie de consolidarea companiilor sale și nu de fărâmițare pentru a evita plata unui impozit nociv. În plus, dezavantajează companiile care au optat pentru măsura excelentă introdusă în 2020, și anume, consolidarea fiscală.

Eliminarea impozitului suplimentar pentru companiile din sectorul petrol și gaze (ICAS 0,5% din cifra de afaceri), mai ales în contextul în care comercianții angro și cu amănuntul de combustibili (indiferent de cifra de afaceri) au fost incluși în acest sector. Aplicarea pe lanțul de comercializare (producători/ comercianți angro/ comercianți cu amănuntul) a ICAS 0,5% (care mai e și nedeductibil la calculul impozitul pe profit!) va genera creșterea prețurilor la benzină și motorină, inflație generalizată în toate sectoarele economice și va duce la creșterea costului vieții pentru toți cetățenii României.

Reevaluarea sistemului de facilități fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare astfel încât acordarea acestora să fie condiționată de înregistrarea și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în România, stimulând integrarea rezultatelor în economia națională. Lohn-ul nu mai trebuie subvenționat!