Program de guvernare 2026-2028

PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR                                                  63

03

MINISTERUL FINANȚELOR · CAPITOL SECTORIAL

Finanțe publice, fiscalitate și economie

VIZIUNE ȘI OBIECTIVE:

Guvernul PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan continuă corecția fiscală fără poveri noi pentru contribuabilii corecți, coboară deficitul sub 3% din PIB până în 2030 și stimulează creșterea economică prin sprijinirea mediului de afaceri Deficitul scade pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană: prin cheltuieli mai puține și mai bine țintite, colectare mai bună, bugete construite pe rezultate și fonduri europene care înlocuiesc împrumuturile. Maximizăm utilizarea fondurilor europene și finanțăm prin ele prioritățile naționale. Spațiul fiscal rămâne același și este compatibil cu traiectoria de ajustare, se schimbă doar sursa din care îl acoperim: întâi fonduri europene, apoi veniturile proprii și, la final, împrumuturi ieftine și pe termen lung, care optimizează costul datoriei publice. Scopul este o economie mai competitivă, costuri de finanțare mai mici și o consolidare care nu alimentează inflația printr-un stimul fiscal. România a parcurs în ultimul an cea mai amplă corecție fiscală din Uniunea Europeană: deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar în primele șapte luni din 2026 la 2,34% din PIB, față de 3,99%

cu un an înainte. Ratingul a rămas în categoria investițională, iar fondurile europene nu au fost suspendate. Ajustarea nu este încheiată: datoria a depășit 60% din PIB, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar în 2027 dispar granturile din PNRR. Principiul responsabilității fiscale este asumat de toate partidele care formează Guvernul. Partidele care susțin Guvernul își asumă prin acest program reguli care depășesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea și apoi reducerea datoriei publice, protejarea spațiului fiscal pentru investiții, apărare, educație și sănătate și, mai ales, predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal și asistență socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează și scade gradual până în 2031. Salariile publice și prestațiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanța economiei și cu dinamica veniturilor, iar fiecare inițiativă cu impact bugetar semnificativ este însoțită de evaluare pe cel puțin patru ani, de surse de finanțare și de măsuri compensatorii. Ministerul Finanțelor aplică aceste

reguli în construcția bugetară și prezintă public, de două ori pe an, evoluția deficitului, a datoriei și a cheltuielilor nete, stadiul reformelor, execuția investițiilor și absorbția fondurilor europene. Obiectivul depășește însă cifrele bugetare: o societate care atrage capital, nu îl consumă. România se adaptează schimbărilor demografice prin reforme structurale întemeiate pe eficiență, inovare și dezvoltarea de competențe specifice, începând cu educația. Fiecare leu public trebuie să crească capacitatea economiei de a produce, iar fiecare reformă trebuie să lase în urmă o instituție mai eficientă, o competență în plus sau o investiție care se susține singură. Direcția este aceeași în toate: consolidare credibilă cu deficit sub 3% din PIB în 2030 - oprim în sfârșit rostogolirea datoriilor României către generațiile următoare; predictibilitate fiscală; bugete construite pe rezultate; muncă și investiții private stimulate; fonduri europene și capital privat în locul împrumuturilor. Veniturile bugetare cresc prin lărgirea bazei impozabile, prin revizuirea facilităților și a regimurilor preferențiale și prin conformare mai bună; principiul cotei unice se menține, ca reper de simplitate și predictibilitate a sistemului fiscal. Nicio

Program de Guvernare 2026–2028