Program de guvernare 2026-2028

area bugetului pe anul 2027 în noua aplicație informatică dezvoltată în cadrul PNRR; bugetul 2028, primul construit integral pe programe; 7.6 Analize anuale ale cheltuielilor (spending reviews) coordonate de Ministerul Finanțelor, cu concluzii publice, integrate obligatoriu în construcția bugetului următor; 7.7 Un set unic de indicatori pentru bugetul național și pentru Planul Național și Regional de Parteneriat, astfel încât banii românești și cei europeni să fie urmăriți în același sistem; 7.8 Registru public al tuturor programelor de finanțare din bugetul de stat și evaluare ex-ante obligatorie (cost–beneficiu, sursă, complementaritate cu fondurile UE) înaintea oricărui program nou; restructurarea sau suspendarea celor fără rezultate măsurabile; 7.9 Niciun contract de investiții fără sursă de finanțare pe toată durata lui; supracontractare de maximum 20%, ca angajament de plată al statului; 7.10 Fondurile de pensii pot investi mai mult în economie și în infrastructură, prin modificarea legislației de către ASF, ca sursă de capital intern pentru companiile românești; 7.11 Dobânzile statului rămân la românii care economisesc: programele Fidelis și Tezaur devin instrument permanent de finanțare a datoriei publice, deschiderea titlurilor de stat destinate astăzi exclusiv populației și către persoanele juridice, pentru stimularea îndatorării în moneda națională; fiecare leu împrumutat de la un român în loc de un creditor extern înseamnă dobândă plătită în țară, nu în afara ei; 7.12 Deficitul bugetar pe 2026 rămâne în țintă: 6,2% din PIB în termeni cash și 6,0% din PIB în termeni ESA; rectificarea bugetară se adoptă în 30 de zile de la învestirea Guvernului, fără majorarea Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 20 deficitului; obiectivele Planului bugetar-structural pe termen mediu se mențin, cu deficit sub 3% din PIB în 2030; 7.13 Bugetul pe 2027 se adoptă de Parlament până la 31 decembrie 2026; proiectul se publică de Guvern până la 30 noiembrie 2026; 7.14 Reguli de cheltuieli pe durata mandatului: cheltuielile de personal coboară gradual spre 7,9% din PIB în 2031; cheltuielile de asistență socială rămân constante ca pondere în PIB, ca regulă de disciplină fiscală; indexările pensiilor și alocațiilor se aplică potrivit legii și în limitele traiectoriei de deficit, iar spațiul fiscal câștigat peste acestea se folosește pentru reformele care rezolvă probleme structurale, nu pentru majorări suplimentare; 7.15 Încasarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR și utilizarea instrumentului SAFE (16,68 mld. euro) pentru apărare și infrastructură cu utilizare duală; 7.16 Transferuri predictibile către comunitățile locale: sumele de la bugetul de stat către primării și consilii județene se repartizează după o formulă stabilită prin lege pentru cel puțin trei ani, cu criterii obiective, publice și identice pentru toți; totalul transferurilor se stabilește anual în limitele Strategiei fiscal-bugetare și ale traiectoriei de reducere a deficitului, astfel încât formula să repartizeze resurse sustenabile, nu să creeze cheltuieli peste posibilitățile bugetului; reducerea posturilor și eficiența organizațională rezultate din OUG nr. 7/2026 se reflectă în formulă, iar funcționarea instituțiilor se finanțează pe baza unor costuri standard și a unor structuri eficiente, nu a organigramelor moștenite; fiecare autoritate locală își cunoaște alocarea din toamna anului anterior, iar alocările discreționare devin excepția, nu regula; 7.17 Aplicarea integrală a OUG nr. 7/2026 privind reducerea numărului de posturi în administrația publică centrală și locală: structurile cu atribuții suprapuse se comasează, procesele se digitalizează, iar numărul de posturi se stabilește după volumul real de activitate; în administrația centrală și în serviciile deconcentrate se aplică regula „o angajare la două plecări”. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 21 08 CAPITOLUL 8 · 2 MĂSURI Legea salarizării unice Corectarea modului de salarizare în sectorul public. 8.1 Adoptarea în Parlament a noii legi a salarizării unice: fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști; 8.2 Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 22 09 CAPITOLUL 9 · 8 MĂSURI Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții Investițiile publice se aleg după utilitate, maturitate și capacitatea de finalizare. 9.1 Reevaluarea și prioritizarea tuturor programelor de investiții finanțate din bugetul național și european, la nivelul tuturor ministerelor; 9.2 Indicatori de sustenabilitate pentru fiecare program, atât pentru cele dedicate nivelului național, cât și pentru cele dedicate autorităților locale; 9.3 Cofinanțare din partea autorităților locale, proporțională cu capacitatea lor financiară, la programele naționale de investiții; 9.4 Un domeniu, un singur program: pentru fiecare obiectiv de finanțare (de exemplu fotovoltaice și stocare, eficiență energetică a clădirilor, digitalizarea IMM-urilor) există o singură schemă și o singură autoritate care o administrează, indiferent de sursa banilor (buget de stat, PNRR, fonduri de coeziune, Fondul pentru Modernizare, AFM); programele paralele existente la ministere diferite se comasează în 12 luni, iar nicio schemă nouă nu primește aviz dacă un program cu același obiect este deja în derulare; 9.5 Evaluarea implementării proiectelor publice, cu prioritate pentru cele în execuție; 9.6 Reașezarea programelor de investiții – inclusiv între ministerele care le derulează, pe baza procedurilor de implementare, a efectelor produse și a capacității profesionale, inclusiv a celei certificate prin absorbția PNRR; 9.7 Maximizăm utilizarea fondurilor europene și finanțăm prin ele prioritățile naționale. Spațiul fiscal rămâne același și este compatibil cu traiectoria de ajustare, se schimbă doar sursa din care îl acoperim: întâi fonduri europene, apoi veniturile proprii și, la final, împrumuturi ieftine și pe termen lung, care optimizează costul datoriei publice; 9.8 Finanțarea europeană și finanțarea națională a investițiilor vor fi tratate într-un cadru bugetar integrat, astfel încât deciziile de supracontractare, cofinanțare, fazare sau preluare la bugetul de stat a unor proiecte să fie evaluate din perspectiva impactului multianual asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare. Ministerul Finanțelor va avea un rol consolidat în evaluarea ex-ante a sustenabilității financiare a programelor și proiectelor cu finanțare europeană. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 23 10 CAPITOLUL 10 · 17 MĂSURI Sănătate Principiul de guvernare: banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate. România are nevoie de o trecere de la un sistem centrat pe instituții și pe finanțare istorică la un sistem centrat pe pacient, prevenție, acces, calitate și rezultate. 10.1 Finanțarea spitalelor se face pe serviciile medicale efectiv furnizate, pe baza unui pachet de bază clar definit. Tarifele reflectă costul real și complexitatea cazurilor și includ sumele plătite astăzi separat pentru influențe salariale. Sistemul DRG se actualizează, iar CNAS contractează serviciile în funcție de necesarul județean și regional, de calitate și de rezultate; 10.2 CNAS evoluează de la plătitor și administrator de contracte la cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente și dispozitive, în numele pacienților. Contractarea se face pe baza nevoilor reale de sănătate, a activității, accesibilității, calității și rezultatelor, după o metodologie transparentă. Casele de asigurări își consolidează capacitatea de analiză, contractare, audit clinic și control, inclusiv la nivel regional; 10.3 FNUASS rămâne fundamentul solidar al finanțării sănătății și garantul accesului la pachetul de bază. Asigurările suplimentare și complementare, voluntare și opționale, acoperă doar servicii și opțiuni din afara pachetului de bază, fără diminuarea drepturilor asiguraților și fără transferul obligațiilor sistemului public. Cadrul lor este transparent și protejează asigurații. Eventualele stimulente fiscale se analizează în funcție de impactul bugetar; 10.4 Politica medicamentului trece de la administrarea prețurilor și a listelor la achiziție strategică și competiție. Se folosesc mai mult medicamentele generice și biosimilare, se respectă ghidurile de tratament, iar achizițiile centralizate se folosesc acolo unde produc economii. Economiile obținute vor fi reinvestite în accesul pacienților la medicamente, iar medicamentele cu risc de discontinuitate în aprovizionare vor fi monitorizate permanent, pentru identificarea din timp a soluțiilor de prevenire; 10.5 CNAS va primi instrumente legale și instituționale pentru negocierea reală a prețurilor și condițiilor de rambursare, prin mecanisme de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, acorduri bazate pe rezultate și cuantificarea beneficiului terapeutic. Obiectivul este reducerea semnificativă a timpului dintre autorizarea europeană și accesul efectiv al pacientului la terapiile inovatoare, cu menținerea sustenabilității finanțării; 10.6 Capacitatea spitalicească se adaptează nevoilor reale: paturile cu grad redus de ocupare se reconvertesc, pe baza unei analize publice, în ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijire pentru pacienți cronici și paliație. Îngrijirile paliative devin prioritate națională, cu cel puțin 2.000 de paturi suplimentare până în 2028, prin contractare suplimentară de către casele de asigurări și prin reconversia paturilor slab utilizate. În paralel se dezvoltă serviciile în ambulatoriu și la domiciliu și terapia durerii pentru pacienții cu boli progresive sau incurabile; Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 24 10.7 Managementul spitalelor publice va fi consolidat, prin mai multă autonomie și instrumente reale de organizare pentru manageri și șefii de secție, obiective asumate la nivelul spitalului și al secțiilor și un cadru de lucru care sprijină și recunoaște munca efectiv depusă, nu doar prezența la muncă; 10.8 Rețeaua de servicii va fi reorganizată astfel încât resursele să fie orientate către formele de îngrijire care răspund efectiv nevoilor comunității. În paralel, va fi construit un ecosistem digital integrat și interoperabil, cu punct unic digital de acces pentru pacient și registre naționale de boli, care să reducă raportările redundante și să ofere instituțiilor din sănătate instrumente moderne de analiză, planificare și control; 10.9 Medicina de familie devine pilonul prevenției și al îngrijirii continue, cu rol consolidat în depistarea precoce și în managementul bolilor cronice. Ponderea medicinei primare și a prevenției în finanțarea CNAS crește, cu ținte anuale măsurabile. Finanțarea recompensează serviciile efectiv acordate și rezultatele obținute, iar sarcinile administrative ale medicilor de familie se reduc prin digitalizare; 10.10 Prevenția va deveni prima linie a sistemului de sănătate, începând înainte de naștere. Vor fi consolidate intervențiile pentru sănătatea maternă, accesul gravidelor la consultații și investigații, identificarea sarcinilor cu risc și screeningul neonatal. Educația pentru sănătate va fi dezvoltată sistematic, începând din școală. Vaccinarea va fi promovată activ și extinsă prin lărgirea listei vaccinurilor compensate și gratuite, actualizarea schemelor pentru copii și adulți și dezvoltarea programelor pentru grupurile cu risc; pentru vaccinurile cu impact major asupra sănătății publice, accesul va putea fi extins și la persoanele neasigurate; 10.11 Prevenția și educația pentru sănătate acordă prioritate bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, prin stil de viață sănătos, depistarea precoce a factorilor de risc la medicul de familie și acces mai rapid la diagnostic și tratament. Rețelele de centre pentru accident vascular cerebral și infarct miocardic acut, inclusiv tratamentul intervențional, se extind treptat până la acoperirea tuturor regiunilor, cu timpi de acces la tratament publicați anual; 10.12 Pacienții oncologici și cei cu boli rare vor beneficia de trasee medicale integrate și predictibile, de la suspiciune și diagnostic precoce până la tratament și monitorizare. Vor fi extinse diagnosticul molecular și testarea genetică, accesul la PET-CT, radioterapie, terapii țintite, terapii inovatoare și terapii cu radionuclizi, precum și dezvoltarea centrelor de asistență oncologică integrată și a centrelor dedicate bolilor rare. Finanțarea va urmări pacientul pe întregul traseu medical; 10.13 Consorțiile spitalicești vor permite utilizarea în comun a resurselor umane, infrastructurii și capacităților medicale, precum și realizarea de achiziții comune. Organizarea și finanțarea integrată vor susține utilizarea mai eficientă a resurselor și adaptarea serviciilor spitalicești la nevoile reale ale pacienților; 10.14 Activitatea profesioniștilor din sănătate va fi organizată într-un cadru coerent, predictibil și flexibil, cu delimitarea clară a programului din sistemul public și a activităților suplimentare desfășurate în afara acestuia. Vor fi reglementate echitabil gărzile și activitățile medicale suplimentare, în sistemul public sau privat, cu respectarea timpului de odihnă, a normelor de siguranță și a regulilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese; 10.15 Registrul național al profesioniștilor din sănătate va deveni instrumentul de bază pentru planificarea strategică a resursei umane, pe specialități și teritorii. Pe baza acestuia vor fi dezvoltate politici de formare, atragere și retenție, cu prioritate pentru specialitățile deficitare și zonele insuficient deservite, precum și mecanisme care să faciliteze mobilitatea profesională și utilizarea eficientă a competențelor existente; Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 25 10.16 Controlul fraudei, al risipei și al serviciilor medicale nejustificate va deveni sistemic și se va baza pe analiza automată a datelor, pe modele de risc, pe audit digital și pe identificarea comportamentelor atipice de prescriere și raportare. Controlul concediilor medicale va fi consolidat, iar pacientul va avea acces la serviciile decontate în numele său. Resursele recuperate vor fi reinvestite în tratamentul pacienților; 10.17 Sănătatea mintală devine o componentă prioritară a prevenției și îngrijirii integrate, prin extinderea educației pentru sănătate mintală, a diagnosticului precoce, a tratamentului și a serviciilor psihologice. Prioritatea o au copiii și adolescenții, tinerii, persoanele cu dizabilități și pacienții cu boli cronice. Epuizarea psihică și profesională, inclusiv în rândul personalului medical, se previne și se identifică din timp. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 26 11 CAPITOLUL 11 · 1 MĂSURĂ Finalizarea reformei pensiilor speciale 11.1 Pentru sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională, cuantumul se recalculează după contribuție și vechime, iar particularitățile misiunii se reflectă în vârsta standard de pensionare și în condițiile de muncă, cu perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de ieșire. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 27