Program de guvernare 2026-2028

12 CAPITOLUL 12 · 18 MĂSURI Justiție și stat de drept Judecătorul și procurorul trebuie să fie protejați de orice influență nelegitimă, din afara sau din interiorul sistemului. Justiția trebuie să devină un serviciu public rapid și accesibil pentru cetățean, bazat pe digitalizare. Corupția și crima organizată trebuie să redevină priorități ale activității parchetelor, indiferent de funcția, averea sau influența persoanelor vizate. 12.1 Delegările și detașările vor fi strict limitate prin impunerea unor durate maxime cumulative, prin interzicerea delegărilor încrucișate, precum și prin obligativitatea organizării unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere după ocuparea acestora prin delegare pentru o perioadă de maximum șase luni. Funcțiile de vicepreședinte vor fi ocupate prin concurs similar cu cel organizat pentru funcția de președinte. Concursurile pentru funcții de conducere vor fi organizate obligatoriu de două ori pe an, pe baza unui calendar anunțat de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii până la finalul lunii ianuarie. Componența comisiilor de examen se va stabili aleatoriu dintre judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile pentru a face parte dintre acestea, constituind atribuție de serviciu ce nu poate fi refuzată, iar plaja privind membrii din afara sistemului judiciar va fi lărgită. Componența comisiilor de examen se va publica, pentru a fi verificate conflictele de interese și participarea în alte comisii. Un judecător sau procuror poate fi membru al unei comisii de examinare o singură dată în decursul a 3 ani. Aceeași regulă se aplică și în cazul membrilor care nu sunt magistrați. Nu vor exista membri de drept; 12.2 Completurile de judecată trebuie să fie stabile, iar repartizarea aleatorie a dosarelor să fie garantată. Situațiile în care un membru al completului poate fi înlocuit se stabilesc limitativ prin lege, iar modificările se vor face numai pentru motive obiective, care vor fi expres menționate în dosar. Suplimentar, se impune un audit extern, independent și periodic al repartizării aleatorii, ce se va extinde asupra aplicației informatice, a regulilor de utilizare, a intervențiilor umane și a modificării parametrilor, concluziile acestuia fiind publicate; 12.3 Consiliul Superior al Magistraturii va fi legitimat de întregul corp profesional. Membrii aleși ai Consiliului vor fi desemnați prin vot la nivel național, în cadrul fiecărui corp profesional: judecătorii din toată țara, indiferent de instanță, vor alege membrii secției pentru judecători, iar procurorii de pe lângă toate parchetele vor alege membrii secției pentru procurori, cu reprezentarea echilibrată a instanțelor și parchetelor și cu proceduri clare de alegere și revocare. De asemenea, membrii colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor vor fi aleși de adunările generale și vor primi un rol întărit în deciziile de organizare internă. Toate hotărârile colegiului de conducere vor fi motivate, sub sancțiunea nulității, și publicate pe site-ul instanței; 12.4 Cariera magistraților trebuie să fie bazată pe competență. Promovarea nu se va mai realiza în niciun caz doar pe baza evaluării dosarului profesional, devenind obligatorii pentru toate nivelurile proba scrisă și probele pe criterii verificabile și contestabile. Va fi eliminată promovarea pe loc, în care magistratul continuă aceeași activitate, la aceeași instanță sau același parchet, dar primește un salariu mai mare. În acest scop, componența comisiilor de examen va fi stabilită în mod aleatoriu dintre judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile necesare pentru a face parte din acestea, participarea constituind o atribuție de serviciu care nu poate fi Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 28 refuzată. Totodată, va fi extinsă categoria persoanelor din afara sistemului judiciar care pot fi desemnate în aceste comisii. Componența comisiilor de examen va fi publicată, în vederea verificării eventualelor conflicte de interese și a participării membrilor în alte comisii. Un judecător sau procuror va putea face parte dintr-o comisie de examinare o singură dată într-un interval de 3 ani, aceeași regulă aplicându-se și membrilor care nu au calitatea de magistrat. Nu vor exista membri de drept. Interviul pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție va fi revizuit; 12.5 Inspecția Judiciară trebuie să fie reformată cu scopul asigurării imparțialității sale. Inspectorul- șef, adjunctul său și inspectorii judiciari vor fi selectați prin concursuri organizate de CSM, cu comisii independente, pe baza unor criterii publice, reguli de incompatibilitate și control judecătoresc. Repartizarea lucrărilor de inspecție și orice intervenție asupra lor vor fi verificabile și supuse unui audit extern, independent, periodic al repartizării aleatorii. Procedurile disciplinare trebuie să devină mai clare, mai transparente, aceasta presupunând publicarea soluțiilor de clasare de către Inspecția Judiciară și a celor date de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii de la data pronunțării, chiar dacă nu sunt definitive, iar controlul jurisdicțional în cazurile disciplinare trebuie întărit. Nu în ultimul rând, trebuie să fie clarificată protecția magistraților ca avertizori de integritate. Va fi clarificată calitatea procesuală activă a Inspecției Judiciare în cauze privind hotărâri ale Secțiilor și Plenului CSM, altele decât cele disciplinare; 12.6 Intervențiile procurorilor ierarhic superiori în dosare trebuie să fie limitate la cazuri expres prevăzute. Procurorul general și procurorii-șefi DNA și DIICOT nu trebuie să mai poată interveni în orice dosar penal, infirmând măsurile și soluțiile procurorului de caz pentru aspecte de oportunitate; 12.7 Competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați trebuie reevaluată în vederea asigurării unei răspunderi penale eficiente, cu păstrarea garanțiilor necesare protejării independenței acestora; 12.8 Lupta împotriva violenței domestice trebuie să fie întărită prin implementarea unui instrument unic de evaluare a riscului, folosit de poliție, parchete și instanțe, prin monitorizarea electronică generalizată a agresorilor față de care a fost dispusă o interdicție de apropiere, precum și prin desemnarea unor procurori specializați; 12.9 Reprezentanții autorităților competente trebuie să stabilească un acord cu sistemul judiciar pentru eșalonarea predictibilă a drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, compatibil cu capacitatea bugetară a României. Salarizarea personalului din sistemul judiciar va fi discutată cu reprezentanții acestuia, cu recunoașterea și acordarea respectului cuvenit muncii depuse de judecători, procurori și personalul auxiliar din justiție; 12.10 În întregul sistem de justiție va fi implementat un singur dosar electronic integrat cu ECRIS V, cu migrarea datelor. Cele două centre de date finanțate anterior prin PNRR trebuie să devină funcționale. Este necesară interconectarea cu celelalte instituții publice pentru obținerea rapidă de informații necesare soluționării dosarelor. Plata taxelor, depunerea cererilor și consultarea dosarelor trebuie să se realizeze pe o platformă unică. Digitalizarea integrală a dosarelor și utilizarea inteligenței artificiale în vederea eficientizării soluționării cauzelor și respectării unui termen optim și previzibil sau cel puțin rezonabil va deveni o prioritate. În virtutea principiului transparenței actului de justiție și a creșterii încrederii în sistemul judiciar, hotărârile judecătorești vor fi publicate integral, cu posibilitatea verificării motivării ce a stat la baza soluției din dispozitiv. Transparența privește inclusiv hotărârile în cauzele de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Vor fi regândite schemele de personal, pe baza discuțiilor cu reprezentanții Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 29 sistemului judiciar și evaluării nevoilor sistemului, ținând cont de sistemele digitale de suport existente sau ce urmează a fi dezvoltate în termen scurt. Blocarea cauzelor de la repartizare va fi interzisă. Va fi regândită reglementarea și utilizarea mijloacelor alternative de soluționare a cauzelor; 12.11 Harta judiciară va fi reorganizată prin comasarea instanțelor foarte mici și prin stabilirea unei structuri unice de parchet activ pe lângă toate judecătoriile din județ. Se va realiza o specializare aprofundată a judecătorilor, în mod special în domenii cu o legislație complexă (achiziții publice, proprietate intelectuală, insolvență, infracțiuni informatice etc.). Cazurile în care pot fi create completuri specializate vor fi doar cele expres prevăzute de lege, colegiile de conducere stabilind doar numărul și componența lor, ținând seama de criterii obiective, ce vor fi stabilite prin lege; 12.12 Registrul Comerțului trebuie să devină mai rapid, cu asigurarea securității cibernetice a MyPortal ONRC și a interconectării cu alte baze publice de date. Autoritatea Națională pentru Cetățenie va trece în subordinea MAI, astfel încât să fie asigurată cooperare cu Inspectoratul pentru Imigrări și Evidența Populației; 12.13 Va fi organizată o structură specializată în cadrul Ministerului Justiției cu competența de a monitoriza toate litigiile în care autoritățile administrației publice sunt parte și de a identifica tipurile recurente de cauze, astfel încât să fie reevaluate practicile administrative și să fie evitate viitoare litigii, prin redactarea de ghiduri și îndrumări pentru administrație, precum și prin formularea de propuneri legislative; 12.14 Se va asigura un mecanism permanent de consultare cu avocați, notari, executori judecătorești și experți judiciari. De asemenea, experții vor fi evaluați periodic pe baza unor indicatori obiectivi, cu consecințe asupra menținerii în corp, asigurându-se în același timp plata predictibilă a sumelor datorate de stat, inclusiv a onorariilor avocațiale; 12.15 Va continua efortul de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv prin valorificarea fondurilor din noul cadru financiar multianual, cu scopul de a asigura sedii noi sau reabilitate pentru instanțe și parchete, precum și de a moderniza unitățile medicale ale Ministerului și laboratoarele teritoriale INEC; 12.16 Combaterea corupției redevine prioritate a sistemului judiciar; 12.17 Efortul ANABI de recuperare a prejudiciilor trebuie susținut, inclusiv cu folosirea sistemului informatic integrat ROARMIS 2 la potențial maxim și interconectarea cu alte instituții publice. Identificarea, indisponibilizarea, confiscarea și valorificarea bunurilor trebuie să fie o componentă esențială a procesului penal; 12.18 Este necesară o luptă coordonată pentru a preveni închiderea dosarelor penale ca efect al prescripției. Noi instrumente legislative trebuie să introducă reducerea mijloacelor procedurale pur dilatorii, soluționarea prioritară a cauzelor apropiate de prescripție, modificarea termenelor de prescripție, regândirea naturii lor, identificarea unor soluții de continuare a judecării cauzelor de aceluiași/acelorași judecători, cu excepția situațiilor de ieșire a acestora din sistemul judiciar, precum și reevaluarea procedurilor de cameră preliminară. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 30 13 CAPITOLUL 13 · 7 MĂSURI Reziliență democratică și coeziune socială Un stat capabil să identifice și să răspundă ingerințelor externe și campaniilor coordonate de manipulare, cetățeni care înțeleg mediul informațional în care trăiesc și o societate mai puțin polarizată, în coordonare cu partenerii europeni și euroatlantici. 13.1 Crearea unei structuri centrale STRATCOM pentru coordonarea politicilor, procedurilor și răspunsului instituțional în domeniul rezilienței informaționale și al combaterii ingerințelor informaționale externe; 13.2 Instituirea unui consiliu consultativ al societății civile pentru integrarea expertizei externe, evaluarea politicilor și semnalarea riscurilor privind libertatea de exprimare și accesul la informație; 13.3 Crearea unui centru tehnic permanent pentru identificarea și analiza ingerințelor informaționale externe și a operațiunilor coordonate de manipulare; 13.4 Instituirea unui mecanism interinstituțional de răspuns la amenințările hibride majore, cu coordonarea rapidă a măsurilor operative și comunicării publice; 13.5 Integrarea educației media și alfabetizării digitale în formarea elevilor și dezvoltarea unor programe dedicate adulților pentru prevenirea manipulării și fraudelor online; 13.6 Consolidarea coeziunii sociale și a participării civice prin proiecte comunitare și un program național de voluntariat pentru tineri; 13.7 Pregătirea din timp a integrității alegerilor din 2028 prin cooperare interinstituțională și aplicarea coordonată a legislației europene privind platformele online și publicitatea politică. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 31 14 CAPITOLUL 14 · 11 MĂSURI Digitalizarea și inteligența artificială în stat Digitalizarea statului se face de sus în jos, dintr-un singur loc, cu standarde obligatorii și livrare rapidă: o strategie, un responsabil, o infrastructură națională și servicii construite în jurul cetățeanului, nu al instituției. 14.1 Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea ADR și a altor instituții cu responsabilități tangențiale în digitalizare, cu atribuții formale și obligatorii asupra tuturor proiectelor digitale din administrația centrală și ca sursă de standarde și soluții pentru cea locală, în subordinea Prim-Ministrului; excepție doar pentru apărare și zonele sensibile din ordine publică; 14.2 Un Chief Digital Government Officer național, profesionist apolitic cu experiență în industrie, cu mandat și pârghii legale de implementare; echipă cu regim de remunerare competitiv cu piața privată; 14.3 O singură strategie națională de transformare digitală, cu jaloane și termene, care leagă politicile deja adoptate (cloud guvernamental, interoperabilitate) și coboară cu propuneri de soluții standard (arhitectură sau schemă logică de sistem pentru diferitele nevoi: site-uri, aplicații software în administrația publică etc.) până la ultima primărie și agenție; digitalizarea declarată prioritate națională apolitică, care nu se renegociază la fiecare schimbare de guvern; centrul unic este punctul unic de raportare națională către Comisia Europeană pentru foaia de parcurs Digital Decade și consultă structurat și periodic mediul privat; 14.4 Standardizare obligatorie: norme tehnice comune și module reutilizabile pentru toate componentele digitale ale statului; nicio achiziție publică de soluții digitale care nu respectă standardele naționale nu mai primește finanțare, din bugetul național sau european; standardul privește arhitectura, interoperabilitatea și datele, iar procedura devine mai flexibilă: mecanisme fast-track pentru testarea și adoptarea soluțiilor inovatoare și creșterea ponderii achizițiilor publice inovatoare de la circa 5% la media europeană de 9%; 14.5 Cloud-ul guvernamental și centrele de date ca infrastructură națională deținută de stat, cu interoperabilitate reală între registrele de bază, securitate cibernetică și protecția datelor ca argument de încredere pentru cetățeni; 14.6 Foaie de parcurs pentru digitalizarea administrației locale, care livrează 80% din serviciile publice și cele opt „evenimente de viață” după care Europa măsoară e-guvernarea: soluții standard furnizate de la centru, nu dezvoltate separat de fiecare primărie; 14.7 Implementarea rapidă a proiectelor de fundament (identitatea digitală – e-ID și platforma fiscală). „O singură raportare către stat”: Guvernul trebuie să asigure aplicarea legii conform căreia instituțiile publice nu mai pot solicita firmelor informații deja deținute de o altă instituție; 14.8 Servicii construite pe experiența utilizatorului: punct unic digital de interacțiune cu statul, po