Program de guvernare 2026-2028

onibilităților bugetare anuale; 26.4 Reprezentare și dialog: menținerea reprezentării parlamentare a minorităților naționale în noua configurație a Parlamentului, rezultată din reducerea numărului de parlamentari, și a Consiliului Minorităților Naționale ca partener de consultare al Guvernului, cu finanțarea organizațiilor minorităților acordată pe criterii publice și cu rezultate raportate anual; 26.5 Prevenirea și sancționarea drastică a discriminării, a incitării la ură și a limbajului care instigă la ură pe criterii etnice sau religioase, îndreptate împotriva oricărei comunități, inclusiv a românilor din zonele în care sunt minoritari local, cu aplicarea egală a legii; 26.6 Patrimoniul religios: restaurarea lăcașurilor de cult monumente istorice din fonduri europene și naționale, pe baza unei liste de priorități publice, cu întâietate pentru cele în pericol de prăbușire, și în limita disponibilităților bugetare anuale. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 56 27 CAPITOLUL 27 · 7 MĂSURI Diaspora și românii de pretutindeni Statul ține legătura cu românii plecați și le face întoarcerea posibilă: o singură instituție responsabilă, sub Guvern, locuri de muncă și recunoașterea calificărilor la revenire, sprijin pentru cei care investesc acasă și grijă pentru copiii rămași în țară. 27.1 Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) trece sub coordonarea directă a Secretariatului General al Guvernului, pentru decizie rapidă și eliminarea paralelismelor cu MAE, MAI și ministerele Muncii și Educației; reînființarea Forumului pentru Românii de Pretutindeni, cu întâlniri anuale în comunități; 27.2 Ghișeu unic digital pentru revenire: un mecanism integrat care conectează serviciile de ocupare, recunoașterea diplomelor și a calificărilor, serviciile administrației locale și sprijinul pentru antreprenoriat. Procedurile sunt simplificate, cu termene maxime de soluționare și un traseu administrativ clar și predictibil pentru fiecare persoană care se întoarce; 27.3 Pilonul Reintegrare pe piața muncii: protocol cu Ministerul Muncii pentru locuri de muncă tranzitorii și definitive pentru cei care se întorc, cu pachete de servicii pentru familiile revenite; 27.4 Recunoașterea accelerată a diplomelor și calificărilor dobândite în străinătate prin colaborare cu autoritățile din țările de destinație și reducerea barierelor administrative, cursuri gratuite de limbă locală decontate de DRP și conectarea românilor cu competențe tehnice/manageriale rare cu firme din țară care au nevoie de ei. Consolidăm totodată legătura culturală și educațională cu comunitățile din afara țării, prin cursuri de limbă, cultură și civilizație românească pentru copiii din diaspora; 27.5 Microcredite și granturi pentru antreprenoriat, cu procedură simplificată de înființare a firmei, pentru românii care se întorc și vor să investească economiile acumulate în afaceri proprii, cu prioritate pentru zonele rurale și orașele mici de unde au plecat; 27.6 Bază de date comună DRP–MAI–Protecția Copilului, pentru monitorizarea copiilor rămași acasă cu un singur părinte sau fără părinți plecați la muncă în străinătate; 27.7 Continuarea programului „Diaspora Investește Acasă”. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 57 28 CAPITOLUL 28 · 4 MĂSURI Reforma și controlul democratic al serviciilor de informații Servicii pentru democrație, nu deasupra ei: puternice în misiunea lor, absente din presă, politică și culte, cu șefi care pleacă după opt ani, cu rezerviști care nu se transformă în influență civilă și cu un Parlament care controlează cu adevărat. 28.1 Interzicerea prin lege a activităților acoperite în presă, politică și culte: recrutarea de ofițeri acoperiți sau colaboratori dintre jurnaliști, membrii partidelor politice și clerici constituie infracțiune, nu abatere disciplinară; 28.2 Mandate limitate pentru conducerea serviciilor: directorii și adjuncții pot exercita cel mult două mandate, fără a depăși opt ani în total, pentru a preveni rețelele de fidelitate personală și feudele instituționale care supraviețuiesc oricărui guvern; 28.3 Restricții după încetarea activității: timp de zece ani de la ieșirea din sistem, ofițerii rezerviști nu pot ocupa funcții în presă, în justiție și în conducerea instituțiilor publice, timp de cinci ani nu pot candida și nu pot ocupa funcții politice, iar timp de zece ani depun declarații de avere anuale, publice; 28.4 Întărirea controlului civil: comisiile parlamentare de control primesc acces real la bugete și operațiuni, activitatea lor devine transparentă, evaluarea anuală a serviciilor se face de experți independenți, iar rapoartele anuale ale serviciilor se dezbat efectiv în Parlament. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA A II-A · DETALIERE PROGRAM 58 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 Partea a II-a Detaliere Program Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · REFORMA ADMINISTRAȚIEI CENTRALE ȘI LOCALE 59 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA A II-A · DETALIERE PROGRAM Reforma Administrației Centrale și Locale Capitolul 1 · Reforma Administrației Centrale și Locale Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · REFORMA ADMINISTRAȚIEI CENTRALE ȘI LOCALE 60 01 REFORMA ADMINISTRAȚIEI · MĂSURILE DIN SINTEZĂ Reforma Administrației Centrale și Locale Un guvern mai mic și mai simplu: mai puțini demnitari, instituții comasate, funcții de suport puse în comun, salarizare echitabilă și un singur centru de coordonare a digitalizării. 1.1 Reducerea numărului de parlamentari conform datelor recensământului din 2021, cu păstrarea sistemului electoral actual, ceea ce înseamnă o reducere de 13%; 1.2 Maximum 3 secretari de stat pe minister; 1.3 Comasări de agenții și instituții centrale din domenii similare sau cu competențe suprapuse, care prin reorganizare reduc dublarea unor procese administrative sau fragmentarea serviciului public oferit cetățeanului; 1.4 Transferul către autoritățile locale al activelor (clădiri, terenuri etc.) deținute de companii sau instituții publice care intră în procesul de reorganizare sau care subutilizează aceste active publice; 1.5 Departament digital central, în coordonarea Prim-Ministrului, care coordonează, coagulează și standardizează eforturile de digitalizare și de integrare a inteligenței artificiale în serviciile publice, cu prerogative legale clare care să îi permită să implementeze soluții standardizate la nivelul întregii administrații; 1.6 Dividendul reformei: de la 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit pentru 2026, jumătate din economiile certificate ale reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare se întorc în economie prin reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate reduce deficitul; suma se stabilește anual în legea bugetului, pe baza execuției, și se publică împreună cu destinația fiecărei economii; 1.7 Centre de servicii partajate pentru funcțiile de suport (resurse umane, financiar, IT) ale agențiilor cu sub 100 de posturi; 1.8 Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune; 1.9 Program de finanțare a investițiilor promovate de consorțiile de UAT-uri în infrastructură sau servicii publice, cu scopul de a oferi servicii și infrastructură mai bune mai multor comunități și de a eficientiza și reduce cheltuielile publice pentru serviciile sau proiectele realizate în comun; 1.10 Zone metropolitane funcționale în jurul municipiilor de peste 150.000 de locuitori, aplicarea coeziunii teritoriale și financiare; 1.11 Reforma Bucureștiului: transferăm de la sectoare la Primăria Generală funcțiile ale căror beneficii nu pot fi separate pe sectoare (urbanism, transport public, educație și sănătate) și realocăm resursele financiare corespunzător, într-un mecanism integrat cu reforma zonei metropolitane; 1.12 Reforme conexe: eliminarea alocărilor ad-hoc și în cascadă din transferurile guvernamentale; Programul „Anghel Saligny” cu buget multianual fix și cofinanțare locală, proporțională cu capacitatea lor financiară. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · REFORMA ADMINISTRAȚIEI CENTRALE ȘI LOCALE 61 Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 62 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA A II-A · DETALIERE PROGRAM Ministerul Finanțelor Capitolul 3 · Stimularea economiei și a muncii · Capitolul 6 · Consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii · Capitolul 7 · Finanțe publice echilibrate, stat corect cu contribuabilii · Capitolul 4 · Ajutoare de stat și campioni regionali · Capitolul 9 · Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 63 03 MINISTERUL FINANȚELOR · CAPITOL SECTORIAL Finanțe publice, fiscalitate și economie VIZIUNE ȘI OBIECTIVE: Guvernul PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan continuă corecția fiscală fără poveri noi pentru contribuabilii corecți, coboară deficitul sub 3% din PIB până în 2030 și stimulează creșterea economică prin sprijinirea mediului de afaceri Deficitul scade pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană: prin cheltuieli mai puține și mai bine țintite, colectare mai bună, bugete construite pe rezultate și fonduri europene care înlocuiesc împrumuturile. Maximizăm utilizarea fondurilor europene și finanțăm prin ele prioritățile naționale. Spațiul fiscal rămâne același și este compatibil cu traiectoria de ajustare, se schimbă doar sursa din care îl acoperim: întâi fonduri europene, apoi veniturile proprii și, la final, împrumuturi ieftine și pe termen lung, care optimizează costul datoriei publice. Scopul este o economie mai competitivă, costuri de finanțare mai mici și o consolidare care nu alimentează inflația printr-un stimul fiscal. România a parcurs în ultimul an cea mai amplă corecție fiscală din Uniunea Europeană: deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar în primele șapte luni din 2026 la 2,34% din PIB, față de 3,99% cu un an înainte. Ratingul a rămas în categoria investițională, iar fondurile europene nu au fost suspendate. Ajustarea nu este încheiată: datoria a depășit 60% din PIB, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar în 2027 dispar granturile din PNRR. Principiul responsabilității fiscale este asumat de toate partidele care formează Guvernul. Partidele care susțin Guvernul își asumă prin acest program reguli care depășesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea și apoi reducerea datoriei publice, protejarea spațiului fiscal pentru investiții, apărare, educație și sănătate și, mai ales, predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal și asistență socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează și scade gradual până în 2031. Salariile publice și prestațiile sociale evoluează după mecanisme obiective, corelate cu productivitatea, cu performanța economiei și cu dinamica veniturilor, iar fiecare inițiativă cu impact bugetar semnificativ este însoțită de evaluare pe cel puțin patru ani, de surse de finanțare și de măsuri compensatorii. Ministerul Finanțelor aplică aceste reguli în construcția bugetară și prezintă public, de două ori pe an, evoluția deficitului, a datoriei și a cheltuielilor nete, stadiul reformelor, execuția investițiilor și absorbția fondurilor europene. Obiectivul depășește însă cifrele bugetare: o societate care atrage capital, nu îl consumă. România se adaptează schimbărilor demografice prin reforme structurale întemeiate pe eficiență, inovare și dezvoltarea de competențe specifice, începând cu educația. Fiecare leu public trebuie să crească capacitatea economiei de a produce, iar fiecare reformă trebuie să lase în urmă o instituție mai eficientă, o competență în plus sau o investiție care se susține singură. Direcția este aceeași în toate: consolidare credibilă cu deficit sub 3% din PIB în 2030 - oprim în sfârșit rostogolirea datoriilor României către generațiile următoare; predictibilitate fiscală; bugete construite pe rezultate; muncă și investiții private stimulate; fonduri europene și capital privat în locul împrumuturilor. Veniturile bugetare cresc prin lărgirea bazei impozabile, prin revizuirea facilităților și a regimurilor preferențiale și prin conformare mai bună; principiul cotei unice se menține, ca reper de simplitate și predictibilitate a sistemului fiscal. Nicio Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 64 cheltuială permanentă nu se aprobă fără sursă permanentă, iar câștigurile consolidării se întorc la cetățeni prin coborârea deficitului sub 3% din PIB. Scăderea țintei de deficit nu este negociabilă, iar guvernul își asumă cu toată responsabilitatea măsurile care aduc bunăstare românilor pe termen lung. Ce am realizat în ultimul an? În iunie 2025, România avea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, perspectivă negativă de rating la toate cele trei mari agenții și riscul suspendării fondurilor europene. Un an mai târziu, deficitul scade accelerat, fondurile europene nu au fost blocate, iar ratingul de țară a rămas la nivel investițional. Guvernul condus de Ilie Bolojan a spus adevărul despre starea finanțelor publice și a ales deciziile corecte în locul celor comode. Rezultatele principale: – Cea mai amplă corecție fiscală din UE. Deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 (metodologie europeană, ESA). Deficitul cash a fost de 7,65% din PIB (146 mld lei), sub ținta de 8,4% asumată pentru 2025. – Deficitul continuă să scadă în 2026. În ianuarie 2026, bugetul a înregistrat primul excedent lunar din ultimii șapte ani. După șapte luni, deficitul este de 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025, adică cu 28,4 mld lei mai mic. – Fondurile europene au fost protejate. Comisia Europeană a constatat în noiembrie 2025 și din nou în iunie 2026 că România a luat măsuri eficiente. Procedura de deficit excesiv a fost pusă în așteptare, fără suspendarea fondurilor. – Ratingul de țară a fost menținut. Fitch și Moody's au reconfirmat în 2026 ratingul României la nivel investițional. – Statul a început să cheltuiască mai puțin. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1 mld lei (−4,1%) în primele șapte luni din 2026, iar cheltuielile totale au coborât de la 23,3% la 22,4% din PIB. Reforma administrației publice (OUG nr. 7/2026) reduce cu aproximativ 45.600 numărul de posturi, cu economii estimate de peste 1,6 mld lei în 2026 și peste 3 mld lei în 2027. – Pensiile speciale ale magistraților au fost reformate. Legea nr. 24/2026, validată de Curtea Constituțională, crește treptat vârsta de pensionare la 65 de ani și plafonează pensia la 70% din ultimul venit net. – Investiții publice record. În 2025, investițiile publice au atins 138,2 mld lei (7,2% din PIB), cel mai ridicat nivel de după 1989, din care 78,6 mld lei din fonduri europene. În primele șapte luni din 2026, investițiile au crescut cu încă 24%, la 76,5 mld lei. – PNRR și SAFE. România a încasat aproape 13 mld euro din PNRR, iar plățile pentru proiectele finanțate din granturi s-au dublat în 2026. Acordul SAFE, de 16,68 mld euro pentru apărare și infrastructură strategică, a fost semnat și ratificat (Legea nr. 167/2026); prefinanțarea de 2,5 mld euro a fost încasată în august 2026. – Relansare economică. OUG nr. 8/2026 a creat scheme de ajutor de stat de aproximativ 5 mld euro până în 2032, pentru producție locală, materii prime critice, cercetare-dezvoltare, industria de apărare și convergență regională. Primele două scheme, de câte 5,31 mld lei, au fost aprobate în iunie și august 2026: producția locală și TechUp România, pentru tehnologii avansate. – Semnale clare pentru investitori. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost redus la 0,5% în 2026 și se elimină de la 1 ianuarie 2027 (OUG nr. 89/2025). Comisia Europeană a aprobat în anul 2026 majorarea capitalului Băncii de Investiții și Dezvoltare cu încă 250 mi