Program de guvernare 2026-2028

lioane euro. – Pas înainte pentru piața de capital. Românii pot deduce până la 400 de euro pe an investiți în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri, iar companiile care se listează primesc o deducere suplimentară de Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 65 50% a costurilor de listare. Capitalizarea Bursei de Valori București a depășit pentru prima dată 100 mld euro în 2025. Aceste rezultate au avut un cost: taxe mai mari și o economie care a încetinit. Programul de față are un singur scop: ca sacrificiile făcute de români să se transforme în stabilitate, dobânzi mai mici și creștere economică, nu să fie irosite. Principiile unei politici fiscale liberale Banii publici sunt banii contribuabililor, așa că statul trebuie să cheltuiască mai puțin și mai bine înainte de a cere mai mult. Opt principii ghidează deciziile Ministerului Finanțelor în acest mandat: – Consolidare prin reducerea cheltuielilor. Ajustarea rămasă se face prin reducerea cheltuielilor curente, a risipei și a evaziunii, nu prin poveri noi pentru contribuabilii corecți. – Cota unică rămâne. Impozitul pe venit și impozitul pe profit nu se modifică pe durata mandatului. – Predictibilitate fiscală. Fără modificări fiscale surpriză; măsurile temporare rămân temporare. – Nicio cheltuială permanentă fără sursă permanentă. Orice majorare permanentă de cheltuieli vine cu o sursă permanentă de finanțare sau cu economii echivalente. – Banii publici urmează performanța. Fiecare program public are obiective măsurabile, evaluare și termen de expirare. Programele fără rezultate se închid. – Capitalul privat înaintea banului public. Unde piața poate finanța, statul garantează, co- investește sau facilitează; nu înlocuiește inițiativa privată. – Contribuabilul corect este partener. Prevenție înainte de sancțiune pentru cei de bună-credință, toleranță zero pentru frauda organizată. Statul respectă aceleași termene pe care le impune contribuabililor. – Câștigurile consolidării se întorc la cetățeni. După ce deficitul coboară sub 3% din PIB, spațiul fiscal eliberat merge prioritar spre reducerea taxării muncii, nu spre cheltuieli curente noi. Traiectoria convenită cu Uniunea Europeană și obiectivul consolidării fiscale sunt ancora care face ca disciplina fiscală să nu depindă de calendarul electoral. 1. Stadiul în care ne aflăm Dacă ținta pe 2026 este atinsă, România va fi parcurs peste jumătate din drumul de la un deficit de 9,3% la unul sub 3% din PIB. Intrăm însă în 2027 dintr-o poziție fragilă: economie în stagnare, datorie peste 60% din PIB, dobânzi în creștere și rating cu perspectivă negativă. Execuția bugetară la 31 iulie 2026 Indicator (ianuarie–iulie) · 2025 · 2026 · Variație Venituri totale (mld lei) · 370,8 · 412,3 · +11,2% Cheltuieli totale (mld lei) · 447,2 · 460,4 · +2,9% Deficit (mld lei) · 76,4 · 48,1 · −28,4 mld lei Deficit (% din PIB) · 3,99 · 2,34 · −1,65 pp Cheltuieli de personal (mld lei) · 99,7 · 95,7 · −4,1% Asistență socială (mld lei) · 147,5 · 146,6 · −0,6% Dobânzi (mld lei) · 31,7 · 40,1 · +26,5% Investiții (mld lei) · 61,7 · 76,5 · +24,0% Veniturile cresc mai ales din TVA (+26,5%), ca efect al noilor cote, și din fondurile europene (+30,3%). Cheltuielile de personal scad în termeni nominali, iar asistența socială este stabilizată. Presiunea vine din dobânzi (+8,4 mld lei) și din bunuri și servicii (+11,2%), mai ales în sănătate. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 66 Vulnerabilitățile de care ținem cont – Economia stagnează. PIB-ul a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026, iar consumul gospodăriilor cu 2,5%. Investițiile au crescut cu 10,9%, susținute de fondurile europene. – Datoria publică a trecut de 60% din PIB (60,1% la finalul primului trimestru din 2026). Cât timp rămâne peste acest prag, Legea responsabilității fiscal-bugetare interzice măsurile care cresc cheltuielile totale de personal sau de asistență socială. – Costul datoriei crește. Dobânzile vor ajunge la aproape 3% din PIB în 2026, bani care nu mai merg în investiții, educație sau sănătate. – Deficitele gemene persistă. Deficitul de cont curent a fost de 30,1 mld euro în 2025 (circa 7,9% din PIB). Investițiile străine directe au scăzut la 1,1 mld euro în primele șapte luni din 2026, de la 4,9 mld euro cu un an înainte. Concluzia este simplă: consolidarea trebuie continuată, dar cu accent pe creștere economică. Fără creștere, nicio țintă de deficit nu este sustenabilă; fără disciplină fiscală, nicio creștere nu este durabilă. 2. Cadrul macroeconomic Construim bugetele pe prognoze prudente: 2026 este un an de ajustare, iar creșterea economică revine peste 2% din 2027, cu inflația în scădere spre ținta BNR. Prognoza CNSP Indicator · 2025 (realizat) · 2026 · 2027 · 2028 · 2029 Creșterea reală a PIB (%) · 0,7 · 0,1 · 2,2 · 2,4 · 2,1 PIB nominal (mld lei) · 1.916,4 · 2.056,0 · 2.201,0 · 2.342,9 · 2.483,2 Surse: INS pentru 2025; pentru 2026–2029. – Inflație. Inflația a coborât la 6,17% în august 2026, de la 10,9% în mai, pe măsură ce efectele majorării TVA și ale eliminării plafonării prețurilor la energie ies din calcul. BNR estimează 6,1% la finalul lui 2026 și 3,4% la finalul lui 2027. O consolidare fiscală credibilă este condiția ca dobânda de politică monetară, de 6,50%, să poată scădea. – Echilibru extern. Deficitul de cont curent rămâne principala vulnerabilitate externă (circa 6,7% din PIB în 2026, potrivit CNSP). Îl reducem prin scăderea deficitului bugetar și prin sprijinirea producției locale a bunurilor pe care astăzi le importăm. 3. Bugetul 2026 și bugetele 2027–2028 Ne asumăm închiderea anului 2026 la un deficit de 6,2% din PIB (cash) și 6,0% (ESA) și adoptarea bugetului pe 2027 înainte de 31 decembrie 2026, în limitele convenite cu Uniunea Europeană. După 2028, deficitul coboară la 3,2% din PIB în 2029 și sub 3% în 2030, termenul-limită din procedura de deficit excesiv. Datoria se stabilizează sub 64% din PIB și intră pe o traiectorie descendentă în 2030–2031. 3.1 Bugetul 2026: închidem anul în țintă Legea bugetului de stat pe 2026 (Legea nr. 43/2026) a fost construită pe o creștere de 1% și un PIB nominal de 2.045 mld lei. Creșterea reală va fi mai mică, dar execuția la șapte luni arată că ținta de circa 127 mld lei poate fi atinsă. Condiția este o disciplină strictă în ultimul trimestru, când se concentrează plățile. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 67 – Rectificare bugetară - în primele 30 de zile de la învestire și înainte de termenul legal de 30 noiembrie. Nevoile reale, în special din sănătate și din cofinanțarea proiectelor europene, se acoperă prin realocări, nu prin deficit suplimentar. – Control strict al angajamentelor. Nicio cheltuială nouă neprevăzută în buget. Achizițiile care nu sunt urgente se amână, iar creditele neutilizate se realocă de la ordonatorii care nu execută. – Maximizarea absorbției fondurilor europene. Proiectele PNRR și cele din politica de coeziune aflate aproape de finalizare au prioritate la plată. 3.2 Bugetul 2027: consolidare fără șocuri Bugetul pe 2027 este cel mai dificil din acest ciclu. Granturile PNRR dispar, dobânzile rămân ridicate, iar legea salarizării, indexarea pensiilor și eliminarea IMCA trebuie să încapă în aceeași ecuație. – Calendar fix. Proiectul bugetului și Strategia fiscal-bugetară 2027–2029 se publică și sunt adoptate de Guvern cel mai târziu în cursul lunii decembrie și votat de Parlament până la 31 decembrie. – Țintă de deficit pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Strategia fiscal-bugetară aprobată de către Parlament din martie 2026 prevede 5,2% din PIB (ESA), iar estimările de lucru indică un deficit cash de aproximativ 110 mld lei. Ținta finală se fixează pe baza prognozei de toamnă, fără a depăși plafonul de cheltuieli. – Plafon de cheltuieli. Cheltuielile nete cresc cu cel mult 4,6% în 2027, conform Recomandării Consiliului UE. – Cheltuielile de funcționare ale statului, fără cele finanțate din fonduri europene, nu cresc ca pondere în PIB. – Cheltuielile de personal urmează traiectoria Strategiei fiscal-bugetare: de la 9,4% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031. Legea salarizării unitare se aplică numai în acest plafon; orice impact suplimentar se compensează integral prin reducerea altor cheltuieli curente. – Asistența socială rămâne sub plafonul de 12,2% din PIB. Indexarea pensiilor păstrează puterea de cumpărare a celor cu pensii mici și este conformă cu strategia fiscal-bugetară, cu impactul calculat de Ministerul Muncii și validat de Ministerul Finanțelor înaintea bugetului. Niciun alt drept social nu se indexează peste creșterea PIB nominal. – IMCA se elimină de la 1 ianuarie 2027, cu impactul inclus în buget și fără nicio prorogare. – SAFE. Bugetul asigură creditele pentru avansuri și pentru infrastructura cu utilizare duală din Moldova, inclusiv coridoarele Pașcani–Siret și Târgu Mureș–Iași–Ungheni. 3.3 Prioritizarea investițiilor publice în perioada 2026-2028 Până la 31 noiembrie 2026, Guvernul aprobă un mecanism de prioritizare pentru proiectele finanțate din bugetul de stat și pentru programele naționale destinate autorităților locale. Grila are patru criterii: sursa de finanțare, maturitatea și gradul de execuție, impactul economic și social, capacitatea bugetară din 2027. Ordinea priorităților: – cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene; – proiectele strategice de infrastructură din transport, energie și sănătate; – proiectele locale cu impact regional sau social ridicat, aflate în stadii avansate de execuție; – proiectele PNRR și din alte fonduri europene care trebuie finalizate la termen. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 68 La programele naționale pentru autoritățile locale (Anghel Saligny, PNDL), banii din 2027 merg la proiectele aproape de finalizare și la localitățile mici, pe criterii obiective de nevoie. Nu se semnează contracte noi fără finanțare asigurată. 3.4 Finanțarea deficitului și datoria publică Obiectivul principal este revenirea la perspectiva stabilă a ratingului în cel mult 12 luni. Aceasta reduce costul finanțării nu doar pentru stat, ci și pentru autoritățile locale, bănci și companii. – Strategia de administrare a datoriei: costuri minime pe termen mediu și lung, riscuri limitate și o piață internă a titlurilor de stat mai adâncă. – Mai multă finanțare în lei, pe măsură ce deficitul scade, pentru a reduce riscul valutar. Finanțare netă echilibrată între sursele interne și externe, bază de investitori diversificată și instrumente derivate de acoperire a riscurilor. – Titluri de stat pentru populație. Programele Tezaur și Fidelis continuă; românii au investit peste 75 mld lei în titluri de stat. – Obligațiuni verzi emise în baza cadrului suveran, cu raport public de impact. – Surse ieftine și pe termen lung: componenta de împrumut a PNRR, SAFE (45 de ani, cu 10 ani de grație), BEI, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale. Plasamentele private se folosesc doar dacă au costuri cel mult egale cu cele ale euroobligațiunilor. – Rezervă de lichiditate în valută care acoperă până la patru luni din necesarul brut de finanțare. – Dobânzile sunt estimate la aproximativ 3% din PIB în 2026 și 2027, iar livrarea consolidării fiscale trebuie să conducă la scăderea acestora ca pondere în PIB. 3.5 Transparență bugetară – Execuția bugetară este explicată lunar pe înțelesul cetățenilor: ce programe funcționează, unde sunt întârzieri și ce riscuri apar. – Creștem transparența investițiilor publice și se creează un registru public al programelor finanțate de la bugetul de stat, care arată obiectivele, beneficiarii, alocările, indicatorii și rezultatele fiecărui program. – Se realizează un raport anual privind riscurile fiscale, care acoperă garanțiile de stat, companiile de stat, litigiile și contractele de parteneriat public-privat. – Măsuri fiscal-bugetare În perioada 2027–2028 efortul consolidării vine în principal din cheltuieli. Veniturile cresc prin lărgirea bazei impozabile, revizuirea facilităților și conformare mai bună; principiul cotei unice se menține. 2027 este anul-test al consolidării. Granturile din PNRR se opresc, dobânzile se apropie de 3% din PIB, iar deficitul trebuie adus sub 3% din PIB în termenul convenit în cadrul fiscal european. Ajustarea din 2025– 2026 a funcționat — deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 și la 2,34% în primele șapte luni din 2026, față de 3,99% cu un an înainte, iar Comisia Europeană a constatat în iunie 2026 că România a întreprins acțiuni eficace — dar nu este încheiată. Construcția pe 2027 se calibrează după execuția anului 2026, după prognoza macroeconomică actualizată și după ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete recomandate de Consiliu. Ajustarea structurală se sprijină pe cheltuieli, iar pe venituri accentul cade pe lărgirea bazei și pe conformare. Câștigurile din colectare se includ prudent în proiecții — un plus de conformare peste așteptări este rezervă, nu ipoteză Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 69 de construcție bugetară. Măsurile vor avea în vedere pentru credibilitatea procesului de consolidare fiscală aspecte ce țin de: a) Indexarea prudentă a pensiilor b) Prioritizarea investițiilor finanțate din surse naționale c) Eficientizarea administrației centrale și locale și optimizarea transferurilor către autoritățile publice locale d) Reforma impozitării proprietății e) Accize adaptate realităților de azi, cu calendar predictibil și bază lărgită Direcții pe termen mediu Dincolo de măsurile imediate pe 2027, sustenabilitatea bazei de venituri și reducerea presiunilor de cheltuieli se lucrează pe următoarele direcții, fiecare cu evaluare de impact înainte de orice decizie. – Finanțarea sistemului de sănătate. Se revizuiește echilibrul dintre contribuții, resursele disponibile și angajamentele de cheltuieli, pentru un cadru de finanțare predictibil și sustenabil. – Arhitectura sistemului fiscal-bugetar. Ministerul analizează rolul deducerilor și al facilităților, cu obiectivul de a crește eficiența și echitatea sistemului. – Revizuirea cheltuielilor fiscale. Facilitățile, scutirile și regimurile preferențiale se inventariază public, se evaluează după rezultatele obținute, astfel încât facilitățile să aibă termene de expirare și evaluare obligatorie înainte de prelungire. 4.1 Venituri și creșterea colectării – Cota unică și impozitul pe profit rămân neschimbate. – IMCA dispare de la 1 ianuarie 2027, conform OUG nr. 89/2025. Guvernul nu va promova niciun act care să amâne, să suspende sau să modifice eliminarea lui. – Reducerea decalajului de TVA, prima sursă de venituri. România pierde circa 30% din TVA potențială, cel mai mare decalaj din UE, adică aproximativ 9,2 mld euro pe an. – Baza de impozitare protejată. Combatem transferul artificial de profit prin cheltuieli intra-grup nejustificate, cu reguli de prețuri de transfer aliniate la standardele OCDE și UE. – Rambursări rapide de TVA pentru contribuabilii corecți. Rambursările se sistează numai la suspiciuni documentate de fraudă. 4.2 Cheltuieli: un stat mai suplu și mai eficient – Regula cheltuielilor permanente. Nicio cheltuială permanentă nouă fără sursă permanentă de finanțare sau fără economii echivalente. – Legea salarizării - Impactul complet pe 2027–2030 este avizat de Ministerul Finanțelor și este compatibil cu obiectivele fiscal-bugetare. Ierarhie salarială predictibilă, sporuri justificate și plată legată de performanță, strict în plafonul de cheltuieli de personal din strategia fiscal-bugetară și legea plafoanelor. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR 70 – Mai puține posturi, mai multă digitalizare. Continuăm reforma administrației: comasăm agențiile cu atribuții suprapuse și ocupăm posturile vacante doar în domeniile prioritare. În administrația centrală se aplică regula „o angajare la două plecări”. – Banii publici urmează performanța. Alocările către instituții, programe și companii de stat depind de indicatori de performanță și de rezultate măsurabile. – Programe cu termen de expirare. Evaluăm impactul programelor naționale, al schemelor de ajutor de stat și al investițiilor multianuale. Programele ineficiente sau redundante cu fondurile europene, BEI ori BERD se restructurează, se comasează sau se închid. Programele noi pornesc doar după o evaluare ex-ante și se reevaluează l