Program de guvernare 2026-2028

cerea suprapunerilor administrative, ci și realocarea resurselor către structurile operative. 24.5 Poliția locală încetează gradual să funcționeze ca structură paralelă de ordine publică: atribuțiile de ordine și siguranță trec la Poliția Română, iar cele administrative (parcări, disciplina în construcții, comerț, mediu și alte controale) rămân la autoritățile locale, prin structuri de Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 51 inspecție administrativă fără statut de poliție; personalul care îndeplinește standardele profesionale, medicale și de integritate poate fi integrat în Poliția Română, în limita necesarului; 24.6 Evaluare pe rezultate: avansarea în carieră se leagă de performanță și competențe, nu doar de vechime; funcțiile de management primesc obiective anuale cuantificabile privind performanța operațională, utilizarea resurselor, dezvoltarea personalului și integritatea organizațională; Reforma managementului va răspunde inclusiv vulnerabilităților privind ocuparea prelungită a funcțiilor de conducere prin împuternicire, semnalate în spațiul public și în investigații jurnalistice recente. Împuternicirea va redeveni o soluție excepțională și strict temporară; funcțiile de conducere vor fi ocupate prin concurs pe bază de proiect de management, pe criterii transparente de competență, experiență, integritate și rezultate. Pentru funcțiile de inspector- șef și cele echivalente se vor introduce mandate determinate, obiective măsurabile și evaluări periodice. Scopul este protejarea carierei profesionale de influențe externe și reconstruirea unei culturi instituționale în care autoritatea decurge din competență și performanță. 24.7 Formare profesională reorientată către noile forme de criminalitate și noile tehnologii: investigații financiare, investigații digitale și criminalitate informatică, analiză de date și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, limbi străine, management operațional, protecția drepturilor fundamentale, comunicare și dezescaladare; 24.8 Plan multianual de resurse umane, construit pe evoluția efectivelor, pensionările anticipate, deficitul teritorial și specializările deficitare; recrutare predictibilă, corelată cu capacitatea reală a instituțiilor de formare; 24.9 Pensiile de serviciu: orice reformă urmărește sustenabilitatea financiară și echitatea, cu protejarea capacității operative; reglementarea diferențiază între personalul expus permanent riscurilor operative și cel cu activități preponderent administrative, cu perioade de tranziție predictibile și dialog social; 24.10 Resursele operative se alocă după evaluarea riscurilor și o imagine națională și teritorială a criminalității; în fiecare județ și în mun. București se identifică periodic grupările și fenomenele cu cel mai mare impact, cu prioritate pe traficul de persoane, traficul de droguri, criminalitatea informatică și cea economico-financiară; cooperare consolidată cu DIICOT în grupuri de lucru tematice, priorități comune și acces rapid la criminalistică informatică și analiză; Combaterea traficului de droguri devine prioritate explicită de siguranță publică. Resursele antidrog vor fi concentrate asupra rețelelor de distribuție, infrastructurii logistice și circuitelor de finanțare, în cooperare consolidată cu DIICOT, cu utilizarea investigațiilor digitale și financiare și a principiului „follow the money”. Performanța va fi evaluată prin numărul rețelelor destructurate și activele infracționale identificate și indisponibilizate; statul nu poate accepta ideea unei lupte pierdute împotriva drogurilor. 24.11 Investigația financiară devine regulă: în toate cauzele de criminalitate organizată cu indicii de câștig material se deschide, din faza inițială, o investigație financiară paralelă; transpunerea și operaționalizarea Directivei (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, cu cooperare întărită între poliție, parchete și instituțiile care identifică și administrează bunurile provenite din infracțiuni; Urmărirea fluxurilor financiare, a beneficiarilor reali și a activelor transferate către terți sau în alte jurisdicții va deveni componentă standard a răspunsului împotriva criminalității organizate. 24.12 Competențe de control și integritate delimitate printr-o metodologie unică: Corpul de Control exercită controlul managerial și administrativ, DGA previne și combate corupția, DGPI asigură informațiile, contrainformațiile și protecția internă; Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 52 24.13 Verificări periodice de integritate pentru funcțiile cu risc ridicat (antidrog, criminalitate organizată, frontieră, anticorupție și altele stabilite prin evaluare de risc), în condițiile legii; testarea poligraf ca instrument complementar, cu garanții procedurale; 24.14 Poliție de proximitate reală: fiecare cartier și fiecare comună are un polițist sau o echipă responsabilă nominal de relația cu comunitatea; efectivele se alocă după populație, criminalitate, timpi de intervenție, vulnerabilități sociale și sezonalitate, nu uniform; Prevenirea femicidului și protecția efectivă a victimelor violenței domestice devin prioritate operațională. Cazurile cu risc ridicat vor beneficia de reevaluare rapidă, monitorizarea strictă a respectării ordinelor de protecție, utilizarea monitorizării electronice atunci când este dispusă, protocoale clare de alertare și intervenție și coordonare rapidă cu parchetele. Cazurile în care mecanismele de protecție nu au prevenit o tragedie vor fi analizate instituțional pentru identificarea vulnerabilităților și corectarea procedurilor. 24.15 Servicii digitale fără excludere: plângerile și petițiile se pot depune online, iar cetățeanul urmărește stadiul lor în limita informațiilor care pot fi comunicate legal; 24.16 Camere corporale extinse și standardizate pentru structurile operative, cu reguli unitare de activare, stocare, acces și utilizare a înregistrărilor, care protejează deopotrivă cetățeanul și personalul și documentează obiectiv intervențiile; 24.17 Sistemul 112 modernizat: localizarea rapidă a apelantului, schimb de date între agențiile de intervenție și reducerea timpului dintre apel și mobilizarea resurselor; Pentru cazurile cu risc vital, modernizarea va include protocoale de prioritizare și măsurarea timpului de la preluarea apelului până la mobilizarea efectivă a resursei competente. 24.18 DSU și IGSU consolidate ca piloni ai prevenirii, pregătirii și răspunsului la dezastre; capacități dezvoltate pe baza unei evaluări naționale a riscurilor, cu echipamente moderne pentru cutremure, inundații, incendii de vegetație și accidente tehnologice. MAI își va consolida rolul de componentă esențială a arhitecturii naționale de securitate și reziliență, într-un context în care amenințările interne și externe se intersectează tot mai frecvent. Garda de Coastă va beneficia de consolidarea capabilităților de supraveghere, detectare, alertare și cooperare interinstituțională la frontiera maritimă, inclusiv în raport cu riscurile generate de drone și vehicule navale fără pilot în bazinul Mării Negre, în coordonare cu instituțiile competente din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională. Restabilirea încrederii publice va fi măsurată prin rezultate: timpi de răspuns, soluționarea cazurilor grave și prinderea urmăriților la nivel național și internațional, respectarea ordinelor de protecție, rezultatele în combaterea traficului de droguri, recuperarea produsului infracțiunii, prezența în comunitate și capacitatea de răspuns în situații de criză. Cazurile grave rămase nerezolvate și situațiile în care persoane urmărite se sustrag pentru perioade îndelungate vor face obiectul unor evaluări operative și manageriale periodice, cu responsabilități și termene clare pentru remedierea vulnerabilităților constatate. Reforma MAI va fi implementată ca program multianual, cu audit funcțional, pachet legislativ, reorganizare etapizată și indicatori publici de performanță. Reducerea costurilor va viza prioritar redundanțele administrative, fără diminuarea mecanică a capacității operative. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 53 25 CAPITOLUL 25 · 18 MĂSURI Apărare Într-un mediu de securitate marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și de presiunea pe Flancul Estic, România își consolidează postura de furnizor de securitate în NATO și UE și de partener strategic al Statelor Unite: cheltuieli de apărare legate de capabilități și termene, nu doar de un procent din PIB, o industrie națională de apărare conectată la nevoile Armatei și la instrumentele europene, structuri mai suple și un rol asumat la Marea Neagră. 25.1 Cheltuielile și investițiile de apărare cresc gradual până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE: 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg; sumele se leagă de priorități de înzestrare stabilite pe termen mediu — apărare antiaeriană și antirachetă, capabilități navale, sisteme fără pilot, muniție — eșalonate prin Planul multianual de înzestrare și Programul „Armata României 2040", astfel încât fiecare creștere bugetară să corespundă unor capabilități și termene concrete; 25.2 Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, cu actualizarea Programului „Armata României 2040" și continuarea achizițiilor esențiale, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare; 25.3 România, pilon de securitate și stabilitate în Europa și în vecinătate: aliat și partener de încredere, furnizor de securitate în NATO și UE, prin consolidarea relației cu Statele Unite, a profilului în NATO și UE și a relațiilor strategice bilaterale; 25.4 Parteneriatul Strategic cu Statele Unite: cooperare în toate demersurile pentru stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată și facilitățile cu relevanță strategică de pe teritoriul României; actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020–2030, consolidarea prezenței forțelor și capabilităților americane în România, cooperare în înzestrare și folosirea instrumentului financiar FMF Loan; în paralel, dezvoltarea graduală a unor capabilități naționale de descurajare și o contribuție mai substanțială la arhitectura europeană de apărare, astfel încât securitatea României să nu depindă exclusiv de amploarea prezenței aliate; 25.5 Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alte formate agreate cu aliații și partenerii; asigurarea tuturor condițiilor pentru sprijinul pe care România îl oferă ca națiune gazdă; 25.6 Sprijin pentru partenerii din regiune, cu accent pe Republica Moldova — a cărei securitate, stabilitate și prosperitate sunt esențiale pentru România — și pe Ucraina, precum și pentru statele din Balcanii de Vest, inclusiv în parcursul lor european și euroatlantic; 25.7 Industria națională de apărare: nevoile de înzestrare ale Armatei se corelează cu planul de dezvoltare a capacităților naționale de producție, în concordanță cu cerințele NATO și UE, și se valorifică instrumentele financiare internaționale; contribuție activă la criteriile de finanțare pentru programul SAFE 2; conectare la inițiativele europene (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP) și la Acceleratorul NATO pentru Inovare în Domeniul Apărării (DIANA); Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 54 25.8 Dezvoltarea în țară a unui software pentru dronele coproduse în România, care să integreze personalizat capacitățile de apărare ale Armatei; 25.9 Infrastructura bazelor și centrelor militare modernizată și extinsă la standarde NATO, cu prioritate pentru cele unde sunt dislocate trupe și capabilități aliate: Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu; 25.10 Centrul european de instruire F-16 de la Fetești dezvoltat ca hub pentru pregătirea piloților din statele NATO și partenere, cu creșterea interoperabilității; promovarea României ca hub regional de mentenanță și sprijin logistic; 25.11 Coridoarele de mobilitate militară și un rol crescut al României în proiectele strategice de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară, inclusiv în dezvoltarea capabilităților de contramobilitate; 25.12 Structuri mai suple: analiza structurii de comandă și a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare; evaluarea, pe indicatori de performanță, a eficienței institutelor de cercetare și universităților din subordinea ministerului, cu redimensionarea personalului și redirecționarea fondurilor către zonele cu deficit de resursă umană; 25.13 Responsabilitățile administrative ale structurilor de forțe (contabilitate, resurse umane etc.) se centralizează la nivelul categoriilor de forțe și al ordonatorilor secundari, prin eficientizare și digitalizare, cu menținerea și consolidarea capacității de luptă a unităților tactice; 25.14 Achiziții mai eficiente: sistem integrat de achiziții de servicii la nivel central și audit pentru identificarea și eliminarea cauzelor întârzierilor din procedurile de achiziție, ale căror reluări prelungesc termenele și cresc prețul final; 25.15 Fond bugetar alimentat din penalitățile de întârziere încasate din contractele Armatei, destinat stimulării personalului și corectării inechităților personalului în rezervă generate în anumite perioade; 25.16 Marea Neagră: România își consolidează rolul de furnizor de securitate în regiunea extinsă, inclusiv pentru libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice; concept integrat de apărare aeriană și balistică, împreună cu un concept de apărare maritimă care protejează apele teritoriale, infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice din Zona Economică Exclusivă, cu asumarea documentelor strategice relevante; 25.17 Participare activă în Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat cu Turcia și Bulgaria, inclusiv pentru protecția infrastructurii critice; proiecte de anvergură cu Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia pentru securitatea, stabilitatea și libera circulație în regiune și pentru accesul la resursele din zonele economice exclusive; 25.18 Hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, înființat în România conform abordării strategice a UE; protejarea intereselor economice ale României în Marea Neagră, inclusiv exploatarea resurselor din Zona Economică Exclusivă, ca parte inseparabilă a securității maritime. Program de Guvernare 2026–2028 PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · PARTEA I · SINTEZA MĂSURILOR 55 26 CAPITOLUL 26 · 6 MĂSURI Culte și minorități naționale Drepturile minorităților naționale, garantate de Constituție și de tratatele la care România este parte, se respectă și se aplică integral: identitatea, limba maternă, cultura și tradițiile fiecărei comunități se păstrează și se afirmă liber, în cadrul comun al statului și al limbii oficiale, iar patrimoniul religios al tuturor cultelor este protejat după priorități clare și în limita posibilităților bugetare. 26.1 Aplicarea integrală a legislației privind drepturile minorităților naționale: folosirea limbii materne în relația cu administrația locală și în justiție, în condițiile legii, cu formulare, informații publice și interpretare asigurate acolo unde pragul legal este îndeplinit, și raport anual public al Departamentului pentru Relații Interetnice privind stadiul aplicării; 26.2 Învățământ în limbile minorităților naționale, de la grădiniță la doctorat, cu manuale, profesori și programe proprii, și limba română învățată la același nivel de competență ca în școlile cu predare în română; 26.3 Cultura și patrimoniul minorităților: finanțarea proiectelor culturale ale minorităților și restaurarea monumentelor și clădirilor reprezentative pentru patrimoniul lor, ca parte a patrimoniului României, prin aceleași programe și criterii ca pentru restul patrimoniului național, în limita disp