Programul Partidului Mișcarea Populară

O NAŢIUNE LIBERĂ, ACTIVĂ ŞI UNITĂ

Națiunea suferă de pe urma deficitului de încredere din România de azi. În paralel cu neglijarea valorilor naționale și luarea în derâdere a patriotismului, a crescut gradul de respingere a tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și identitatea noastră europeană. Coeziunea socială este astăzi puternic amenințată de inegalitate şi sărăcie, uneori combinate cu creșterea ratei șomajului, îndeosebi în rândul tinerilor. Polarizarea extremă a conflictelor politice a introdus clivaje la nivel social. Presiunea pusă de autorități asupra celor care nu împărtășesc aceleași idealuri cu guvernarea, precum și intimidarea lor au fost practici curente la începutul anilor ’90, revenind în actualitate în vara lui 2012. Politicieni incompetenți apără imobilismul, se tem de competiție, pentru a-și menține rețelele de influenţă. În asemenea condiții, munca nu mai e o valoare asociată naţiunii. Libertatea şi unitatea acesteia sunt afectate, fiindcă o națiune nu poate fi liberă şi coezivă dacă munca nu e respectată şi răsplătită.

CE SOLUȚII AVEM?

Principiile noastre privind națiunea sunt: 1. O identitate națională puternic asociată unei identități europene asumate; 2. Coeziunea națiunii se definește prin patriotism, cultură comună și muncă; 3. Patriotismul înseamnă cultivarea valorilor naționale, nu impunerea acestora, exaltarea unei superiorități imaginare sau ura față de ceilalți; 4. Națiunea are un proiect și un destin comun și nu se confundă cu o populație amorfă identitar; 5. Națiunea respectă și protejează diversitatea, fără a renunța la propria identitate; 6. Românii din străinătate nu pot fi excluși din corpul națiunii române. Vom cultiva valorile naționale, în deplin respect față de valorile tuturor minorităților. Vom cultiva prin educație patriotismul și tradițiile cultural-spirituale ale națiunii. Vom promova identitatea noastră națională în complementaritate cu cea europeană, la fel de veche și de autentică. Vom combate cu idei și argumente defetismul, batjocura valorilor naționale și europene, sau cultul subvalorii. Primul semn al patriotismului e grija pentru limba națională. Vom promova limba română ca principal element identitar.

Vom promova votul prin corespondență, pentru a nu exclude românii din străinătate din corpul națiunii noastre. Principiile noastre în ce privește munca sunt următoarele: 1. Piaţa forţei de muncă, complet liberalizată, într-o economie liberă; 2. Angajatorul nu trebuie afectat prin reglementări și poveri fiscale excesive; 3. Angajatul trebuie să fie liber să muncească oricât dorește; 4. Fiecare este responsabil pentru viața sa și pentru bunăstarea personală și familială; 5. Educația conduce la civilizație, formarea profesională oferă un loc de muncă; cele două sunt complementare, nu exclusive. Considerăm că munca este şi trebuie să rămână principiul fundamental al dreptăţii sociale. Politica noastră în domeniul muncii este: cine muncește trebuie să aibă mai mult decât cine nu muncește. Sărăcia nu dispare prin ajutoare sociale, ci prin acele condiții în care oamenii pot munci atât cât doresc, văzându-și răsplătite eforturile. Avem nevoie de politici ţintite, pentru a permite categoriilor subreprezentate (tineri, femei, vârstnici) să aibă deplin acces la piaţa muncii. Susţinem corelarea politicilor în domeniul educaţiei cu nevoile economiei și cererile pieţei muncii.

Suntem de părere că limitele de vârstă au sens atunci când sunt folosite pentru a calcula pensia, dar cel care dorește să depășească această limită nu trebuie împiedicat să o facă. Afirmăm că recalificarea șomerilor trebuie proiectată exclusiv în funcţie de cerinţele pieţei muncii.

STAT DE DREPT SUPLU ȘI PUTERNIC

La mai bine de două decenii de la căderea comunismului, statul român este angajat în reforme structurale indispensabile, dar care sunt subminate de inerția unor politici și mentalități ale regimului de dinainte de 1989. Statul paternalist îngrădește libertatea de întreprindere și de asociere, sufocă și taxează excesiv munca, inițiativa și creația. Partidele politice se simt responsabile mai degrabă faţă de stat, decât faţă de societate. Obiectivele lor politice nu sunt realiste, fiindcă nu sunt bazate pe un set de valori; legile sunt stufoase, neclare şi orientate spre interese partizane.

CE SOLUŢII AVEM?

Considerăm că regimul politic trebuie să fie obiectul unui consens, care să respecte voinţa cetăţenilor. Dacă 85% dintre români decid, într-un referendum valid, că e nevoie de un parlament unicameral cu maximum 300 de membri, clasa politică trebuie să adopte această soluţie de reformare a regimului. Susţinem implicarea democratică la toate nivelurile, prin extinderea democraţiei directe, pentru a oferi cetăţenilor mai multă libertate de alegere și mai multe oportunităţi de a-și exprima voința politică. În acest sens, încurajăm consultările prin referendum, dar şi facilitarea iniţiativelor legislative ale cetăţenilor, ca şi orice sistem online de exprimare a petițiilor civice. Susţinem un stat suplu și eficient, puternic prin autoritatea sa, adică: 1. Stat care se ocupă cu precădere de funcțiile suverane (apărare, siguranță naţională, ordine, politică externă, monedă) și intervine doar subsidiar în restul domeniilor; 2. Parlament eficient; 3. Administrație modernă și depolitizată; 4. Statul trebuie să-și mențină monopolurile numai în domeniile strategice, lăsând loc concurenței libere în celelalte sectoare; 5. Reglementări minimale și legislație clară; 6. Reducerea fiscalității și a supraimpozitării muncii. Vom depolitiza statul, adoptând drept regulă generală numiri politice exclusiv la nivel de ministru şi secretar de stat, precum și cabinetele acestora. Dorim un serviciu public eficient, organizat potrivit principiului subsidiarităţii. Respingem ideea de stat care reglementează fiecare aspect al vieţii umane.

ADMINISTRAŢIE EFICIENTĂ ȘI NECORUPTĂ

Administraţia e în mare măsură consumatoare de resurse, nu gestionară a acestora. Avem nu doar mulţi angajaţi în sectorul public, ci şi un număr prea mare de comune și municipalităţi nesustenabile (peste 3.000, foarte mult pentru o ţară ca România). În particular, fiscalitatea excesiv birocratizată determină spolierea de către stat a cetățenilor și a firmelor performante. Aşa se explică evaziunea fiscală și rata de colectare extrem de redusă, dar şi scăderea încrederii între agenţii economici și autorităţi. Descentralizarea şi regionalizarea sunt procese amânate sau afectate de partizanate politice.

CE SOLUŢII AVEM?

Vizăm instituirea unei administraţii publice fiabile, transparente, echitabile și incoruptibile. În actul de guvernare și administrare urmărim: 1. Obiective realiste și cu orizont de timp; 2. Competenţe definite corect; 3. Reducerea premiilor discreţionare; 4. Transparenţa procesului de luare a deciziilor; 5. Dialog efectiv între autorităţi și părţile interesate; 6. Flexibilitate și adaptabilitate; 7. Intervenţie minimă; 8. Respectarea mecanismelor pieţei. Pentru noi, principiile care trebuie să guverneze administrarea resurselor publice sunt: 1. Cumpătare;

2. Evaluare corectă; 3. Control; 4. Transparenţă; 5. Responsabilitate; 6. Prioritizare. Susţinem bugetarea multianuală, pornind de la proiecte transversale, precum şi fixarea unor limite de îndatorare și identificarea unor mecanisme de prevenire a riscurilor legate de finanţe publice. Vom identifica provenienţa deficitelor structurale la nivelul bugetului şi le vom elimina, printr-o politică raţională, calculată şi atentă la interesele de dezvoltare a comunităţilor locale. Avem ambiţia ca administraţia din România să dispună de un management al resurselor umane modern, construit pe pilonii profesionalismului, meritului și valorificării optime a potenţialului. Vom reduce substanţial povara administrativă asupra mediului de afaceri și asupra cetăţenilor. Vrem să aplicăm principiul: cine plăteşte taxe și impozite trebuie consultat la luarea deciziilor politice. Întreaga administraţie trebuie organizată astfel încât fiecare leu cheltuit să poată fi identificat printr-un serviciu de informare online, de către fiecare cetăţean. Trebuie distinse clar cheltuielile pentru servicii de bază şi cele de importanţă secundară. Considerăm că multe dintre serviciile publice naţionale și locale pot fi furnizate electronic. Reformele administrative trebuie făcute la toate nivelurile, pe baza principiului subsidiarității.

Reglementarea, administrarea şi controlul trebuie clar stabilite pentru fiecare nivel al autorităţii administrative. Autonomia locală a orașelor și a comunelor se află la originea democraţiei, prin dezvoltarea unor moduri de decizie participativă. Este esenţial ca autorităţile locale să aibă resursele necesare pentru a garanta drepturile fundamentale ale cetăţenilor, participarea și egalitatea de şanse. Optăm pentru o amenajare durabilă și armonioasă a teritoriului. Susţinem definirea unui raport optim între numărul și structura comunelor și municipalităţilor din România.

FAMILII SĂNĂTOASE ȘI PROSPERE

Considerăm că „familia este de neînlocuit ca instituţie în care dragostea şi bunătatea, simpatia şi solidaritatea umană sunt preţuite şi cultivate, unind astfel generaţii diferite. Este locul unde părinţii, copiii și bunicii asumă responsabilităţi şi sunt solidari unii faţă de ceilalţi. Familiile puternice sunt parte a soluției pentru ca structura populației să fie sursă a dezvoltării, nu barieră pentru aceasta.” Temele de reflecție propuse mai jos sunt compatibile și izvorăsc din preocupările curentului de centru-dreapta european.

CE SOLUȚII AVEM:

1. Soluții sustenabile pentru redresarea demografică și creșterea natalității; 2. Identificarea celor mai bune forme de recunoaștere (inclusiv prin facilități fiscale) a plusvalorii sociale obținută ca urmare a participării părinților și bunicilor la educația copiilor și la îngrijirea copiilor, vârstnicilor și a persoanelor cu dizabilități în sânul familiei; 3. Ameliorarea acceptării sociale și o evoluție favorabilă în viață a copiilor cu dizabilități; 4. Încurajarea păstrării tradiției societății românești de a îngriji vârstnicii în sânul familiei, mai ales în contextul mobilității geografice sporite; 5. Stabilirea unui echilibru optim între activitatea profesională, pe de o parte, şi îngrijirea familiei, pe de altă parte, armonizarea muncii remunerate cu viața de familie; 6. O participare mai îndelungată în procesul muncii, împreună cu mai mult timp pentru îngrijirea şi educaţia copiilor, precum și îngrijirea vârstnicilor; 7. Includerea prioritară a problemelor legate de familie (educația copiilor și îngrijirea vârstnicilor cât mai aproape de familie) în agendele de dezvoltare locale, regionale, naţionale, europene; 8. Reducerea efectelor negative ale migrației externe și menținerea legăturii cu familia și cu România de către migranții români; 9. Compensarea și prevenirea plecării resursei umane calificate, precum medicii sau inginerii înalt specializați; 10. Dezvoltarea condițiilor de viață din zonele de migrație ale României pentru a facilita întoarcerea acasă a emigranților; 11. O politică de imigrație şi de acordare a cetăţeniei care să favorizeze românii din jurul frontierelor naţionale; 12. Speranţa de viaţă a românilor este în creştere. Gestionarea, în mod sustenabil, a consecinţelor acestui fapt pentru sistemul de pensii şi asigurări medicale;

13. Soluții acceptabile din punctul de vedere al calității vieții, astfel încât raportul de astăzi dintre populaţia angajată în câmpul muncii şi cea aflată la pensie să fie cât mai mare; 14. Creșterea speranței de viață și a calității vieții face inevitabilă pe termen lung creșterea perioadei totale de muncă din decursul vieţii unei persoane. Este nevoie de soluții pentru ca acest lucru să ducă la creșterea calității vieții; una dintre aceste soluții este creșterea competitivității; 15. Politici optime pentru a avea un pachet generic de servicii de sănătate disponibile pentru toți cetățenii României și servicii specializate suplimentare pentru cât mai mulți; 16. O modalitate optimă de definire a rețelei medicale, astfel încât să fie asigurat un serviciu medical de proximitate și, în același timp, să dezvoltăm centre zonale ultramoderne; 17. Un modul optim de implicare a operatorilor privați pe piața asigurărilor și a serviciilor medicale, pentru a crește calitatea serviciilor adresate cetățeanului, concomitent cu limitarea risipei și eliminarea corupţiei; 18. Politici eficiente pentru a opri exodul medicilor din România; 19. Mijloace optime pentru a promova stiluri de viaţă sănătoase şi dezvoltarea serviciilor medicale preventive; 20. Politici pentru a avea oameni sănătoşi, activi pentru o perioadă cât mai lungă de timp; 21. Îmbunătățirea comunicării pe teme medicale, mai ales în mediile cu grad de educație scăzut.

DREPTATE PENTRU TOȚI CETĂŢENII

Oamenii politici sunt asociaţi cu privilegiile, nu cu efortul în slujba binelui comun. Spiritul public nu e luat în serios. Optimismul tinerei generaţii e blocat de cinismul clasei politice. Se menţine, încă, neîncrederea în justiţie, în ciuda progreselor privind independenţa acesteia. Unii politicieni consideră, încă, firească agresiunea la adresa justiţiei, ca şi a altor instituţii ale statului. Sistemul de justiţie este încă greoi, supraîncărcat și neprietenos cu omul simplu care își caută dreptatea.

CE SOLUŢII AVEM?

În ce privește dreptatea și sistemul de justiție, principiile noastre sunt: 1. Dreptatea și spiritul legii se educă: avem nevoie de o pedagogie care începe în grădiniță; 2. Independența justiției nu este negociabilă; 3. În noua Constituție, statul de drept și domnia legii trebuie consolidate, nu slăbite; 4. Toleranță zero pentru infracționalitate și corupție, începând cu copiatul la școală și terminând cu furtul din avuția națională; 5. Justiția trebuie să fie apropiată de cetățean: mai mulți judecători, proceduri mai scurte și mai ieftine, simplificarea legislației; 6. Legea se face pentru cetățean, nu pentru grupuri de interese; 7. Într-o țară în care libertatea de expresie e garantată, politicienii nu au nevoie de imunități. Dorim ca educația pentru justiție și statul de drept să înceapă prin introducerea unor norme etice severe în învățământ. Asemenea standarde etice trebuie extinse în sănătate (relaţia medic-pacienţi), administraţie (funcţionari-cetăţeni), politică (relaţia reprezentanţi-alegători), în atribuirea și obţinerea de ajutoare sociale (pentru a evita fraudele şi risipa), dar şi în alte domenii: fiscalitate, lobby, bănci. Vom limita prin lege finanțarea campaniilor electorale la o sumă fixă pentru toți candidații, pentru a limita inechitatea și finanțarea ilegală, care creează obligații oculte. Vom proteja și mai strict dreptul la proprietatea intelectuală, pentru a reduce fenomenul plagiatului.

Accesul la justiție nu trebuie restricționat de nivelul veniturilor

ECONOMIE LIBERĂ, AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ, FISCALITATE REDUSĂ

România, precum restul statelor membre din Uniune, are nevoie de o strategie economică şi financiară coerentă, ambiţioasă, orientată spre creştere economică pe termen lung, atât în perioada de criză, cât și ulterior. Lipsa predictibilităţii fiscale reprezintă principala barieră pentru progresul economic. Agenţii economici nu au încredere în autorităţi. Mediul de afaceri a fost afectat nu doar de lipsa de predictibilitate, ci şi de corupţia clasei politice, dar şi a multor oameni de afaceri. Lipsa unei politici de industrializare a României a fost o eroare. O nouă industrializare trebuie să se facă pe principii noi, fără inginerii sociale, prin inițiativă privată și în sectoare de vârf, nu energofage și poluante. Pe de altă parte, agricultura continuă să fie afectată de fragmentarea terenurilor, productivitatea scăzută şi calitatea slabă a lucrărilor publice. În plus, prea puţine resurse sunt utilizate pentru dezvoltarea rurală. Infrastructura precară din mediul rural afectează calitatea vieţii la sate, mulţi locuitori neavând acces la facilităţile minimale ale unei societăți moderne: apă curentă, canalizare, gaze, electricitate, servicii bancare. Firmele din mediul rural au pieţe de desfacere restrânse şi clienţi cu venituri reduse; le lipsesc spaţiile adecvate, au parte de o infrastructură de transport precară, un acces greoi la informaţie și la finanţare.

CE SOLUŢII AVEM?

Absorbţia de fonduri europene rămâne o sursă însemnată a creșterii economice sustenabile. Vom reduce la minimum implicarea statului în economie. Vom lăsa liberă piața muncii, nu vom favoriza unii actori în detrimentul altora, vom interveni doar pentru a stimula direcțiile considerate strategice pentru binele națiunii și pentru a elimina abuzurile. Susţinem soluţii liberale în economie, în particular reducerea birocraţiei și a poverilor administrative. Intervenţia statului în economie trebuie să semene cu comportamentul unui arbitru, pentru a nu afecta interesul privat. Avem nevoie de un model economic în măsură să sporească atractivitatea pentru noii investitori şi să-i încurajeze, pe cei care au deja afaceri, să le continue şi să le dezvolte. Susţinem, de asemenea, investiţiile pentru creștere, adică investiţiile în educaţie și cercetare, granturile pentru tinerii întreprinzători etc. În particular, dorim stimularea IMM-urilor, cu atenţie sporită acordată tinerilor, pentru a diminua emigrarea pentru un loc de muncă. În general, e nevoie de o mai bună tranziţie a tinerilor noștri de la şcoală spre o profesie. Ordinea în finanţele publice şi disciplina fiscală reprezintă condiţii ale performanţei stabile a sistemului economic. Nu există alternativă la disciplină bugetară strictă. Știm că datoriile publice de azi sunt taxele de mâine. Ele trebuie evitate. Pledăm pentru bugete echilibrate sau excedentare, ca şi pentru finalizarea intrării în zona euro. Cheltuielile statului trebuie să fie bazate pe o definiţie foarte riguroasă a interesului public. Legea bugetului trebuie să definească în mod specific ce e prioritar în investiţii, pentru a evita abuzul şi risipa. Suntem favorabili unei reduceri semnificative a taxelor pe muncă. Susţinem repartizarea corectă a poverii fiscale în societate, nu doar pe spatele întreprinzătorilor performanți și cinstiți.

Considerăm că autorităţile centrale şi locale au datoria de a crea un mediu atractiv pentru afaceri. Susţinem reglementările care vizează o mai bună colectare a taxelor, combaterea economiei subterane, a evaziunii fiscale. Practica spolierii statului prin intermediul unor contracte „dedicate” firmelor cu conexiuni politice trebuie să înceteze. Avem datoria să identificăm, împreună cu mediul corporatist și academic, nișele de dezvoltare în care am putea deveni lideri (producția de soft, servicii medicale etc.). Susţinem o agricultură multifuncţională și antreprenorială, conştientă de rădăcinile ei tradiţionale, dar care acordă un loc creativității și inovaţiei. Ne dorim o repartiţie corectă între culturile intensive și culturile bio și artizanale, ca şi între exploatările mari și mici. Vom fi vigilenți în ce privește calitatea alimentelor, prezervarea mediului rural, păstrarea nealterată a apelor și pădurilor pentru generațiile viitoare. Vom menține garanţiile publice pentru sectorul agricol, prin proiecte finanţate din fonduri UE. Vom îmbunătăţi infrastructura rurală, calitatea serviciilor publice și accesul în regiunile rurale. Suntem preocupaţi de dezvoltarea unor locuri de muncă non-agricole în mediul rural, între care cele aferente activităților de turism. Vom promova intrarea tinerilor în industria agricolă, pentru a limita exodul din mediul rural și îmbătrânirea populaţiei rurale. Vom promova consumul de alimente produse în agricultura din România, pentru a spori numărul de locuri de muncă din agricultura noastră. Recuperarea deficitului de siguranţă alimentară trebuie să se bazeze pe stimularea agriculturii autohtone.

Vom susţine acţiuni de valorificare a produselor agricultorilor în pieţele urbane. Pledăm în favoarea unei structurări a spaţiului rural care să asigure echilibrul dintre nevoile sociale, economice, patrimoniale și de mediu. Vom încerca să aducem la zi și să întreținem cadastrul pentru întregul teritoriu. Vom genera politici de dezvoltare a unor spaţii de depozitare în zona rurală, pentru colectarea producţiei de legume şi fructe de la micii fermieri.

CULTURĂ VIE, LIBERTATEA CULTELOR, PRESĂ LIBERĂ

Locul culturii românești în cultura mondială este slăbit de politizarea unor instituţii, așa cum s-a întâmplat, după 2012, cu Institutul Cultural Român. Generaţiile tinere nu-şi mai caută repere în cultura naţională. Multe resurse mediatice au fost acaparate de către grupuri de interese, care practică manipularea grosolană și subordonarea conștiinţei publice unor scopuri politice sau oculte.

CE SOLUŢII AVEM?

Statul și politica nu sunt creatori de artă, dar sunt responsabili de condiţiile în care artele înfloresc. Vrem să îmbunătăţim condiţiile generale pentru promovarea privată a culturii prin fundaţii, patronaj și sponsorizări. În acest sens, vom redacta o lege a mecenatului. Susţinem, de asemenea, promovarea limbii și culturii române, pentru a întări sentimentul național în țară și a crește prestigiul cultural al României în străinătate. Vom depolitiza Institutul Cultural Român și vom sista restaurația mediocrității resentimentare. Vom propune dezvoltarea sistemului de biblioteci publice și vom crea servicii virtuale, pentru a suplini, unde e cazul, lipsa publicațiilor tipărite. Vom redacta o lege a patrimoniului, prin care vom interzice demolarea oricărei clădiri de patrimoniu. Libertatea presei este un element esenţial al oricărei democraţii. Păstrarea diversităţii și a calităţii conţinutului media trebuie să fie o prioritate majoră. Pentru asigurarea independenţei presei, ne opunem oricărei intervenţii financiare, directe sau indirecte, a partidelor politice în presă și trusturi media. Susţinem dreptul publicului de a cunoaște proprietarii media. Libertatea presei nu poate fi bazată pe opacitate şi monopol asupra mijloacelor. Este nevoie de programe care să se adreseze și românilor, dar și străinilor, în particular pentru promovarea localităţilor cu un bogat patrimoniu cultural, arhitectural și folcloric. Recunoaştem locul eminent pe care-l ocupă Biserica în cultura noastră. Statul va sprijini întreținerea patrimoniului istoric deţinut de cultele din România, parte valoroasă a moștenirii noastre arhitecturale și artistice. Pledăm, pe de altă parte, pentru diversitate culturală, pentru o cultură vie, deschisă dialogului cu alte culturi.

MEDIU CURAT ŞI INDEPENDENŢĂ ENERGETICĂ

În România, preocuparea pentru mediu rămâne marginală. O explică, măcar parţial, lipsa de educaţie referitoare la protecţia mediului. Pe de altă parte, ne lipsesc strategiile pe termen mediu şi lung în ceea ce privește exploatarea bogăţiilor solului. Se adaugă numeroase ezitări în politica energetică, astfel încât atingerea independenţei energetice a României e încă un deziderat, nu o realitate. Cu câteva excepţii, politicile nu sunt evaluate nici din perspectiva respectului pentru mediu, nici din cea a consumului de energie.