Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport privind starea învățământului preuniversitar din România
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:53
- Dimensiunea materialului
- 3.609,6 KB
Conținutul documentului colectat
Secțiuni și tabele
Figura 22. Ponderea cadrelor didactice calificate, pe niveluri de învățământ
100
95
90
85 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 2023/2024 2024/2025
Preșcolar Primar de masă Gimnazial de masă Liceal Profesional Postliceal
Evoluția ponderii personalului didactic calificat indică nevoia identificării posturilor dificil de acoperit cu personal calificat, precum și evaluarea oportunității dezvoltării unor programe prin care să fie atras personalul calificat în unitățile de învățământ preuniversitar.
II.C. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă În anul școlar 2024/2025, s-au înregistrat variații ușoare ale ponderii cadrelor didactice cu normă întreagă pe diferite niveluri de învățământ. Cea mai mare creștere a valorii indicatorului se înregistrează în învățământul postliceal, iar în învățământul preșcolar și primar de masă aproape tot personalul lucrează cu normă întreagă.
Pe niveluri de învățământ, ponderea personalului didactic cu normă întreagă are valorile cele mai mari în învățământul preșcolar, în învățământul primar de masă și în învățământul liceal. Cele mai reduse ponderi de personal didactic cu normă întreagă se regăsesc la nivel postliceal, profesional și gimnazial de masă. Față de anul școlar anterior, se evidențiază următoarele:
- • învățământul postliceal este nivelul cu cea mai mare creștere a valorii indicatorului, față de anul
anterior (cu 6,1 p.p.);
- • în învățământul preșcolar și în învățământul primar ponderea cadrelor didactice cu normă
întreagă este relativ constantă față de anul școlar anterior;
- • pentru învățământul gimnazial de masă și învățământul liceal se constată creșteri ușoare ale
valorii indicatorului de 0,5, respectiv 0,8 p.p., în ambele situații creșterile fiind mai evidente în mediul urban decât în mediul rural;
- • în învățământul profesional, scăderea valorii indicatorului este de 1,5 p.p., tendința negativă a
valorii indicatorului fiind înregistrată și în mediul urban, și în cel rural;
- • la nivelurile de învățământ preșcolar, profesional și postliceal se înregistrează valori mai mari ale
indicatorului în mediul rural decât în mediul urban.
46
Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
c2266a64b8b9510c2c273b03455534f1941cc81eeb05be6a4c90dce6d0356c00