DEZVOLTAREA REGIONALA – prezent si perspective (pdf)

ntană reprezintă aproape jumătate (47%) din suprafaţa regiunii. Resursele naturale sunt diversificate, cuprinzând rezerve însemnate de gaz metan (Podişul Transilvaniei), sare (Praid, Ocna Mureş, Ocna Sibiului), minereuri neferoase (Zlatna, Abrud, Roşia Montană, Baia de Arieş), materiale 21 de construcţii (bazalt, andezit, marmură, travertin, pietrişuri şi nisipuri), rezerve reduse de cărbune inferior şi numeroase izvoare de ape minerale. De asemenea regiunea dispune de un potenţial hidroenergetic remarcabil, valorificat prin hidrocentralele de pe râurile Sebeş şi Olt şi de un fond forestier valoros (pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupând circa 35% din suprafaţa totală a regiunii). Structura şi distribuţia pe cuprinsul teritoriului a activităţilor economice sunt determinate de varietatea resurselor naturale, de poziţia geografică şi de tendinţa manifestărilor tradiţionale în prelucrarea resurselor La 1 ianuarie 2006, populaţia totală a regiunii Centru era de 2.534.378 locuitori, reprezentând 11,7% din populaţia totală a ţării. Ponderea populaţiei urbane în total populaţie este de 59,9% iar a celei rurale de 40,1%. 7.1. Evoluţii economice recente în regiunea Centru După o creştere economică mai modestă în anul 2005 (3,8%), în anul 2006, regiunea Centru a realizat cel mai mare salt economic de 8,8%. Creşterea în 2006 s-a bazat, în principal, pe o evoluţie spectaculoasă a valorii adăugate brute din industrie, dinamica fiind de 12,5% - cel mai înalt nivel din întreaga economie românească - , ramură care furnizează peste 30% din produsul intern brut regional. Această evoluţie urmează după un an 2005, în care valoarea adăugată brută din regiunea Centru a sporit cu numai 2%, în condiţiile în care numai judeţele Alba şi Mureş au realizat creşteri la producţia industrială. In anul 2006, producţia industrială din regiunea Centru, va continuat să crească în judeţul Alba, cu un ritm spectaculos de peste 20%. La nivelul Braşovului, un judeţ cu pondere in industria regiunii, s-a realizat, de asemenea, un salt al producţiei industriale de peste 20%. Sunt şi judeţe cu scăderi semnificative, de circa 10% (Mureşul, judeţ care dă aproximativ 25% din industria regiunii). Un sector dinamic în regiunea Centru, l-au reprezentat, în anul 2006, şi construcţiile cu o creştere estimată de 14%, dar şi serviciile cu 6,8% , în timp ce agricultura va avea o creştere foarte mică de numai 0,3%. In ceea ce priveşte comerţul exterior al regiunii Centru, în anul 2006, cu dinamici preliminat la circa 28% atât la exporturi cât şi la importul de bunuri susţin creşterea ponderii acestora în total economie de la 10,9% în 2005 la 11,9% în 2006 la exporturi şi de la 11,5% în 2005 la 12,2% în 2006 la importuri. Balanţa comercială va realiza un sold negativ, fiind al doilea ca mărime după regiunea Bucureşti. Populaţia ocupată care deţine 12% din totalul ocupării a fost în continuă scădere la nivel de regiune şi în majoritatea judeţelor componente, urmare a restructurărilor industriale din regiune. 22  Pe activităţi, în anul 2005, ponderea ocupării din agricultură reprezinta 36,7%, industria şi construcţiile deţin 34%, serviciile comerciale 24,9% iar serviciile sociale 14,4%. Braşovul şi Sibiul deţin cele mai mari ponderi ale ocupării din industrie şi construcţii (38%). Numărul mediu de salariaţi a fost în scădere cu 1,5% în anul 2005 şi a fost estimat cu creşteri uşoare pentru perioada următoare. Singurul judeţ în care s-au înregistrat creşteri a fost Harghita (3%) care încearcă să-şi revină din declinul înregistrat în perioada anterioară. Rata şomajului din regiunea Centru este în continuă scădere (6,7%), dar cu valori peste media la nivel naţional (5,4%). Cele mai mici rate se înregistrează în judeţele Mureş şi Sibiu (4,5% respectiv 6%), celelalte judeţe având rate peste 8% în funcţie de specificul economic al acestora, ceea ce conduce la poziţionarea regiunii Centru printre regiunile cu cele mai mari rate ale şomajului. Câştigul salarial mediu net din regiunea Centru (estimat la circa 750 lei pentru 2006) se situează sub media la nivel naţional (848 lei). 7.2. Creşterea economică şi ocuparea în perioada 2007 – 2008, în regiunea Centru Prognozele pentru următorii doi ani, susţin creşterea produsului intern brut cu 6,3%, respectiv 5,9%. Această creştere se va baza pe evoluţiile pozitive din toate ramurile economiei regionale. Astfel industria va creşte cu 4,3%, respectiv 4,6%, agricultura cu un ritm anual de 3%, construcţiile rămânând, în continuare, un sector dinamic cu 14,5%, respectiv 11%, iar serviciile cu 6,7%, respectiv 6,4%. Această regiune are un produs intern brut pe locuitor cu un indice de disparitate care devansează media naţională. La orizontul anului 2008 acest indice va fi 108,5%. In această regiune, cu excepţia judeţelor Harghita şi Covasna care au un produs intern brut pe locuitor sub nivelul naţional, toate celelalte judeţe din regiune depăşesc media pe total ţară, judeţul Cluj având cel mai ridicat nivel. In ceea ce priveşte comerţul exterior în următorii doi ani de prognoză, se vor înregistra creşteri semnificative atât la importul, cât la exportul de bunuri, iar soldul balanţei comerciale va rămâne negativ şi va depăşi în anul 2008, 2 miliarde euro. Pentru ansamblul perioadei 2007 – 2008, au fost prognozate creşteri ale populaţiei ocupate cu 0,1% , creşteri ale numărului mediu de salariaţi cu 1,5% şi reduceri ale ratei şomajului cu aproximativ 0,3 puncte procentuale. 23  Creşterile salariale au fost estimate în jurul celor de la nivel naţional (cu un ritm mediu de creştere de 12%) şi conduc la decalaje între judeţe din ce în ce mai mici. 8. Regiunea Bucureşti - Ilfov Suprafaţa regiunii este de 1821 km2, reprezentând 0,008%din suprafaţa totală a României, fiind regiunea cu cea mai mică întindere. Aceasta se află în partea de S-SE a României, în partea centrală a regiunii Sud şi delimitată de judeţul Prahova la nord, Călăraşi la est şi sud – est, Giurgiu la sud şi sud – vest şi Dâmboviţa la vest şi nord – vest. Regiunea Bucureşti este formată din numai două unităţi administrative teritoriale: Municipiul Bucureşti (capitala ţării) şi judeţul Ilfov care înconjoară municipiul Bucureşti ca un cordon. Resursele naturale din adâncime sunt puţine, descoperindu-se câteva zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale la Periş, Moara Vlăsiei, Pasărea, Bragadiru şi Jilava. Exploatări de nisip şi balast se efectuează în albiile râurilor mari (la Bragadiru şi Jilava). Bucureştiul nu posedă resurse naturale în cantităţi comparabile cu celelalte regiuni, însă poate aduce tot ceea ce are nevoie mulţumită unei infrastructuri forte dezvoltate şi unui sistem bun de transport. La 1 ianuarie 2006 populaţia totală a regiuni era de 2.215.701 persoane (10,3% din populaţia totală a ţării) şi se remarcă prin cea mai mare concentrare a populaţiei, înregistrând o densitate de 1216,7 locuitori/km2. Din totalul populaţiei 92,5% trăiesc în mediul urban iar restul de 7,5% în comunele şi satele din judeţul Ilfov. 8.1. Evoluţii economice recente în regiunea Bucureşti - Ilfov Creşterea economică a regiunii Bucureşti s-a situat, în ultimii doi ani la peste 7% (7,3% în 2005 şi 7,8% în anul 2006) peste media naţională, în economia regiunii, municipiul Bucureşti furnizând peste 85% din produsul intern brut. In anul 2005, producţia industrială a regiunii Bucureşti a înregistrat un salt de 3,2%, peste nivelul naţional (2%). De remarcat că nu există diferenţe semnificative în evoluţia producţiei industriale a regiunii; creşterea producţiei industriale în judeţul Ilfov a fost de 3,4%, în timp ce a municipiului Bucureşti a fost de 3,2%. 24  Pentru anul 2006, estimările privind valoarea adăugată brută pe ramuri, la nivelul regiunii Bucureşti indică o creştere de peste 15% la construcţii, pentru servicii şi industrie 7,3%, respectiv 5,3%, iar agricultura numai 0,3%. De subliniat este faptul că regiunea Bucureşti prezintă o structură foarte diferită atât faţă de cea economiei naţionale, cât şi faţă de cea a celorlalte regiuni. Astfel regiunea Bucureşti are o structură a produsului intern brut asemănătoare cu cea a Uniunii Europene, în care sectorul terţiar are o greutate de peste 60%, industria circa 19%, iar construcţiile peste 7,5%. In ceea ce priveşte agricultura, în regiunea Bucureşti, aceasta are o contribuţie foarte mică, sub 1%. In ceea ce priveşte comerţul exterior, regiune Bucureşti deţine peste 20% din volumul exportului naţional şi aproape 40% din cel al importului. Deficitul balanţei comerciale al acestei regiuni reprezintă peste 75% din deficitul total al României. Regiunea Bucureşti reprezintă cea mai importantă piaţă a forţei de muncă, concentrând, în anul 2005, 12,4% din populaţia civilă ocupată a României şi 18,8% din numărul mediu de salariaţi. In ultimi ani, schimbările intervenite în economie au determinat modificări semnificative de volum şi structură a forţei de muncă. Astfel, populaţia ocupată s-a înscris pe un trend ascendent în anul 2005 înregistrând cea mai ridicată valoare (1012,1 mii persoane) cu 9,3% mai mult faţă de anul 2004. În Ilfov creşterea a fost de 11,8% iar în municipiul Bucureşti de 9%. Pentru anul 2006 a fost estimată o creştere de circa 4%. Pe sectoare de activitatea, în 2005 se remarcă ponderea mare a ocupării în servicii comerciale (44,2%), în creştere faţă de anii anteriori, urmată de industrie (31,5%), în uşoară scădere faţă de perioada anterioară, servicii sociale (19,8%) şi doar 4,5% în agricultură. Numărul de salariaţi, componenta principală a populaţiei ocupate, a înregistrat de asemenea o creştere cu 10% în anul 2005 (cu 21,7% în Ilfov şi 9% în municipiul Bucureşti), iar pentru 2006 creşterea a fost estimată la circa 8%. Nivelul şomajului la sfârşitul anului 2005 s-a menţinut la un nivel scăzut (cu o rată a şomajului de 2,4% şi estimată la 2,3% în 2006), atât în capitală cât şi în judeţul Ilfov, inferior mediei pe ţară. Acest fenomen este legat de investiţiile mai numeroase din jurul capitalei, mai ales în domeniile neindustriale. Este important de semnalat faptul ca regiunea Bucureşti-Ilfov este regiunea cu cea mai mică rată a şomajului dintre toate regiunile din România. Câştigul salarial mediu net a fost în anul 2005 de 977 lei în creştere cu 32,7% faţă de anul anterior devansând salariul la nivel naţional cu 31%.Pentru anul 2006 a fost estimată o creştere de 13,7%. 25  8.2. Creşterea economică şi ocuparea în perioada 2007 – 2008, în regiunea Bucureşti - Ilfov Pentru următorii doi ani, prognoza prevede o creştere a produsului intern brut în regiunea Bucureşti de 7,2%, respectiv 6,8%, depăşind media naţională. Creşterea va fi susţinută, în principal, de construcţii (14%, respectiv 10%), servicii (6,7%, respectiv 7%) şi industrie (5,9%, respectiv 5,6%). Referitor la comerţul exterior, în următorii doi ani va continua să înregistreze creşteri, iar deficitul balanţei comerciale al regiunii se va menţine la un nivel ridicat şi va fi, în anul 2008 mai mare de 13,5 miliarde euro. Din punct de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor, această regiunea prezintă cel mai mare indice de disparitate fată de total ţară, fiind dublu faţă de media naţională. Având în vedere că regiunea Bucureşti a înregistrat cele mai bune performanţe economice în comparaţie cu celelalte regiuni ale ţării pentru perioada 2007 - 2008 au fost prognozate creşteri ale populaţiei ocupate cu 4,4%, ale numărului mediu de salariaţi cu 9,4% şi scăderi ale numărului de şomeri cu 5,3% şi a ratei şomajului (care va ajunge la 2,1% în 2008). Câştigul salarial mediu net va creşte cu un ritm mediu de 12% ceea ce va conduce la un nivel net superior (cu 31%) celui naţional. 26  SINOPTIC privind prognoza regională în perioada 2007 - 2008 - modificări procentuale faţă de anul anterior - 2005 2006 2007 2008 PRODUS INTERN BRUT Total economie 4,1 7,0 6,5 6,3 NORD - EST 2,2 5,6 6,6 6,4 SUD - EST 2,6 6,2 6,3 6,3 SUD 3,7 7,0 6,4 6,2 SUD - VEST 2,6 7,2 6,2 6,0 VEST 5,6 7,1 6,2 5,9 NORD - VEST 2,6 5,9 6,4 6,1 CENTRU 3,8 8,8 6,3 5,9 BUCURESTI 7,3 7,8 7,2 6,8 din care valoarea adăugata in : INDUSTRIE Total economie 2,5 6,4 4,8 5,2 NORD - EST -1,4 2,0 4,5 5,7 SUD - EST -0,5 3,0 4,1 5,3 SUD 8,0 7,0 4,7 5,6 SUD - VEST 2,3 7,5 4,9 5,3 VEST 6,5 8,0 4,5 4,7 NORD - VEST -1,8 3,5 4,7 4,8 CENTRU 2,0 12,5 4,3 4,6 BUCURESTI 3,5 5,3 5,9 5,6 AGRICULTURA Total economie -13,9 0,5 3,0 3,2 NORD - EST -15,0 0,1 3,2 3,5 SUD - EST -14,3 0,6 2,9 3,3 SUD -13,9 0,8 2,8 3,6 SUD - VEST -14,5 0,5 3,0 3,2 VEST -14,2 0,2 3,1 3,0 NORD - VEST -13,3 0,6 3,0 3,1 CENTRU -13,0 0,3 3,0 3,0 BUCURESTI -5,4 0,8 0,4 1,6 CONSTRUCTII Total economie 9,9 15,2 14,6 11,0 NORD - EST 10,2 16,0 15,5 12,0 SUD - EST 10,5 17,0 14,5 11,5 SUD 9,1 15,0 15,0 11,5 SUD - VEST 9,0 16,0 14,2 11,0 VEST 10,5 14,0 14,5 11,0 NORD - VEST 9,4 13,5 14,8 11,2 CENTRU 8,8 14,0 14,5 11,0 BUCURESTI 10,6 15,1 14,0 10,1 27  2005 2006 2007 2008 SERVICII Total economie 8,1 6,8 6,7 6,5 NORD - EST 9,0 6,5 7,0 6,5 SUD - EST 9,5 6,7 6,5 6,5 SUD 6,5 6,9 7,0 6,3 SUD - VEST 7,4 6,6 6,2 6,1 VEST 10,0 6,5 6,3 6,3 NORD - VEST 7,5 6,3 6,5 6,5 CENTRU 8,0 6,8 6,7 6,4 BUCURESTI 7,4 7,3 6,7 7,0 Export FOB - mil. Euro Total economie 22255 26100 30550 34750 NORD - EST 1840,7 1900 2200 2480 SUD - EST 3163,2 3590 4100 4670 SUD 2722,2 3600 4200 4780 SUD - VEST 1393,2 1750 2050 2320 VEST 3487,1 4000 4700 5340 NORD - VEST 2499,8 2835 3350 3800 CENTRU 2420,2 3100 3650 4150 BUCURESTI 4728,6 5325 6300 7210 Import CIF - mil. Euro Total economie 32569 39370 46100 52300 NORD - EST 1889,2 2000 2350 2650 SUD - EST 3376,2 3975 4610 5230 SUD 3393,7 4300 5000 5670 SUD - VEST 853,9 1100 1300 1470 VEST 3422,6 3850 4500 5100 NORD - VEST 3122,0 3900 4570 5190 CENTRU 3757,4 4800 5550 6250 BUCURESTI 12754 15445 18220 20740 Deficit - mil. Euro Total economie -10314 -13270 -15550 -17550 NORD - EST -48,5 -100 -150 -170 SUD - EST -213 -385 -510 -560 SUD -671,5 -700 -800 -890 SUD - VEST 539,3 650 750 850 VEST 64,5 150 200 240 NORD - VEST -622,2 -1065 -1220 -1390 CENTRU