Decalaje regionale la orizontul anului 2010 (pdf)

de dezvoltare mai ridicat. Evoluţiile anuale ale produsului intern brut regional sunt susţinute de creşterea volumului de activitate în toate domeniile. Sunt totuşi de remarcat evoluţiile din construcţii, cu un ritm mediu anual de peste 10% în toate regiunile. De asemenea, sectorul serviciilor va susţine creşterea economică a fiecărei regiuni, ritmul mediu anual în perioada 2007 – 2010 depăşind 6%, dar dat fiind capacităţile existente industria rămâne sectorul care prin ritmuri diferite de creştere contribuie la tendinţa de apropiere. Această evoluţie a creşterii economice la nivel de regiune nu conduce la modificări semnificative a ponderii regiunilor în produsul intern brut naţional pe termen mediu, diferenţele fiind 0,1-0,2 puncte procentuale, unele regiuni menţinându-şi ponderea actuală (Sud, Sud – Vest Oltenia, Nord – Vest). Astfel, la orizontul anului 2010, Bucureştiul rămâne, în continuare, cu contribuţia cea mai importantă (21%), regiunile Sud, Nord - Vest şi Centru cu ponderi cuprinse între 12 şi 12,5%, iar regiunile Nord - Est şi Sud – Est vor furniza 11,9%, respectiv 11,4% din PIB-ul pe ansamblul economiei. Deşi până în anul 2010 nu se întrevăd modificări structurale semnificative, totuşi două tendinţe sunt de subliniat: • ca urmare a ritmurilor susţinute de creştere a valorii adăugate brute din construcţii, ponderea acestora în produsul intern brut regional se situează pe un trend ascendent, în anul 2010 având valori cuprinse între 7,8% în regiunea Sud şi 10,7% în regiunea Sud – Vest; • serviciile îşi vor spori şi ele ponderea în produsul intern brut al fiecărei regiuni, depăşind, la orizontul anului 2010, pragul de 40% din PIB în toate regiunile, ajungând chiar la aproximativ jumătate din PIB în regiunea Nord – Est (49%) şi Nord – Vest (49,5%). In regiunea Bucureşti Ilfov nivelul sectorului terţiar în PIB va depăşi 65% în 2010; Indicele de disparitate a produsului intern brut pe locuitor faţă de total ţară, la orizontul anului 2010, va arăta că ierarhia actuală se va păstra. Regiunea Bucureşti va devansa, de peste 2 ori nivelul PIB- ului pe total economie. Totuşi, în cazul unor regiuni se constată o uşoară îmbunătăţire a indicelui (regiunea Nord – Est de la 0,678 în 2006 la 0,685% în 2010). 7  Indicele de disparitate al PIB/locuitor faţă de media naţională (=100) 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Nord - Est 0,700 0,678 -0,022 0,685 0,007 Regiunea Sud - Est 0,889 0,874 -0,015 0,869 -0,005 Regiunea Sud Muntenia 0,815 0,818 0,003 0,820 0,003 Regiunea Sud - Vest Oltenia 0,838 0,829 -0,009 0,830 0,001 Regiunea Vest 1,026 1,168 0,142 1,147 -0,021 Regiunea Nord - Vest 0,930 0,951 0,021 0,947 -0,004 Regiunea Centru 1,071 1,050 -0,021 1,045 -0,004 Regiunea Bucureşti - Ilfov 2,068 2,008 -0,060 2,012 0,003 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică Îmbunătăţirea discrepanţei faţă de nivelul naţional se regăseşte şi în ceea ce priveşte indicele de disparitate interregional al produsului intern brut pe locuitor dintre regiuni şi regiunea cu valoare minimă – regiunea Nord – Est. Se constată o uşoară reducere a decalajului, aceasta ca urmare a unei creşterii economice regionale superioare în regiunile mai puţin dezvoltate. Indice de disparitate interregional al PIB/locuitor: Regiune/nivel minim (Nord – Est) = 100 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Sud - Est 1,271 1,290 0,019 1,268 -0,021 Regiunea Sud Muntenia 1,165 1,206 0,041 1,197 -0,009 Regiunea Sud - Vest Oltenia 1,197 1,222 0,025 1,211 -0,011 Regiunea Vest 1,467 1,723 0,256 1,674 -0,049 Regiunea Nord - Vest 1,329 1,403 0,074 1,383 -0,020 Regiunea Centru 1,531 1,548 0,017 1,526 -0,023 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică Tabelul de mai sus arată faptul că în anul 2006 indicele de disparitate (regiuni/regiune nivel minim) s-a înrăutăţit în comparaţie cu toate regiunile, dar la orizontul anului 2010 comparativ cu anul 2006 aceste decalaje vor înregistra reduceri uşoare. Estimările privind forţa de muncă la nivel regional, la orizontul anului 2010, au avut în vedere disparităţile încă existente, dar cu un trend descendent, datorate dezvoltării economice diferenţiate din interiorul regiunilor. 8  Forta de munca in perioada 2006 - 2010 -%- 20 7 18 6 16 - modificari rocentuale - 14 5 12 10 4 8 3 6 4 2 2 0 1 Centru Sud Total tara Nord - Est Sud - Vest Nord - Vest Bucuresti Vest Sud - Est Populatia ocupata civila la sfarsitul perioadei Numarul mediu de salariati Rata somajului inregistrat in anul 2010 Pentru populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului decalajele regionale au fost în uşoară scădere, de la 1,6 în anul 2003 la 1,5 în 2006 valorile maxime înregistrându-se în regiunea Nord – Est (care deţine circa 15% din totalul ocupării) iar valorile minime de către regiunea Vest (cu circa 10% din totalul ocupării la nivel naţional). Reducerea decalajelor s-a datorat şi faptului că în anul 2005 gradul de ocupare a înregistrat creşteri în toate regiunile ţării. Avându-se în vedere dezvoltarea viitoare a regiunilor, prin proiectele ce vor fi promovate pe plan local în zonele defavorizate sau mai slab dezvoltate, la nivel regional, pentru perioada următoare se estimează creşteri ale populaţiei ocupate pentru toate regiunile ţarii. Au fost prognozate creşteri peste media naţională (1,5%) pentru regiunile Nord – Est (1,9%) şi Bucureşti (6,5%) şi sub medie pentru celelalte regiuni. În ceea ce priveşte indicii de disparitate faţă de media naţională, se remarcă faptul că în intervalul 2000 – 2006 aceştia s-au redus în majoritatea regiunilor (cu excepţia regiunilor Nord - Vest şi Bucureşti care devansează nivelul naţional de 0,5 respectiv de 3,1 ori) şi se prevede o tendinţă de stabilitate sau uşoară reducere a acestora. 9  Indice de disparitate a ocupării faţă de media naţională media naţională = 1 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Nord-Est 0,164 0,150 -0,014 0,148 -0,002 Regiunea Sud -Est 0,126 0,123 -0,004 0,123 -0,001 Regiunea Sud Muntenia 0,150 0,142 -0,007 0,141 -0,001 Regiunea Sud -Vest Oltenia 0,111 0,102 -0,009 0,101 -0,001 Regiunea Nord -Vest 0,095 0,099 0,005 0,099 0,0 Regiunea Vest 0,136 0,135 -0,003 0,135 -0,001 Regiunea Centru 0,122 0,119 -0,001 0,118 -0,001 Regiunea Bucureşti 0,097 0,129 0,031 0,136 0,007 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică Din punct de vedere al disparităţilor interregionale indicii prezintă reduceri importante atât pentru intervalul 2000 – 2006 cât şi la orizontul anului 2010 (regiunea cu nivel minim fiind regiunea Nord - Vest). Indice de disparitate interregional al ocupării regiune/nivel minim(Nord – Vest) =1 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Nord-Est 1,731 1,514 -0,234 1,502 -0,012 Regiunea Sud -Est 1,333 1,243 -0,106 1,241 -0,002 Regiunea Sud Muntenia 1,583 1,430 -0,148 1,423 -0,008 Regiunea Sud -Vest Oltenia 1,172 1,027 -0,148 1,020 -0,007 Regiunea Vest 1,437 1,363 -0,103 1,363 0,000 Regiunea Centru 1,290 1,203 -0,079 1,197 -0,006 Regiunea Bucureşti 1,020 1,297 0,263 1,373 0,076 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică In perioada 2003 - 2005 numărul mediu de salariaţi a înregistrat creşteri în majoritatea regiunilor. Exceptând regiunea Bucureşti unde creşterile numărului de salariaţi sunt mult peste media naţională, se constată că decalajele dintre celelalte regiuni se menţin constante, raportul dintre regiunile cu cel mai mare număr de salariaţi (Centru şi Nord – Vest) şi regiunea cu valori minime (Sud – Vest) fiind de 1,5 pentru întreaga perioada analizată. Numărul mediu de salariaţi va creşte în perioada 2006 – 2010 în toate cele opt regiuni, având în vedere pe de o parte, creşterea economică prognozată, iar pe de altă parte măsurile active de creştere a numărului locurilor de muncă. 10  Creşteri peste media naţională (7,8%) s-au estimat pentru regiunile Nord – Vest (7,6%), Vest (13,3%) şi Bucureşti (19,8%). Disparităţile teritoriale sunt completate de menţinerea discrepanţelor din punct de vedere al şomajului, chiar dacă acest fenomen a cunoscut în ultimii ani o reducere importantă, de la 6,2 puncte procentuale în anul 2003 la 4,6 puncte procentuale în 2006. Regiunile cu cea mai ridicată rata a şomajului au fost Nord – Est (în anul 2004) şi Sud – Vest (în 2003, 2005 şi 2006), cea mai scăzută rată înregistrându- se în regiunea Bucureşti pentru întreaga perioada 2003 - 2006. Pentru toate cele 8 regiuni, pentru perioada 2007 – 2010, au fost prevăzute scăderi atât ale numărului de şomeri cât şi a ratei şomajului. Din punct de vedere al câştigului salarial mediu net, discrepanţele dintre regiuni (exceptând regiunea Bucureşti unde salariile sunt mult peste media naţională) au început să se reducă de la 1,17 decalajul câştigului salarial mediu net din regiunea cea mai dezvoltată (regiunea Sud-Vest) peste cel din regiunea cu nivelul minim (regiunea Nord-Est) în anul 2003, la 1,10 în anul 2006, acestea continuând să se menţină şi al nivelul anului 2010. In privinţa regiunii Sud - Vest se remarcă faptul că judeţul Gorj ridică nivelul salariului peste medie şi aceasta datorită zonei miniere de pe teritoriul acestuia. Pentru intervalul 2007 – 2010 au fost estimate creşteri ale câştigului salarial mediu net în toate cele 8 regiuni, cu ritmuri cuprinse între 10,5% şi 13,2% Indicii de disparitate ai câştigului salarial mediu net s-au redus în majoritatea regiunilor cu excepţia regiunilor Nord – Est, Vest, Nord – Vest şi Bucureşti în intervalul 2000 – 2006 şi se prevede o îmbunătăţire a acestuia până în anul 2010. Indice de disparitate ai câştigului salarial faţă de media naţională media naţională = 1 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Nord-Est 0,865 0,883 0,018 0,896 0,013 Regiunea Sud -Est 1,014 0,927 -0,087 0,910 -0,017 Regiunea Sud Muntenia 0,971 0,955 -0,016 0,946 -0,009 Regiunea Sud -Vest Oltenia 1,058 0,964 -0,094 0,944 -0,020 Regiunea Nord -Vest 0,955 0,972 0,017 0,945 -0,027 Regiunea Vest 0,894 0,912 0,018 0,901 -0,011 Regiunea Centru 0,922 0,886 -0,036 0,883 -0,003 Regiunea Bucureşti 1,286 1,323 0,036 1,343 0,020 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică 11  Din punct de vedere al disparităţilor interregionale indicii prezintă de asemenea îmbunătăţiri. În acest caz regiunea cu nivel minim a fost Nord - Est în perioada 2000 – 2006 respectiv regiunea Centru în anul 2010 . Indice de disparitate interregional al câştigului (regiune/nivel minim) (regiune nivel minim = 1) 2000 2006 2006-2000 2010 2010-2006 Regiunea Nord-Est 1,000 1,000 - 1,015 0,015 Regiunea Sud -Est 1,172 1,049 -0,123 1,030 -0,019 Regiunea Sud Muntenia 1,122 1,081 -0,041 1,071 -0,010 Regiunea Sud -Vest Oltenia 1,223 1,091 -0,132 1,069 -0,023 Regiunea Nord -Vest 1,103 1,100 -0,003 1,070 -0,030 Regiunea Vest 1,033 1,032 -0,001 1,020 -0,012 Regiunea Centru 1,066 1,003 -0,063 1,000 -0,003 Regiunea Bucureşti 1,487 1,497 0,010 1,520 0,023 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică Procesul de reducere a discrepanţelor dintre zonele dezvoltate şi cele rămase în urmă este unul de durată şi se realizează cu paşi mici. Chiar dacă ritmurile creşterii economice sunt superioare în zonele cu un nivel scăzut de dezvoltare, totuşi economiile regiunilor dezvoltate nu stagnează ci se situează şi ele pe un trend ascendent aceasta reflectându-se în intensitatea reduceri decalajelor. Din acest motiv, diminuarea disparităţilor teritoriale trebuie să reprezinte o componentă esenţială a Strategiei postaderare. 12  SINOPTIC privind prognoza regională în perioada 2007 - 2010 - modificări procentuale faţă de anul anterior - 2005 2006 2007 2008 2009 2010 PRODUS INTERN BRUT Total economie 4,1 7,7 6,5 6,3 5,9 5,8 NORD - EST 3,6 6,1 6,8 6,6 6,4 6,3 SUD - EST 0,9 6,9 5,5 6,3 6,1 6,0 SUD 1,6 7,5 6,1 6,3 6,1 6,0 SUD - VEST 1,5 9,0 6,4 6,0 5,9 5,8 VEST 5,1 8,4 6,1 6,0 5,7 5,6 NORD - VEST 2,9 6,6 6,1 6,1 5,8 5,7 CENTRU 3,2 9,5 6,6 5,9 5,4 5,3 BUCURESTI 10,3 7,7 7,6 6,6 6,0 5,9 din care valoarea adăugata in : INDUSTRIE Total economie 2,3 6,9 5,8 5,5 5,4 5,4 NORD - EST