Decalaje regionale la orizontul anului 2010 (pdf)

Decalaje regionale la orizontul anului 2010 Obiectivul fundamental al politicilor de dezvoltare regională îl constituie reducerea disparităţilor teritoriale, realizarea unui echilibru între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone. Un obiectiv al politicii regionale, specific acestei perioade, este acela de a facilita ajustările structurale şi sectoriale, susţinerea proceselor de restructurare şi relansare economică, refacerea şi stimularea capacităţii competitive a regiunilor, susţinerea proceselor de integrare europeană. Majoritatea ţărilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confruntă cu disparităţi regionale şi, în consecinţă, aplică strategii şi politici de dezvoltare regională. Trebuie însă avut în vedere că dificultăţile generate de dezechilibrele regionale şi posibilităţile de rezolvare a acestora nu pot fi abordate fără a ţine seama de nivelul general de dezvoltare al fiecărei ţări. Cele opt regiuni prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte structura lor economică, ceea ce face ca anumite sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor viitoare. Astfel economia regiunilor din sudul ţării (Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud – Vest Oltenia) este influenţată de evoluţia sectorului agricol, acesta deţinând în zonele respective ponderi importante de peste 15%, ceea ce face ca în anii cu condiţii vitrege pentru agricultură creşterea produsului intern brut să fie influenţată negativ. De asemenea, sunt regiuni cu un potenţial turistic important (zona Bucovinei în regiunea Nord – Est, litoralul şi Delta Dunării în regiunea Sud – Est, etc.), evoluţiile economice ale acestora fiind influenţate şi de nivelul de utilizare al acestui potenţial. O altă particularitate este reprezentantă de zonele în care industria extractivă avea un rol important (bazinul Văii Jiului din regiunea Sud – Vest Oltenia) şi a căror economie a fost afectată ca urmare a amplului proces de restructurare a sectorului minier. 1. Structura regiunilor şi particularităţile acestora Regiunea Nord – Est furnizează aproximativ 12% din produsul intern brut pe total economie. In structură, agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuţii la realizarea produsului intern brut regional (circa 15%), peste media naţională (circa 13%). In ceea ce priveşte industria principalele producţii sunt cele de cărbune, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei ramuri în produsul intern brut regional este sub media naţională. In cadrul industriei, ponderea cea mai mare o 1 are industria prelucrătoare, urmată de ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria extractivă. Construcţiile participa cu o pondere apropiată de nivelul naţional (5,5% faţă de circa 6% media naţională). Referitor la sectorul serviciilor, în această regiune este de remarcat ponderea ridicată pe care o au în produsul intern brut serviciile „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” (circa 13%), clasându-se pe primul loc într-un top al regiunilor. De asemenea, o contribuţie importantă în produsul intern brut regional o au ramurile „comerţ, hoteluri şi restaurante” (10%), „transport, depozitare, comunicaţii” (circa 9%) şi „tranzacţii imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” (peste 11%). Regiunea Nord – Est, contribuie cu 15,1% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp cea mai ridicată rată de ocupare în agricultură, de 42,7%, urmată de servicii 33,7% (18,8% servicii comerciale şi 14,9% servicii sociale) şi industrie şi construcţii cu 23,6%. Regiunea Sud – Est participă cu aproximativ 12% la formarea produsului intern brut pe total economie. In structură, agricultura are o contribuţie mare la realizarea produsului intern brut regional (peste 17% faţă de o medie naţională de circa 13%). Industria regiunii participă cu circa 22 procente la realizarea PIB-ului. In această regiune se găsesc importante unităţi industriale cum sunt: combinatul siderurgic Sidex Galaţi, şantierele navale cu tradiţie din Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Mangalia, fabricile de celuloză şi hârtie Celhart Donaris – Brăila, combinatul petrochimic de la Năvodari, centrala nucleară de la Cernavodă. In cadrul industriei alimentare, principalele activităţi dezvoltate în regiune sunt: morărit şi panificaţie, vin şi băuturi alcoolice, prelucrarea laptelui şi a cărnii, zahăr, ulei, conserve de fructe, legume, peşte şi carne. Construcţiile din această regiune au o pondere în produsul intern brut regional (peste 7,5%) peste media naţională (6%). In ceea ce priveşte sectorul serviciilor ponderea acestora în produsul intern brut regional (circa 42%) se situează sub nivelul naţional (peste 45%). In cadrul serviciilor este de remarcat ponderea serviciilor din categoria „hoteluri şi restaurante”, cu peste 2,5% din produsul intern brut regional şi care situează regiunea Sud – Est pe primul loc (alături de regiunea Centru) într-un top al regiunilor, aceasta datorită potenţialului turistic de care beneficiază regiunea - litoralul şi Delta Dunării. De asemenea, o pondere mare, comparativ cu celelalte zone, o au în această regiune serviciile din categoria „transport, depozitare şi comunicaţii”, cu circa 11% în PIB – ul regional. La nivelul acestei regiuni, în ultimii ani populaţia ocupată1 a înregistrat scăderi ca urmare a restructurărilor şi disponibilizării unui număr mare de personal. Începând cu anul 2005 aceasta s-a înscris pe un trend de creştere. Cele mai importante creşteri ale gradului de ocupare au fost înregistrate în judeţele Brăila, Constanţa, Tulcea şi Vrancea. 1 Conform sferei de cuprindere dată de Balanţa Forţei de Muncă 2  Regiunea Sud – Est contribuie cu 12,1% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 13,8% din numărul total de şomeri înregistraţi. Prin tradiţie, regiunea este o zonă agricolă cu o pondere a ocupării în agricultură de 35,3% (peste media naţională de 31,9%). Serviciile deţin 37,3% (serviciile comerciale 23,8% iar serviciile sociale 13,5%) iar industria şi construcţiile deţin 27,4%. Regiunea Sud – Muntenia generează circa 13% din PIB –ul pe total economie. In structură, agricultura are o contribuţie mare la realizarea produsului intern brut regional. Industria regiunii participă cu circa 29 procente la realizarea PIB, mult peste media naţională (circa 25%), fiind una din cele mai ridicate contribuţii. In cadrul industriei acestei regiuni se regăsesc aproape toate activităţile industriale: extracţia şi prelucrarea petrolului şi gazelor naturale, a cărbunelui, a calcarului, argilei, nisipurilor şi a sării, prelucrarea produselor agroalimentare şi confecţionarea de produse textile, prelucrarea lemnului, fabricarea de maşini, echipamente şi mijloace de transport, producţia de utilaj petrolier şi chimic, producţia de frigidere şi congelatoare, producţia de automobile (Dacia şi Aro), producţia de energie electrică, termică, gaze, etc. Construcţiile au o pondere în produsul intern brut regional care depăşeşte uşor 5%. In ceea ce priveşte serviciile, cu 38% în produsul intern brut regional (mult sub nivelul naţional – peste 45%), situează regiunea Sud pe ultimul loc într-un top al regiunilor. Din punct de vedere al ocupării regiunea a avut un trend descendent până în anul 2005 când s-au înregistrat creşteri în 6 din cele 7 judeţe componente. Regiunea Sud Muntenia contribuie cu 14,0% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 17,8% din numărul total de şomeri înregistraţi. Si în această regiune s-au dezvoltat activităţile din agricultură cu o pondere a ocupării de 39,8%. Serviciile deţin 32,2% (serviciile comerciale 20,3% şi serviciile sociale 11,9%), iar industria şi construcţiile deţin 28%. Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni agricultura are un rol important, cu o pondere de circa 18%. De asemenea, industria are o pondere însemnată în economia regiunii, furnizând circa 30% din produsul intern brut regional. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt: metalurgia neferoasă (producţia de aluminiu), industria electrotehnică (Electroputere SA Craiova – locomotive, material rulant), industria constructoare de maşini şi tractoare agricole, industria chimică, industria uşoară (textile şi încălţăminte), materiale de construcţii (prefabricate, ţigle, ciment), industria alimentară. Construcţiile au o pondere peste media naţională (6%), situându-se în jurul a 6,5% din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor, cu o contribuţie în PIB-ul regiunii de numai 39%, mult sub media naţională (peste 45%), sunt de 3 remarcat serviciile de „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” cu o contribuţie de circa 12% şi „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu peste 9%. Ca urmare a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate populaţia ocupată a înregistrat scăderi continue până în anul 2005, când în majoritatea judeţelor regiunii s-au înregistrat creşteri cu excepţia judeţului Gorj care se menţine pe trend descrescător datorită restructurărilor din industria extractivă. In anul 2005 regiunea Sud – Vest contribuia cu 10,1% la ocuparea totală şi deţinea 14,0% din numărul total de şomeri înregistraţi. Agricultura reprezintă una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, ponderea ocupării în agricultură fiind de 42,1%, pe locul doi după regiunea Nord - Est. Serviciile deţin 32% (serviciile comerciale 18,9% şi serviciile sociale 13,1%) iar industria şi construcţiile deţin 25,9%. Regiunea Vest furnizează peste 10% din produsul intern brut pe total economie. In structură, agricultura regiunii participă cu circa 14% la realizarea produsului intern brut regional. Industria cu o pondere de peste 25% în PIB-ul regiunii, uşor peste media naţională, este reprezentată de următoarele domenii: ramuri cu pondere mai mare: industria alimentară, maşini şi echipamente electrice, mijloace pentru transportul feroviar de mărfuri şi călători, producţia de mobilier, confecţii, tricotaje şi încălţăminte. De asemenea, în regiune se întâlnesc şi alte ramuri industriale cum sunt: industria extractivă, siderurgică, metalurgică. Construcţiile au o pondere în produsul intern brut regional care depăşeşte uşor 5%. In această regiune sectorul serviciilor are o pondere importantă furnizând circa 45% din produsul intern brut. Pe tipuri de servicii sunt de remarcat următoarele: ramura „comerţ, hoteluri şi restaurante” şi „transporturi, depozitare comunicaţii” cu circa 10% din PIB-ul regiunii. De asemenea, de remarcat, cu o pondere însemnată, sunt „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu circa 14% din PIB, una din cele mai ridicate în comparaţie cu celelalte regiuni. Populaţia ocupată a regiunii a înregistrat creşteri în toate judeţele, cea mai mare în judeţul Timiş (+3,1%) - judeţ care deţine şi cea mai mare pondere în total ocupare la nivel naţional (3,8%). Ponderea ocupării din agricultură, reprezintă 26,7%, industria şi construcţiile deţin 34,5% iar serviciile 38,8% (serviciile comerciale 24,7% şi 13,6% serviciile sociale). Regiunea Vest contribuie cu circa 10% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 7,6% din numărul total de şomeri înregistraţi. 4  Regiunea Nord - Vest furnizează peste 12% din produsul intern brut pe total economie. In structură, agricultura regiunii participă cu 13% la realizarea produsului intern brut regional. In ceea ce priveşte industria, aceasta are o pondere de circa 26%, peste nivelul naţional. Principalele activităţi industriale dezvoltate în regiune sunt: industria uşoară (textile, confecţii, piele şi încălţăminte), industria alimentară (băuturi alcoolice şi răcoritoare, ), produse chimice, maşini, utilaje, bateriile de acumulatori cu plumb, radiatoarele din aluminiu, sârmele din oţel, cablurile şi conductorii electrici, cheresteaua şi produsele din lemn, celuloză, hârtie, sticlăria pentru menaj, porţelan, faianţă, maşini şi aparate electrice, industria metalurgică, energie electrică, termică, gaze, etc. Construcţiile au o pondere de numai 5%. In această regiune serviciile au un rol important, furnizând peste 45% din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor sunt de remarcat cele din categoria „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu o pondere de circa 13% şi „comerţ, hoteluri şi restaurante ” cu circa 11%. In această regiune este de evidenţiat şi contribuţia sectorului financiar-bancar şi de asigurări care reprezintă aproximativ 2% din PIB. Regiunea Nord – Vest este o regiune cu un potenţial de muncă ridicat, populaţia ocupată care deţine 13,5% din totalul ocupării a înregistrat creşteri în toate judeţele, cele mai importante în Bistriţa Năsăud (3,5%) şi Sălaj (3,0%), care, fiind declarate Zone Defavorizate prin facilităţile acordate investitorilor, au creat noi locuri de muncă. Pe activităţi, structura ocupării din regiune relevă procesul de dezindustrializare şi reagrarizare a acesteia. Astfel, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 35,0%, industria şi construcţiile deţin 29,2% iar serviciile 35,8% (serviciile comerciale 22,2% iar serviciile sociale 13,6%). Regiunea Centru produce peste 12% din produsul intern brut pe total economie. Agricultura acestei regiuni are cea mai scăzută pondere (cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov) comparativ cu celelalte regiuni, contribuind cu aproximativ 12% la realizarea produsului intern brut regional. In această regiune, industria are un rol semnificativ generând peste 30% din PIB-ul regiunii, ceea ce reprezintă cel mai înalt nivel, mult peste media naţională (circa 25%). Principalele activităţi industriale dezvoltate în regiune sunt: construcţii de maşini (camioane, tractoare - Braşov), industria chimică, industria alimentară, confecţii textile, încălţăminte, ciorapi, producţia de mobilă, porţelan, sticlă, maşini unelte şi aparatură casnică (Cugir), exploatări miniere, instrumente muzicale, etc. Construcţiile au o pondere de aproximativ 5%. In ceea ce priveşte sectorul serviciilor acesta contribuie cu circa 43% la realizarea produsului intern brut regional. Este de remarcat ponderea mare pe care o au, în această regiune, serviciile din categoria „hoteluri şi restaurante”, peste 2,5% din PIB, cunoscut fiind potenţialul turistic al regiunii. De asemenea serviciile din 5 categoria „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” au o pondere importantă, de circa 12%. In această regiune este de evidenţiat şi contribuţia sectorului financiar-bancar şi de asigurări care reprezintă aproximativ 2% din PIB. Populaţia ocupată care deţine 12% din totalul ocupării a fost în continuă scădere la nivel de regiune şi în majoritatea judeţelor componente, urmare a restructurărilor industriale din regiune dar în uşoară revenire începând cu anul 2005. Pe activităţi, ponderea ocupării din agricultură reprezintă 26,7%, industria şi construcţiile deţin 34%, iar serviciile 39,3% (serviciile comerciale 24,9% şi serviciile sociale 14,4%) peste media la nivel naţional (39,1%). Braşovul şi Sibiul deţin cele mai mari ponderi ale ocupării din industrie şi construcţii (38%). Regiunea Bucureşti - Ilfov are cea mai mare contribuţie la realizarea produsului intern brut pe total economie, de circa 20%. Regiunea Bucureşti – Ilfov prezintă o structură total diferită faţa de cea a economiei naţionale şi a celorlalte regiuni. Astfel, în cadrul regiunii ponderea agriculturii este foarte mică, de numai 1%. In ceea ce priveşte industria, cu mai puţin de 20% din PIB- ul regional, se situează sub media naţională. Principalele activităţi industriale sunt: maşini unelte, lacuri şi vopsele, preparate din carne, încălţăminte, anvelope şi articole din cauciuc, baterii de acumulatoare, aparate şi instrumente de măsură şi control, mobilier, aparatură medicală, industria alimentară, jucării şi jocuri, medicamente, etc. Construcţiile în regiunea Bucureşti – Ilfov au o pondere de peste 7%. Serviciile deţin în această regiune o pondere de peste 60% în produsul intern brut, mult peste nivelul naţional şi apropiate de modelul statelor europene, unde acest sector joacă un rol important. Cea mai mare parte a activităţii financiar-bancare este concentrată în această regiune, acest tip de servicii participând cu aproximativ 6% la realizarea PIB –ului regional. Celelalte tipuri de servicii au următoarele ponderi în produsul intern brut: comerţ circa 13%, hoteluri şi restaurante 2,5%, transporturi, depozitare, comunicaţii peste 13%, tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor circa 17%, iar serviciile învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare peste 11%. Regiunea Bucureşti este singura regiune a ţării în care serviciile, care la nivel naţional deţin 39,1% din totalul ocupării, generează cele mai importante locuri de muncă, ajungând la 64,0% (44,2% servicii comerciale şi 19,8% servicii sociale) din ocuparea totală a regiunii. Industria şi construcţiile deţin 31,5% iar agricultura 4,5%. 6  2. Decalaje regionale la orizontul anului 2010 Pentru perioada următoare la nivel de regiune, estimările privind evoluţia produsului intern brut indică evoluţii superioare mediei naţionale în regiunile cu un nivel mai scăzut de dezvoltare (Nord – Est, Sud, etc.) şi ritmuri egale sau sub nivelul naţional în regiunile cu un grad