România justă. O țară sănătoasă: noul program politic al Partidului Verde (Verzii)

Capitalul social este grav afectat. România este caracterizată de o polarizare socială tot mai accentuată, cu izolarea clasei îmbogățiților de restul societății, cu cei mai mulți salariați săraci din Europa, cei mai săraci săraci din Europa, cu rupturi în societate create de conflicte politice interne nesfârșite și de ostilizarea legăturilor între oameni. Cei mai mulți dintre români (63%) se tem unul de celălalt. Depopularea României este un proces evident marcator de subdezvoltare. O parte a populației active este plecată din țară, o parte a populației cu experiență valoroasă de viață este retrasă din viața socială activă.

Capitalul instituțional și economic este grav afectat: o justiție partizană, un stat slab - controlat de câteva grupuri la vedere și de câteva grupuri oculte, invazia incompetențelor în posturile administrației centrale și locale, o creștere economică neconvertită în dezvoltare sustenabilă și prea puțin convertită în creșterea nivelului de trai, subvenționarea excesivă a capitalului străin și slaba încurajare a afacerilor locale, tratament inegal între companiile românești (și IMM-uri) și multinaționale, o producție cu valoare adăugată mică, eforturi minime de a juca cu adevărat un rol în plan regional și internațional, capacitate redusă de negociere în interiorul UE, conectarea timidă la marile transformări tehnologice și societale mondiale.

România a devenit un stat captiv al celor care au privatizat bunurile publice, al marelui capital transnațional și al clientelei politice umile și servile de la București.

România a devenit o comunitate istorică a unor locuitori nedeveniți întru totul cetățeni, tocmai pentru că organizarea socială și clasa politică nu a dorit și nu a reușit decât într-o mică măsură să asigure reglementări menite să rezolve interesele tuturor generațiilor, în succesiunea lor.

Suntem în deceniul decisiv în care putem reașeza lucrurile astfel încât generațiile care vin să poată utiliza productiv, întru creșterea calității vieții lor, moștenirea pe care o primesc de la noi.

Această reașezare înseamnă inclusiv bugete participative la toate nivelurile. Decizia și controlul cetățenesc asupra traseului banilor publici sunt decisive pentru un viitor sustenabil.

Această reașezare înseamnă reducerea drastică a risipei resurselor, de la cele naturale la cele financiare.

De aceea susținem o reformă administrativă care ar genera economii la buget de miliarde de lei anual. România are la acest moment 375 de comune sub 1.500 de locuitori și 25 de orașe care au sub 5000 de locuitori. Toate aceste localități se află dincolo de legea care spune că un oraș nu ar trebui sa aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele mai puțin de 1500 de locuitori. Practic aceste localități au o capacitate administrativă redusă sau inexistentă și nu pot articula programe eficiente de dezvoltare. Creșterea din rațiuni electorale a numărului comunelor, la care se adaugă emigrarea și declinul demografic, au făcut să avem azi 400 de UAT-uri urbane și rurale irelevante din punctul de vedere al eficienței administrative. Multe din aceste comune nu pot plăti salariile celor din primărie ori pentru acoperirea posturilor sunt nevoite să aducă angajați din alte localități, ceea ce nu este normal. E total