România justă. O țară sănătoasă: noul program politic al Partidului Verde (Verzii)

Noua economie înseamnă utilizarea resurselor naționale pentru creșterea calității vieții cetățenilor români, nu doar a profitului partenerilor economici ai statului ori a veniturilor la buget.

Noua economie trebuie să aibă la bază un nou raport de sustenabilitate între stat și mediul privat românesc responsabil ecologic și social.

Noua economie înseamnă așezarea sistemului finanțelor publice și a sistemului bancar pe baze sănătoase. Sisteme care să susțină statul, respectiv companiile responsabile social și ecologic.

Reforma fiscală structurală nu mai poate fi amânată și înlocuită cu măsuri cârpite care nu rezolvă problema de fond: creșterea veniturilor la buget. Dacă România ar colecta la buget cât colectează țările vecine, guvernul s-ar încadra în țintele de deficit bugetar și ar avea destui bani să reducă decalajele din educație, sănătate, cercetare și infrastructură. În prezent, România colectează veniturile la un nivel catastrofic, 26% din PIB în anii recenți, față de o medie de 35-36% în țările intrate în UE odată cu noi și de peste 40% media în UE. ANAF colectează doar o cincime din profitul companiilor. De aceea, este necesară crearea unui corp profesional de elită la nivel ANAF pentru a contracara evaziunea fiscală a companiilor prin prețuri de transfer și prin entități offshore. Noi credem că este nevoie de o reformă fiscală de fond aplicată, după o dezbatere obligatorie cât mai largă cu cetățenii, aceștia fiind cei care asigură în fapt, prin contribuții sociale, impozit pe salariu și plățile indirecte legate de accize și TVA, aproape 75% din veniturile bugetare. Acest mod de colectare-impozitare favorizează în mod dezechilibrat deținătorii de capital și proprietăți și împovărează cetățeanul de rând.

În opinia noastră, reforma fiscală structurală presupune trei piloni principali:

1. Introducerea stării de urgență fiscală. Creșterea colectării presupune revizuirea sistemului de conformare voluntară, astfel încât colectarea competitivă sa fie încurajată, iar nu amânată la nesfârșit.

2. Eliminarea facilităților fiscale, scutirilor și tratamentelor preferențiale apărute la presiunea unor grupuri de interese private, ostile interesului public, care nu generează o dinamică economică sănătoasă și nu generează venituri impozabile;

3. Propunem impozitarea progresivă a veniturilor după reașezarea sistemului de salarii pe o bază echitabilă; ieșirea din statutul de țară a muncii ieftine și paradis fiscal pentru bogați. 10% dintre români dețin 60% din avuția națională. Super-bogații României trebuie impozitați astfel încât sistemul fiscal să atenueze inegalitățile majore generate de excesele pieței, inegalități care afectează creșterea economică sustenabilă. Inegalitatea excesivă din România este un factor inhibitor al dezvoltării economice.

În viziunea noastră, reforma fiscală structurală trebuie să oprească risipa din sistemul finanțelor și să creeze premise reale pentru creșterea investițiilor generatoare de bunuri publice competitive, educația și sănătatea în primul rând, iar de pe altă parte să facă din stat, în parteneriat cu mediul privat responsabil ecologic și social, un motor performant al tranziției verzi în România.

Sistemul bancar din România poate evita riscurile de pierderi economice majore care apoi să fie decontate de contribuabilii români, într-o formă sau alta. Acest sistem trebuie