Programul politic al Alianței pentru Unirea Românilor

Pentru distanțele lungi, vom dezvolta programe de suport, după caz, în ordinea generală a eficienței economice după tipul de transport: naval, feroviar, rutier, aerian. Vom dezvolta politicile sectoriale necesare pentru creșterea gradului de interconectare europeană și națională, feroviară, rutieră și aeriană, având ca ax Dunărea. Totodată, avem în vedere politicile necesare privind: calitatea apei, energia, dezvoltarea sustenabilă și biodiversitatea Deltei Dunării, conectarea cu Marea Neagră inclusiv prin Canalul Dunăre-Marea Neagră. Portul Constanța va fi revitalizat așa încât să își capete rolul de principal „plămân românesc” al Europei, pe axa Rotterdam-Asia.

AUR va susține alocarea unei părți importante din PIB în fiecare an pentru

investiții în domeniul infrastructurii, în autostrăzi și drumuri europene plus modernizarea, dublarea și electrificarea magistralelor de cale ferată, finalizarea coridorului IV de călători până în 2028, finalizarea coridoarelor sudic și nordic pentru marfă până în 2030.

29. Inovarea și cercetarea. Serviciile digitale

România ultimelor guvernări a înregistrat o diminuare accelerată a finanțării cercetării. Indicele inovării, care se situa la jumătate din media UE în 2008, a scăzut la 31% din media UE în 2020, fiind cel mai mic din Uniunea Europeană. Vom dezvolta programe specifice de încurajare a inovației și cercetării prin debirocratizarea procedurilor, debirocratizarea urgentă a administrației.

Pentru dezvoltarea parteneriatelor externe vom asigura diplomația culturală necesară și suport financiar. Vom susține finanțarea proiectelor în funcție de relevanța lor pentru întreprinderile locale, pentru capitalul autohton, problemele comunităților locale și ale societății românești. Vom solicita trecerea la programe multianuale și decăpușarea de firmele de casă a marilor proiecte naționale și europene.

AUR va încuraja puternic dezvoltarea de către capitalul românesc a propriilor direcții de cercetare și inovare și a parteneriatelor acestuia cu cercetarea universitară și academică, inclusiv la nivelul cercetării fundamentale.

Susținem digitalizarea serviciilor publice în scopul creșterii transparenței și eliberării cetățeanului de corvoada administrativă și a sarcinilor repetitive, nu înrobirea lui într-un sistem care să-i monitorizeze fiecare acțiune. Reținem că, în momentul de față, la indicatorul „servicii publice digitale” România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană (indicele DESI). Scopul final al acestor măsuri, pe