Capitolul 3.7. Educație și competențe

2. CONTEXTUL MACROECONOMIC

În 2022, economia mondială a trebuit să facă față atât problemelor determinate de criza sanitară, cât și celor generate de izbucnirea conflictului ruso–ucrainean în luna februarie. Invazia Ucrainei de către Rusia a amplificat fenomenele perturbatoare care se manifestau încă din 2021. Creșterea accelerată a prețurilor a condus la niveluri ridicate ale inflației. De asemenea, problemele cu aprovizionarea în industrie și criza energetică s-au intensificat odată cu începerea războiului. În ceea ce privește țara noastră, din punct de vedere al crizei sanitare situația s-a îmbunătățit, numărul îmbolnăvirilor a scăzut, iar valurile ulterioare nu au mai fost agresive. Astfel, redeschiderea economiei, odată cu ridicarea, la începutul lunii martie, a stării de alertă, a permis desfășurarea tuturor activităților în condiții normale și a impulsionat consumul și, în special, serviciile de piață. În acest context, economia României a reușit să facă față șocurilor, înregistrând în 2022, conform datelor provizorii publicate de INS, o creștere a produsului intern brut de 4,7%.

Pe partea ofertei, avansul economiei s-a bazat pe servicii și construcții, în timp ce industria și agricultura au temperat nivelul creșterii economice. În ceea ce privește sectorul serviciilor, pe fondul revenirii la normal a tuturor activităților, dar și a performanțelor considerabile din domenii cu un aport sporit de valoare adăugată, acesta a înregistrat o majorare de 7,7%, concretizată într-o contribuție de 4,5 p.p. la dinamica PIB, reprezentând peste 90% din nivelul creșterii economice. În cadrul acestui sector, ramura „informații și comunicații” a fost cea mai dinamică din economie, cu o creștere semnificativă (+20,0%), continuând astfel rezultatele bune din ultimii ani. Contribuția acestui sector la avansul PIB a fost de 1,3 p.p. De remarcat și saltul important din domeniul „serviciilor suport, profesionale și administrative” cu un ritm anual de 13,1%. În sectorul construcțiilor, rezultatele din 2022 au fost peste așteptări, valoarea adăugată brută majorându-se cu 11,2%, consecință a evoluțiilor spectaculoase din a doua jumătate a anului, în

ciuda problemelor legate de nivelul ridicat al prețurilor materialelor și deficitul de forță de muncă. Contribuția la creșterea reală a PIB a fost de 0,7 p.p. Referitor la activitatea din industrie, aceasta a continuat să resimtă amplificarea dificultăților legate de aprovizionare, dar și de creșterea prețurilor produselor energetice. Astfel, în 2022, valoarea adăugată brută din industrie s-a redus cu 2,3%, diminuând avansul economiei cu 0,5 p.p. Sectorul agricol a fost afectat, în 2022, pe de o parte de condițiile climatice vitrege (în principal în sfera culturilor păioase), iar pe de altă parte de majorările de prețuri (combustibil, îngrășăminte, etc.), ceea ce a condus la restrângerea volumului de activitate cu 11,6% și diminuarea creșterii economice cu 0,5 p.p. Pe elemente de utilizare, avansul economiei în 2022 s-a datorat creșterii înregistrate de cererea internă (5,2%). Consumul privat, cu o dinamică robustă (+5,5%) a reprezentat principalul

susținător al creșterii economice cu o contribuție de 3,4 p.p. Ca urmare a situației economice interne (majorarea prețurilor la energie și la bunurile de consum) care a necesitat adoptarea unor măsuri de sprijin a populației vulnerabile, dar și al crizei externe provocate de conflictul de la granița țării (acordarea de sprijin cetățenilor ucraineni refugiați), consumul guvernamental s-a majorat cu 4,3%, contribuind cu 0,8 p.p. la creșterea economică. Rezultatele deosebite din sectorul construcțiilor din a doua jumătate a anului s-au reflectat corespunzător în dinamica investițiilor brute (+8,0% față de 2021), contribuind cu 1,9 p.p. la creșterea economică. Acest avans peste așteptări s-a datorat alocării atât a fondurilor europene, cât și a celor publice pentru finanțarea, în special, a lucrărilor de infrastructură. Efectul s-a concretizat într-o îmbunătățire semnificativă a ratei de investiție (circa 25%), asigurându-se se premisele trecerii de la o economie bazată pe consum la una bazată pe investiții.

9

ROMÂNIA - PNR 2023