Capitolul 3.7. Educație și competențe

Pe latura externă, satisfacerea cererii ridicate de investiții a necesitat importuri de bunuri și servicii suplimentare, acestea avansând în 2022 cu 9,9%, în timp ce exporturile de bunuri și servicii au înregistrat, în termeni reali, o creștere ușor inferioară (9,6%). Efectul celor două componente s-a concretizat într-o contribuție negativă a exportului net la creșterea produsului intern brut de 0,7 p.p. Piața forței de muncă a fost susținută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor, de îmbunătățirea flexibilității la locul de muncă, precum și de redirecționarea resurselor umane către sectoarele mai puțin afectate de criză și cu perspectivă de creștere. Acest lucru a contribuit la o creștere atât a ocupării forței de muncă, cât și o reducere a șomajului, cu îmbunătățirea generală a pieței forței de muncă. În 2022 numărul de salariați a avansat cu 1,1% față de anul anterior, în timp ce rata șomajului BIM s-a menținut la același nivel, respectiv 5,6%. Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-

64 ani a fost de 68,5%, cu 1,4 p.p. mai mare decât în 2021. Pe tot parcursul anului 2022, inflația anuală a urmat o traiectoria ascendentă, ajungând la final de an la un maxim de 16,4%. Ascensiunea ratei inflației a avut loc în condițiile creșterii prețurilor pentru bunurile energetice, care au fost preluate gradual în costurile de producție. Ca medie anuală, rata inflației s-a situat la 13,8%. Creșteri peste medie s-au remarcat la prețurile mărfurilor alimentare (15,7%), urmate de mărfurile nealimentare (14,7%), în timp ce tarifele pentru servicii s-au majorat într-un ritm mai lent, cu doar 7,8%. Rata anuală a inflației s-a încadrat pe o tendință descendentă în primul trimestru al anului curent, în condițiile în care dinamica prețurilor energetice a înregistrat o atenuare determinată, în principal, de măsurile guvernamentale de compensare și plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru populație. De asemenea, presiunile din partea combustibililor s-au diminuat considerabil, pe fondul scăderii cotațiilor internaționale de țiței.

În același timp, prețurile mărfurilor alimentare au continuat să se majoreze peste așteptări, cauza fiind producerea unor efecte de runda a doua, induse de nivelul încă ridicat al prețurilor energetice. Ca medie, primul trimestru din 2023 s-a încheiat cu o inflație de 15,04%, din care avansul cel mai semnificativ a fost înregistrat de bunurile alimentare (22,12%), urmate de cele nealimentare (11,88%) și de servicii (10,49%). Deficitul contului curent al balanței de plăți a continuat să se adâncească în 2022, ajungând la 9,3% din PIB, în special din cauza deteriorării balanței bunurilor și veniturilor primare. Investițiile străine directe (ISD) au însumat o valoare netă de 10.705 mil. euro și au acoperit peste 40% din deficitul contului curent. Este de remarcat faptul că în 2022 valoarea ISD s-a situat la cel mai ridicat nivel înregistrat după criza financiară din anul 2008, când investițiile directe ale nerezidenților au fost de 9.496 mil. euro. Unii dintre investitorii străini au avut posibilitatea să-și materializeze proiectele întrerupte în 2020, alții au demarat activități în

domenii care s-au dovedit deficitare în perioada de pandemie sau în criza energetică și au investit în producția de componente și semifabricate sau în capacitați de producere a energiei din surse regenerabile. De asemenea, mediul economic românesc a beneficiat și de relocarea unor investiții, ca urmare a conflictului armat aflat în apropierea frontierelor țării noastre. Prognoza de creștere economică pentru perioada 2023 - 2026 a luat în considerare: (i) efectele crizei energetice și ale perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, care s-au amplificat odată cu izbucnirea războiului; (ii) atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene prin PNRR precum și din Cadrul Financiar Multianual. Pentru 2023, în prognoza de primăvară s-a menținut același nivel al creșterii economice ca în precedentele două variante, respectiv 2,8%, scenariul fiind considerat a fi unul prudent. În primele luni ale anului curent, activitatea economică s-a desfășurat într-un context nefavorabil, pe fondul continuării agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, cât și al crizei

energetice, ceea ce s-a reflectat în nivelul majorat al prețurilor și implicit deteriorarea puterii de cumpărare. În acest cadru, creșterea din 2023 se fundamentează pe aportul pozitiv al construcțiilor, serviciilor și agriculturii. Astfel pentru construcții se preconizează menținerea 10

ROMÂNIA - PNR 2023