Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2008
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:55
- Dimensiunea materialului
- 3.589,1 KB
Conținutul documentului colectat
Secțiuni și tabele
A. Ansamblul sistemului de învăţământ IV- b. Rezultatele educaţiei şi formării profesionale pe piaţa muncii Definirea indicatorului/ 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), după nivelul de educaţie Note metodologice
În anul 2007, ponderea persoanelor cu studii primare sau fără studii a scăzut pentru al patrulea Indicatorul ponderea
an consecutiv, ajungând pentru prima dată sub 4% din totalul populaţiei active; se menţin însă populaţiei de 15-64 ani,
diferenţe importante pe medii de rezidenţă în defavoarea mediului rural, acestea accentuându-se după nivelul de educaţie
în cazul nivelurilor superioare de educaţie. exprimă proporţia
persoanelor în vârstă de 15-
64 ani, în funcţie de nivelul
Repere europene La nivelul anului 2007 (trim. IV), Se înregistrează, astfel, o creştere de de educaţie, în numărul
distribuţia populaţiei active pe niveluri de aproape 10 p.p., situaţie influenţată de total al persoanelor de
educaţie a rămas relativ constantă dezvoltarea reţelei SAM după aplicarea aceeaşi vârstă.
comparativ cu anul anterior. Se măsurii de extindere a duratei
înregistrează tendinţe pozitive în special învăţământului obligatoriu
În statele membre ale Acest indicator evidenţiază
în cazul persoanelor care au absolvit o
UE există o tendinţă de formă de învăţământ superior (de la În cazul populaţiei active cu nivel superior repartizarea populaţiei în
creştere a nivelului de 13,7% la 14,6% din totalul populaţiei de educaţie, diferenţa pe medii s-a vârstă de muncă după
educaţie pentru active) sau studii liceale (de la 33,3% la accentuat în ultimii ani. Astfel, în 2007, nivelul de educaţie.
populaţia activă (15-64 33,7%). Ponderea persoanelor cu studii ritmul de creştere a fost de 1,4% în urban
ani), ponderea celor care primare sau fără studii a scăzut pentru al şi 0,3% în rural, ajungându-se la o Indicatorul, comparabil la
au finalizat cel mult patrulea an consecutiv, ajungând pentru diferenţă de aproape 20 p.p. nivel internaţional se
învăţământul gimnazial prima dată sub 4% din totalul populaţiei calculează pe baza
scăzând cu 5.3% în active. Scăderi sunt înregistrate şi în Alte diferenţe importante în favoarea informaţiilor colectate prin
comparaţie cu anul 2000 cazul populaţiei cu studii gimnaziale, populaţiei active din mediul urban se
în timp ce ponderea ancheta forţei de muncă
profesionale şi postliceale (sub 0,5 p.p.). observă în cazul persoanelor cu nivel liceal
celor care au absolvit (AMIGO).
de educaţie (aproape 10 p.p.).
învăţământul superior a Se observă o uşoară diminuare a
crescut cu 3.6%. Totuşi, ponderii persoanelor din mediul rural cu Dezechilibrele în distribuţia pe sexe se
în continuare o treime un nivel scăzut de educaţie (fără studii, menţin în special în cazul populaţiei care a
din populaţia activă cu studii primare sau gimnaziale), absolvit învăţământul profesional (unde
(reprezentând peste 100 diferenţele pe medii de rezidenţă în ponderea bărbaţilor este cu aproximativ
milioane de persoane) favoarea mediului urban continuând însă 14 p.p. mai ridicată decât cea a femeilor)
nu a reuşit să finalizeze să fie importante. şi a celui liceal (unde ponderea femeilor
o formă de învăţământ este cu peste 7 p.p. mai ridicată în
secundar superior. O situaţie asemănătoare se constată şi în comparaţie cu cea a bărbaţilor).
cazul populaţiei cu studii medii (în special
învăţământ profesional) din mediul rural. 68
Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
908b34b9e1fbff0504479f9b4cba308a2b9c1ccd465711d67cd301e64ea78968