Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2008

96,2 98,0 97,1 98,1 93,5 98,1 - Rural 90,6 95,5 89,2 95,3 84,8 100 - 2007/2008 Total 93,5 97,1 94,2 98,4 92,6 97,9 100 Urban 96,0 98,8 97,7 98,5 93,7 97,9 - Rural 90,2 95,9 91,0 96,4 90,6 100 - Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001 – 2008). 2. Procentul elevilor care studiază în şcoli ce se confruntă cu probleme de calificare a personalului (opinii directori), date comparative, 2006 Slovenia Discipli Slovacia Bulgaria Român R. Cehă Lituania Ungaria Letonia Estonia Polonia Media Malta Cipru UE na ia Ştiinţe 16,2 23,5 : : 5,1 16,5 14,7 2.0 8,0 0,3 1,3 2,2 14,9 Matematică 10,1 27,1 : : 4,2 11,8 14,2 2,1 7,6 1,0 2,3 0,6 12,8 Limbă maternă 6,1 19,4 : : 1,7 4,1 6,2 0,0 22,8 0,8 1,9 4,1 8,5 Altă disciplină 34,6 39,9 : : 9,4 17,1 27,2 11,5 28,5 2,9 22,6 12,1 23,7 Sursa: Raport PISA, 2006, 49 A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului/ II. Resurse umane Note metodologice 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) Ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă a rămas relativ constantă în comparaţie cu anul precedent, pentru toate nivelurile de învăţământ. În învăţământul preşcolar, primar şi Indicatorul pondere personal cu normă întreagă reflectă superior indicatorul continuă să înregistreze cele mai ridicate valori. numărul cadrelor didactice cu timp integral de lucru, ca expresie procentuală din Repere europene Şi în anul şcolar 2007/2008 învăţământul La nivel general, decalajele numărul total al cadrelor postliceal înregistrează cea mai scăzută dintre mediul rural şi cel didactice. Indicatorul se utilizează pentru a evidenţia pondere a cadrelor didactice cu timp integral urban privind ponderea nivelul de ocupare al cadrelor Conform ultimului raport privind de lucru (50,6%), urmată de învăţământul personalului cu normă didactice din sistem şi este atingerea ţintelor Lisabona, Olanda, gimnazial (73,1%) şi învăţământul întreagă nu sunt foarte important pentru Belgia si Germania înregistrează profesional (78,3%). La polul opus se semnificative. Diferenţe mai analiza oportunităţii cele mai ridicate ponderi ale situează învăţământul preşcolar, unde mai mari în defavoarea mediului introducerii unor restructurări personalului cu normă parţială de puţin de 1% dintre cadrele didactice au rural se înregistrează numai de personal la nivel de sistem lucru, alături de ţările baltice şi sau pentru anumite niveluri ţările nordice. La polul opus se normă parţială. Ponderi ridicate de personal în cazul învăţământului de învăţământ. situează ţări precum Grecia, Italia şi cu normă întreagă înregistrează şi gimnazial şi a celui postliceal. Cipru unde peste 95% din personalul învăţământul superior (95,8%) şi didactic lucrează cu normă întreagă. învăţământul primar (94,5%). Este de remarcat faptul că, în comparaţie cu anul În majoritatea ţărilor europene numărul profesorilor cu normă precedent, ponderea cadrelor parţială creşte o dată cu nivelul de Variaţiile înregistrate în cazul ponderii didactice cu normă întreagă învăţământ. Excepţiile sunt personalului didactic cu normă întreagă în cazul învăţământului Germania, unde ponderea cea mai continuă să fie relativ reduse la nivelul profesional a devenit mai ridicată se înregistrează la nivelul sistemului de educaţie, comparativ cu anul ridicată în mediul rural în ISCED 1, şi Estonia, România, şcolar precedent. Excepţiile sunt întâlnite în comparaţie cu cel urban Franţa şi Spania – unde ponderea cazul învăţământului postliceal, unde se (81,0% faţă de 76,8%). cea mai ridicată se înregistrează la nivelul ISCED 2. remarcă o scădere de peste 4 p.p. a personalului didactic cu normă întreagă, şi învăţământul superior, unde scăderea este de aproximativ 3 p.p. 50  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) 1. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) pe niveluri de învăţământ în perioada 2000-2008 Preşcolar Primar de masă Special primar Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal Superior masă gimnazial (SAM) 2000/2001 Total 99,5 .... .... .... .... 89,9 89,6 51,7 99,3 Urban 99,8 ... ... ... ... 89,8 89,9 52,1 - Rural 99,2 ... ... ... ... 90,8 88,3 33,3 - 2001/2002 Total 99,7 ... ... ... ... 88,9 85,9 48,4 99,4 Urban 99,8 ... ... ... ... 89,0 85,1 48,7 - Rural 99,4 ... ... ... ... 87,9 88,9 15,4 - 2002/2003 Total 99,5 96,7 98,4 80,1 94,3 88,6 82,8 50,0 99,7 Urban 99,7 96,7 98,2 81,9 94,1 88,7 83,6 50,5 - Rural 99,3 96,7 99,3 78,4 95,7 86,8 80,2 11,1 - 2003/2004 Total 99,6 96,6 96,1 78,5 92,2 88,5 80,7 55,7 99,9 Urban 99,8 97,0 96,3 80,1 92,0 88,7 80,3 55,7 - Rural 99,4 96,4 95,3 77,1 93,2 86,3 82,0 44,4 - 2004/2005 Total 99,5 95,7 96,8 75,5 93,0 87,9 79,9 58,1 98,4 Urban 99,5 96,1 96,6 77,6 92,8 88,1 80,1 58,3 - Rural 99,4 95,5 98,3 73,7 94,2 85,4 79,3 16,7 - 2005/2006 Total 99,5 96,3 96,4 76,1 92,6 88.3 79,0 48,3 97,0 Urban 99,7 97,0 96,1 77,7 92,7 88.5 78,1 48,5 - Rural 99,3 95,8 99,5 74,7 91,4 86.5 81,5 16,7 - 2006/2007 Total 99,3 95,7 96,3 74,0 91,6 87,6 80,9 54,8 98,8 Urban 99,2 96,6 96,1 76,0 91,5 87,7 82,3 55,1 - Tabel 2. Ponderea cadrelor didactice femei pe niveluri de învăţământ în perioada 2000-2004 Rural 99,5 95,1 99,0 72,1 91,8 85,0 77,9 0 - 2007/2008 Total 99,3 94,5 95,0 73,1 90,4 87,7 78,3 50,6 95,8 Urban 99,3 95,6 94,9 76,9 90,6 87,8 76,8 50,7 - Rural 99,4 93,7 96,9 69,7 88,1 85,2 81,0 33,3 - Obs.: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Pentru anii 2000 şi 2001 nu au fost colectate date referitoare la învăţământul primar şi gimnazial. Sursa: Date INS (2001-2008). 2. Ponderea personalului didactic cu normă parţială de lucru, date comparative, 2006 România Slovenia Slovacia Bulgaria Lituania R. Cehă Ungaria Letonia Polonia Estonia Olanda Grecia Malta Cipru Italia ISCED 1 2,3 61,7 3,4 2,6 2,6 27,0 17,5 22,7 10