Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2009

tuielile totale 2. Cheltuieli de personal 2. Cheltuieli de personal pentru educaţie 3. Costul mediu per copil 3. Costul mediu per elev 4. Cheltuieli de personal, ca % din total cheltuieli pentru educaţie 5. Costul mediu pe elev /student II. Resursele umane 1. Ponderea personalului didactic calificat ale sistemului de 2. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă învăţământ 3. Proporţia personalului didactic feminin 4. Numărul de copii ce revine la un cadru didactic III. Participarea la 1. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ 1. Rata brută de cuprindere în învăţământul 1. Rata brută de cuprindere şcolară în educaţie şi eficienţa 2. Durata medie de frecventare a învăţământului preşcolar învăţământul primar şi gimnazial internă a sistemului 3. Speranţa de viaţă şcolară 2. Durata medie de frecventare a 2. Durata medie de frecventare a 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe învăţământului preşcolar învăţământului primar şi gimnazial de învăţământ 3. Rata specifică de cuprindere şcolară pe 3. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste în învăţământul preşcolar vârste 4. Ponderea elevilor intraţi pentru prima dată 4. Rata abandonului şcolar în clasa I care au frecventat învăţământul 5. Rata de părăsire timpurie a sistemului de preşcolar educaţie IV. Rezultate a. Rezultatele elevilor la evaluări internaţionale 1. Rata de absolvire b. Rezultatele educaţiei pe piaţa muncii 2. Rezultatele elevilor la evaluările naţionale 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), pe niveluri de educaţie (evaluarea la clasa a IV-a) 2. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani, pe niveluri 3. Rezultatele elevilor la evaluările naţionale de educaţie (examenul de capacitate/evaluarea la clasa 3. Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri a VIII-a) de educaţie 4. Rata şomajului la tinerii în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educaţie 5. Rata de inserţie a absolvenţilor diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională pe piaţa muncii 10  D. Învăţământul liceal şi profesional (SAM) E. Învăţământul post-secundar F. Formarea profesională non – terţiar/ terţiar continuă 1. Ponderea cheltuielilor pentru învăţământul liceal /profesional din totalul 1. Ponderea cheltuielilor pentru învăţământul postliceal 1. Ponderea cheltuielilor pentru FPC din totalul cheltuielilor pentru educaţie /superior din totalul cheltuielilor pentru educaţie cheltuielilor pentru educaţie 2. Cheltuielile de personal 2. Cheltuielile de personal în învăţământul postliceal 3. Costul mediu per elev /superior 3. Costul mediu per elev /student 1. Rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul liceal /profesional 1. Rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul 1. Rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la educaţie 2. Durata medie de frecventare a învăţământului liceal /profesional postliceal /superior şi formare profesională 3. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 2. Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe şi 4. Rata de tranziţie în învăţământul liceal /profesional tehnologie 5. Rata abandonului şcolar 3. Durata medie de frecventare a învăţământului postliceal /superior 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 5. Rata de tranziţie în învăţământul superior 6. Rata de acces în învăţământul superior 7. Rata abandonului şcolar în învăţământul post-liceal 1. Rata de absolvire 1. Rata de absolvire 2. Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat /examenele finale 2. Ponderea absolvenţilor în domeniul matematicii, ştiinţei şi tehnologiei 11 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei 1. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB Definirea indicatorului/ Note metodologice Decalajul dintre media statelor membre ale UE şi România s-a diminuat semnificativ în ceea ce priveşte cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB. Indicatorul cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB evidenţiază proporţia din În anul 2008, ponderea cheltuielilor publice pentru educaţie, ca % din PIB, realizarea financiară naţională Repere europene şi-a diminuat ritmul de creştere constatat în anii anteriori. Nivel de educaţie anuală alocată de guvern la care se observă încă din 2007 o creştere semnificativă a fondurilor serviciilor de educaţie într-un Există încă diferenţe alocate este învăţământul superior. Astfel, ponderea cheltuielilor pentru an financiar. semnificative între statele învăţământul terţiar a reprezentat, la nivelul anilor 2007 şi 2008, membre ale UE în ceea ce aproximativ o treime din totalul cheltuielilor pentru educaţie, faţă de Acest indicator reflectă priveşte ponderea alocată aproximativ 22% în 2006. Conform datelor Ministerului Educaţiei, Cercetării importanţa acordată educaţiei educaţiei din PIB. Conform şi Inovării, în 2008 au fost alocate celor 49 de universităţi de stat din în comparaţie cu celelalte Raportului Key data on România fonduri în valoare de 3.901.729 mii de lei. servicii publice furnizate de Education in Europe (2009). stat. De asemenea, alocările Cipru, Ungaria şi Islanda Din cele aproape 4 milioane mii de lei, aproximativ jumătate (1.947.266 mii specifice nivelurilor de înregistrează o creştere cu de lei) au fost destinate plăţii salariilor cadrelor didactice, utilităţilor şi educaţie reflectă prioritatea peste 20% a valorii acestui întreţinerii spaţiilor de învăţământ, în timp ce pentru reparaţii şi reabilitări acordată unui anumit nivel. indicator în perioada 2001- ale instituţiilor de învăţământ superior, biblioteci, cantine şi cămine, cât şi 2006, în timp ce state precum pentru construcţia de noi edificii, MECI a investit în perioada de referinţă Este important de remarcat şi Cehia, Irlanda, Olanda sau suma de 1.543.351 mii de lei. faptul că, începând cu anul Marea Britanie înregistrează 2009, Comisia Europeană va creşteri de peste 10%. Cipru şi Este de aşteptat ca scăderea semnificativă a PIB în 2009 să conducă la o propune şi indicatori statele nordice (Finlanda, diminuare a fondurilor alocate educaţiei, chiar dacă ponderea acestor complementari PIB care să ofere Suedia, Danemarca) erau în cheltuieli în PIB va fi uşor mai ridicată în anul 2009. o imagine mai exactă a calităţii 2006 singurele state unde serviciilor sociale (de exemplu, ponderea cheltuielilor publice "indicele social global"). pentru educaţie depăşea 6%. 12 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei 1. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB 1. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din PIB 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008* 3,4 3,6 3,6 3,5 3,3 3,5 4,3 5,5 6,0 *) Valoare estimativă Sursa: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Direcţia Generală Buget-Finanţe, Patrimoniu şi Investiţii (pentru date 2000-2007) şi Biroul de Presă MECT (pentru date 2008). 2. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din PIB, date comparative (2006) Danemarca Medie EU - România Bulgaria Lituania Slovenia Slovacia Ungaria Britanie R. Cehă Letonia Polonia Estonia Irlanda Spania Suedia Marea Cipru 27 4,6 4,8 7,0 4,2 5,4 4,8 5,1 5,3 3,8 5,7 6,9 8,0 4,9 5,5 4,3 … 5,1 Obs. Pentru România lipseşte informaţia. Sursa: Key data on Education in Europe (2009) 13 A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului/ I. Costurile educaţiei Note metodologice 2. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din cheltuielile publice Indicatorul cheltuieli publice pentru educaţie ca % din cheltuielile publice exprimă totalitatea România a alocat învăţământului în 2007 peste 17% din totalul cheltuielilor publice, fiind cheltuielilor publice pentru educaţie unul dintre serviciile publice cel mai înalt finanţate. (curente şi capitale) ca procent din totalul cheltuielilor publice într-un anumit an financiar. Acest indicator evidenţiază proporţia din cheltuielile Repere 1. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din cheltuielile publice - 2007 publice anuale alocate de guvern europene % din total cheltuieli serviciilor de educaţie. milioane lei publice Danemarca, Cheltuieli publice pentru educaţie 21244.9 17.54 Valorile acestui indicator reflectă, Olanda, Slovacia Cheltuieli învăţământ preuniversitar 16545.5 13,6 ca şi în cazul anterior, importanţa şi Suedia au Cheltuieli învăţământ superior 4699.4 3,9 acordată educaţiei în comparaţie înregistrat cele Sursa: MECT, 2008, INS, 2008. cu ce