Prognoza principalilor indicatori macroeconomici - varianta de vara 2020 (NOTA)

6  Restricţiile de călătorie în străinătate pentru cetăţenii români pun în continuare presiune pe activitatea de transport aerian si cel rutier de persoane, ceea ce nu susţine o revenire consistentă în a doua parte a anului. În acest context, efectele la nivel macroeconomic au fost reevaluate, deşi incertitudinile privind evoluţiile economice şi financiare persistă şi sunt foarte ridicate. Viteza de recuperare a decelerării economice din trimestrul II pare să fie mai lentă decât s-a anticipat iniţial şi va evolua în concordanţă cu situaţia pandemiei. Factori precum evoluţiile sectoriale din prima parte a anului, prezentate anterior, redresarea sub aşteptări a contextului internaţional şi prelungirea cu încă 3 luni a restricţiilor de distanţare socială faţă de ipoteza din prognoza de primăvară, au impus revizuirea scenariului creşterii economice. Noul scenariu ia în calcul extinderea perioadei pandemiei, cu o pantă de revenire graduală, în funcţie atât de traiectoria de recuperare a principalelor economii din zona Euro, cât şi de modificările comportamentale ale populaţiei privind consumul şi precauţiile companiilor de a investi. Totodată, în sens pozitiv, măsurile adoptate de Guvern în vederea sprijinirii firmelor şi angajaţilor afectaţi au avut un efect de atenuare a impactului negativ, atât asupra numărului de salariaţi cât şi asupra câştigului mediu brut pe economie. Totuşi, trebuie subliniat faptul că răspunsul pe piaţa muncii apare cu un uşor decalaj față de momentul ridicării restricțiilor. Sprijinul guvernamental se regăseşte şi în influenţa pozitivă a consumului guvernamental asupra PIB-ului, precum şi în atenuarea costurilor companiilor din activităţile industriale şi din servicii, limitând declinul ofertei cu cel puţin 1 punct procentual. 3. Context internaţional şi perspective 2020-2021 În contextul blocajelor economice determinate de criza coronavirus, principalele organizaţii internaţionale au ajustat în jos în prognoza de vară estimările privind atât evoluţia economiei europene cât şi a celei globale. Conform celor mai recente estimări ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), publicate în luna iunie, în cele două scenarii (fără şi cu al doilea val al pandemiei, cu manifestare până la finalul anului 2020) se estimează o contracţie a economiei zonei Euro, în acest an, situată între -9,1% şi -11,5%. Privitor la estimările recente ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) din iunie 2020, se subliniază, de asemenea, persistenţa gradului extrem de ridicat de incertitudine al prognozelor la nivel global. În acest context, contracţia economiei globale se aşteaptă să fie de 4,9% în 2020 faţă de 7 estimarea de -3% din prognoza de primăvară, cu o scădere mai pronunţată a economiilor avansate (-8,0%), iar pentru economia zonei Euro contracţia economică se estimează la 10,2% (Germania - 7,8%, Franţa -12,5%, Italia -12,8%, Spania -12,8%). În prognoza interimară de vară, Comisia Europeană estimează o scădere a economiei europene în 2020 cu 8,3% (faţă de estimarea de -7,4% în prognoza de primăvară) şi a celei din zona Euro cu 8,7%, în condiţiile în care economia zonei Euro a funcţionat sub capacitate cu circa 25-30% în perioada de aplicare a măsurilor stricte de izolare. Pentru al doilea trimestru, scăderea PIB-ului este mai pronunţată (de peste 13%), întrucât perioada de închidere a unor activităţi a fost mai lungă decât în trimestrul anterior, iar relaxarea măsurilor ce au fost adoptate a venit abia în luna mai, în mod treptat şi nu în toate statele membre. În anul 2021 economia europeană se aşteaptă să îşi revină înregistrând o creştere de 5,8%, în timp ce economia zonei Euro poate avansa cu 6,1%. Totuşi diferenţele între evoluţiile economice din statele membre vor fi mari şi eterogene. În privinţa inflaţiei, perspectivele sunt mai apropiate de cele din prognoza de primăvară, la 0,3% pentru zona euro şi 0,6% în UE27 şi 1,1%, respectiv 1,3% pentru 2021. Estimările se bazează pe ipoteze critice: i) măsurile de îngrădire se vor relaxa treptat până la eliminarea totală şi ii) nu va exista un al doilea val al pandemiei care să necesite noi restricţii. De asemenea, se aşteaptă ca măsurile de politică fiscală şi monetară anunţate să prevină apariţia falimentelor pe scară largă şi pierderea locurilor de muncă. Pentru economia românească CE estimează o contracţie de 6% în acest an (una dintre cele mai puţin pronunţate din UE, alături de Polonia, Danemarca, Suedia şi Malta), urmată de o creştere de 4% în anul 2021. În profil trimestrial, scăderea a fost estimată pentru trimestrul al doilea la 11,9% (faţă de trimestrul anterior), urmată de creşteri de peste 2% în următoarele două trimestre, România fiind în situaţia de a evita o recesiune tehnică. Scăderea accentuată a preţurilor la energie, precum şi reducerea cererii aferente, nu vor exercita presiuni inflaţioniste în 2020, compensând creşterea preconizată pentru preţurile produselor alimentare. Astfel, rata inflaţiei (măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum) se aşteaptă să atingă 2,5% în acest an, urmată o creştere până la 2,8% în 2021. Varianta de primăvară, mai detaliată, prezintă evoluţia componentelor PIB-ului pe latura cererii. Scăderea economiei cu 6% este explicată prin reducerea amplă a consumului privat (-6,2%) şi a investiţiilor (-15%), alături de ajustarea pozitivă a contribuţiei exportului net (+1,2 puncte procentuale la dinamica PIB). Totuşi, datele statistice din primul semestru demostrează o cădere mai redusă a cererii interne şi un potenţial real al investiţiilor prin lucrările de construcţii (dinamică pozitivă) şi prin cheltuielile guvernamentale. 8  Pe de altă parte, susţinerea cererii interne prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor salariaţilor din sectoarele afectate de pandemie reprezintă un factor pozitiv constant pentru atenuarea declinului componentelor cererii, având ca rezultat, în baza ipotezelor actuale, o scădere a PIB-ului real cu 3,8% în anul 2020. Comparativ cu situaţia existentă la momentul elaborării prognozei de primăvară în aprilie 2020, constatăm câteva schimbări, astfel: - Continuarea stării de alertă în perioada iunie-august pentru asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei; - Revenirea mai lentă a activităţii producţiei industriale, în corelaţie cu cereea externă; - Prezenţa condiţiilor meteo nefavorabile care au afectat productia vegetală începând din trimestrul al doilea. Acţiunea cumulată a acestor factori va determina o diminuare a activităţii economiei în semestrul al doilea, rezultatul fiind revizuirea în jos a dinamicii PIB cu circa 2 puncte procentuale pentru anul 2020, faţă de prognoza de primăvară, concomitent cu aplatizarea profilului trimestrial spre o formă intermediară între „V” şi „L”. Figura 4. Profilul trimestrial al dinamicii PIB, perspective 2020-2021 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 % -5.0 -10.0 -15.0 T3 -19 T4 -19 T1-20 T2-20 T3-20 T4-20 T1-21 T2-21 T3-21 T4-21 2019 2020 2021 Prognoza vara CE (serie ajustat sezonier) Prognoza vara CNSP (serie bruta) Sursa: CNSP, prognoza de vară 2020 La nivelul anului 2020, pe partea ofertei, sunt estimate reduceri ale volumului activităţii în industrie (-8,6%) şi agricultură (-7,1%), în primul caz criza COVID-19 conducând la o accentuare a tendinţei descendente în ultimele două trimestre, comparativ cu scenariul din primăvară. Impactul COVID-19 asupra agriculturii şi industriei va fi mai accentuat, o revizuire cu circa 7 şi respectiv 4 puncte procentuale, iar în cazul serviciilor cu circa 1,3 puncte procentuale, cele mai 9 expuse fiind activităţile de spectacole, culturale şi recreative (circa 11 pp faţă de scenariul de primăvară) şi tranzacţiile imobiliare (-2 pp). Pe latura cererii, formarea brută de capital fix se va reduce cu 3,5% faţă de anul precedent, fiind aşteptat un comportament investiţional restrictiv din partea mediului privat şi un impuls provenit din partea programelor de investiţii guvernamentale. Gradul ridicat de incertitudine ar putea influenţa deciziile referitoare la investiţii, însă rezultatele deosebite din sectorul construcţiilor, prognozate în creştere cu 5,8%, vor avea o influenţă pozitivă. Într-o măsură mai mică vor fi afectate cheltuielile cu consumul privat (-2,2%) care sunt susţinute de creşterea moderată a puterii de cumpărare (+1,1%) şi de înclinaţia spre consum a populaţiei. Cheltuielile cu consumul guvernamental (+4,3%) vor avea un impact pozitiv, ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern pentru controlul şi neutralizarea efectelor pandemiei. Tabelul 2. Revizuirea evoluţiei PIB 2020 2021 Prognoza de Prognoza Prognoza primăvară(%) vară (%) vară (%) PRODUSUL INTERN BRUT -1,9 -3,8 4,9 Cheltuielile cu consumul privat -0,7 -2,2 5,8 Cheltuielile cu consumul guvernamental 2,4 4,3 2,9 Formarea brută de capital fix -2,6 -3,5 7,4 Export de bunuri şi servicii -6,7 -10,3 9,7 Import de bunuri şi servicii -5,6 -7,7 11,3 VAB Industrie -4,2 -8,6 7,8 VAB Servicii - Total -1,4 -2,7 4,0 - VAB comerţ, transport şi depozitare, hoteluri şi -3,7 -4,0 5,7 restaurante - VAB activităţi de spectacole, culturale şi recreative, reparaţii produse de uz casnic şi alte -6,7 -17,3 22,5 servicii Sursa: Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză În condițiile perturbării relațiilor comerciale pe piețele externe, este de așteptat ca deficitul de cont curent să se ajusteze moderat de la 4,6% din PIB în anul 2019 la 4,4% şi 4,3% în perioada 2020-2021. O criză mai lungă și mai amplă a pandemiei decât se anticipează în prezent va afecta perspectivele de creștere și va cauza daune suplimentare companiilor și locurilor de muncă. Menţionăm aici şi prezenţa riscului meteo nefavorabil care ar putea afecta producţia vegetală în anul 2020 până la un impact de circa 0,5 puncte procentuale asupra contracţiei PIB-ului. 10  Economia românească va accelera la ritmul potenţial în ultimele două trimestre ale anului 2021, după ce va cunoaşte un salt semnificativ în trimestrul al doilea (uşor peste 10%), determinat atât de nivelul activităţii, cât şi de un efect de bază pronunţat. Per ansamblu, redeschiderea mediului extern va influenţa pozitiv creşterea economică autohtonă în anul 2021 la 4,9%, urmând totuşi unui an precedent aflat într-o situaţie relativă de blocaj. Recuperarea este una prudentă în scenariul actual, comparativ cu potenţialul economic al anilor precedenţi, criza COVID lăsând urme la nivel structural, mai ales în sectorul companiilor mici şi mijlocii. Apetitul pentru investiţii va fi ridicat (+7,4%), fiind susţinut de programele guvernamentale şi de atragerea fondurilor UE. 11