Prognoza principalilor indicatori macroeconomici - varianta de vara 2020 (NOTA)

Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici din economia românească în perioada 2020-2021 Prognoza pentru economia României se bazează pe o serie de ipoteze care iau în calcul cursul pandemiei în Europa și în țară, măsurile de încetinire a ratei de contagiune care au fost luate de țările europene, precum și efectul măsurilor de stablizare macroeconomică în raport cu care se estimează ritmul și durata de recuperare economică. Pe fondul închiderii voluntare totale sau parțiale a unor sectoare de activitate pentru a combate răspândirea pandemiei sars-2-covid 19, economia europeană a intrat în declin în prima parte a acestui an. Datele preliminare pentru cel de-al doilea trimestru confirmă cele mai mari scăderi ale PIB- ului la nivelul statelor membre, de altfel, estimate şi în prognozele de primăvară. Comparativ cu trimestrul II corespunzător din anul 2019, economia europeană a scăzut cu 14,1% in trimestrul II 2020, iar cea a zonei Euro cu 15,0%. Cele mai afectate economii din zona Euro au fost Spania (-22,1%), Franţa (-19,0%) şi Italia (-17,3%). În cazul Germaniei s-a observat un declin mai atenuat, cu 11,7% faţă de trimestrul II 2019 şi cu 10,1% faţă de trimestrul I 2020. 1. Evoluţii macroeconomice în prima parte a anului 2020 Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), economia românească a consemnat o scădere a volumului activităţii cu 3,9% (serie ajustată sezonier) în primul semestru al anului curent comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019, dar la nivelul trimestrului II scăderea a fost de - 10,5%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, ca urmare a ajustării negative destul de abrupte a exportului FOB (-33,6% în valută) şi a producţiei industriale (-26,8% în volum) în condițiile încetinirii tranzacțiilor comerciale internaţionale pe ramurile cu valoare adăugată ridicată. Din punct de vedere al dimensiunii contracţiei economiei în trimestrul al doilea (ritm anual), România se poziţionează după statele nordice, dar înaintea celor din zona Euro, având resurse interne provenind din activităţile de construcţii, informaţii şi comunicaţii, şi beneficiind de măsurile guvernamentale de susţinere a pieţei muncii şi a mediului privat prin ajutoare de stat şi garanţii guvernamentale. Inflaţia a urmat o traiectorie uşor descendentă încă din prima parte a anului, până la 2,8% în luna iulie, cu 0,8 puncte procentuale mai puţin decât în ianuarie 2020. În luna martie, în debutul crizei 1 pandemice Sars-2-COVID 19, inflaţia anuală s-a menţinut la nivelul lunii februarie, respectiv 3,05%, după care a început să scadă atingând un minim de 2,3% în luna mai. Menţinerea cererii de consum pentru produsele de strictă necesitate, precum şi întreruperile în cazul lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie în contextul extinderii pandemiei au influenţat majorarea preţurilor în cazul mărfurilor alimentare, în timp ce scăderea preţurilor la carburanţi ca urmare a reducerilor mai pronunţate ale cotaţiilor petrolului din prima parte a acestui an a influenţat semnificativ evoluţia preţurilor în cazul bunurilor nealimentare. De asemenea, şi deprecierea cu peste 1,5% a monedei naționale din primele şapte luni a contribuit la creşterea preţurilor de consum. Figura 1 Evoluția ratei anuale a inflației % 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 aug mai mai iul mar apr iul aug mar apr iul sept nov sept nov iun oct ian.19 feb iun oct iun.18 dec ian.20 feb dec IPC Marfuri alimentare Marfuri nealimentare Servicii Sursa: CNSP, prelucrări pe baza datelor INS În medie, inflaţia a consemnat un nivel moderat, de 2,86%, în primele şapte luni ale anului 2020, remarcându-se creşteri peste medie la preţurile mărfurilor alimentare (5,12%) şi la tarifele la servicii (3,3%), în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat doar cu 1,19%. Schimburile comerciale internaționale s-au restrâns puternic în primele 6 luni ale anului 2020, în condițiile pandemiei care a afectat economia mondială şi europeană. Potrivit celor mai recente date publicate de INS, exporturile României au însumat 28,6 mld. euro în primul semestru al anului 2020, înregistrând o scădere cu 18,1% față de aceeași perioadă a anului anterior. Structura exporturilor a fost dominată în proporție de 46,6% de livrările de bunuri din categoria mașinilor și echipamentelor pentru transport, acestea consemnând o reducerede 20,9%. De asemenea, o scădere amplă cu 24,4%, au înregistrat exporturile de articole manufacturate diverse (mobilă, îmbrăcăminte și accesorii, încălțăminte etc). Importurile de bunuri au totalizat o valoare de 37,3 mld. Euro în semestrul I 2020, diminuându-se într-un ritm anual inferior celui al exporturilor, respectiv cu 12,6%, fiind favorizate de 2 cererea internă susţinută de veniturile populaţiei. Structura importurilor de bunuri a fost dominată, ca şi în cazul exporturilor, de grupele maşini şi echipamente pentru transport (35,6%) şi alte produse manufacturate (30,0%). Dinamica importurilor de produse de strictă necesitate s-a menţinut la o valoare pozitivă, în timp ce importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate s-au redus cu 35,6% faţă de primul semestru din 2019. Balanţa comercială a României s-a închis în primul semestru cu un deficit FOB-CIF în valoare de 8,7 mld. euro, cu 12,1% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului 2019. Luna iunie 2020 a fost caracterizată de o ușoară redresare a comerțul exterior, pe fondul ridicării treptate a restricțiilor impuse în lunile precedente. În acest context internaţional, exporturile de bunuri ale României au crescut cu 29,0% comparativ cu luna anterioară, dar au fost mai mici cu 12,9% faţă de iunie 2019. Cererea externă redusă, marcată de un declin maxim al exporturilor cu 47% în aprilie, a cauzat o contracţie a producţiei industriale. În medie, volumul producției industriale s-a redus în primul semestru cu 16,4% în termeni anuali, cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, fiind cele ale industriei ușoare și industria bunurilor de capital (fabricarea autovehiculelor, mașiniși utilaje și fabricarea echipamentelor electrice). Per ansamblu, producţia de bunuri de capital a înregistrat cea mai pronunţată scădere, de 27,1%, comparativ cu perioada ianuarie - iunie 2019, cea mai afectată fiind industria auto, cu o reducere de activitate de 32,7%. Figura 2. Dinamici lunare ale indicatorilor ofertei în perioada iunie 2019 - iunie 2020 - %, luna/luna coresp an anterior - 20.0 0.0 -20.0 -40.0 -60.0 -80.0 -100.0 iun iul aug sep oct nov dec ian.20 feb mar apr mai iun Productia industriala Fabricarea autovehiculelor de transport rutier Transporturi (val) Exporturi FOB Sursa: CNSP, prelucrări pe baza datelor INS În cazul ramurilor industriei ușoare, s-a constatat o continuare a declinului din ultimii ani, cauzat de o pierdere treptată de competitivitate, dar și de o restrângere a cererii externe în perioada de criză pandemică. Minimul de activitate înregistrat în luna aprilie s-a concretizat în reduceri de 3 circa 50% în cazul industriei textile și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi de 70% pentru industria pielăriei. Luna mai a marcat începutul procesului de recuperare a acestei contracții, ca de altfel în marea majoritate a ramurilor industriale. Performanţa sectorului construcţii este notabilă în contextul pandemiei, volumul lucrărilor de construcții majorându-se în primul semestru cu 18,9%. Cu toate acestea, în ultimele două luni avântul din prima parte a anului s-a temperat, în special pe componenta de construcţii noi, care au înregistrat în luna iunie o creştere anuală de doar 0,4%. Pe obiecte de construcţii s-au înregistrat evoluţii pozitive la toate componentele în prima jumătate a acestui an, cea mai spectaculoasă regăsindu-se în cazul construcţiilor inginereşti (+29,6%), ramură susţinută în mare parte de investitiţiile publice, în timp ce pe elemente de structură creşterile au fost de circa 50% atât în cazul reparaţiilor capitale cât şi în cazul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente. Serviciile pentru întreprinderi au avansat în medie cu 3,1% în ianuarie-iunie 2020 ca urmare a creşterii semnificative din primul trimestru (+13,3%). Evoluţiile sub aşteptări din perioada aprilie- mai, cu reduceri ale cifrei de afaceri de 7,7%-10,8% în ritm anual, au indus o percepţie descurajatoare, cu atât mai mult cu cât acest sector a constituit un factor important al susţinerii activităţii economice în anii precedenţi. Luna iunie a consemnat totuşi o revigorare a activităţii, când practic a fost anulată dinamica negativă din lunile precedente, la o scădere de numai 0,6% faţă de iunie 2019. De menţionat faptul că au existat sub-ramuri ale serviciilor pentru întreprinderi cu dinamici majore la nivelul primului semestru, precum serviciile informatice şi tehnologia informaţiei (27,2%), alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (87,8%), activităţi de curăţenie (21,8%), activităţi de poştă şi curier (20,4%). Tabelul 1. Evoluția principalilor indicatori economici sectoriali - modificări procentuale faţă de perioada corespunzătoare an anterior - Indicator 2019 T1_2020 T2_2020 S1_2020 Producția industrială -2,3 -6,0 -26,8 -16,4 Lucrările de construcții 27,6 34,2 10,0 18,9 Servicii pentru întreprinderi* 10,6 13,3 -6,3 3,1 Transporturi* 6,1 9,6 -17,4 -4,4 Comerț cu amănuntul 7,2 9,4 -7,3 0,5 Servicii pentru populație 13,9 -5,3 -68,0 -38,3 Exporturi de bunuri FOB 1,9 -2,7 --33,6 -18,1 Importuri de bunuri CIF 4,2 1,2 -26,4 -12,6 Sursa: INS, serii brute, dinamici anuale; calcule CNSP pe baza datelor lunare revizuite * dinamici calculate pentru valori nominale; ** dinamici calculate pentru valori exprimate în Euro Activitatea de transporturi s-a redus cu 4,4%, în primul semestru faţă de perioada corespunzătoare a anului 2019, ca urmare a prăbuşirii activităţii transportului aerian (-58,8%). Nici în 4 cazul transporturilor per total nu s-a văzut o moderare a declinului în luna mai, cifra de afaceri fiind în scădere cu 22,2% faţă de luna mai a anului precedent, însă nu departe de scăderea cu 22,7% observată în aprilie. Activitatea a revenit în iunie, ca şi în cazul celorlalte servicii, cu o scădere a cifrei de afaceri de numai 7,1% faţă de iunie 2019, datorită majorării de 2,7% a transporturilor terestre. Pe latura cererii, cele mai afectate activităţi economice de apariţia coronavirus sunt hotelurile şi restaurantele, alături de alte serviciile pentru populaţie. Trebuie subliniat faptul că în primul semestru volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au redus cu 38,3%, în special ca urmare de scăderii activităţii agenţiilor de turism cu 47,2%. Măsurile de distanţare fizică au impus sistarea activităţii hotelurilor şi restaurantelor în perioada aprilie - mai, care deţin şi cea mai mare pondere în serviciile pentru populaţie. În ceea ce priveşte restaurantele, acestea au continuat să rămână închise pentru spaţiile din interior şi în luna iulie. Unele inițiative ale antreprenorilor de a se adapta condițiilor impuse, ca de exemplu livrarea comenzilor la domiciliu, au compensat în mică măsură declinul activității. În aceste condiţii, serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au redus cu peste 70% în luna aprilie, faţă de luna anterioară, dar primele semne de revenire au apărut începând din mai, când s-a înregistrat o creştere de peste 40% faţă de luna precedentă şi au continuat în iunie (+152,8%). Ca urmare a restricţiilor de deplasare, populaţia s-a orientat către turismul intern, activitatea agenţiilor de turism şi pe sectorul hoteluri şi restaurante dublându-se în iunie comparativ cu luna anterioară, consolidând astfel premisele de redresare şi pe perioada de vară a acestor activităţi, puternic afectate de pandemie. Figura 3. Dinamici lunare ale indicatorilor cererii în perioada iunie 2019 - iunie 2020 40.0 - %, luna/luna coresp an anterior - 20.0 0.0 -20.0 -40.0 -60.0 -80.0 -100.0 iun iul aug sep oct nov dec ian.20 feb mar apr mai iun Comert cu amanuntul Comert cu autovehicule Servicii de piata pentru populatie Importuri CIF Sursa: CNSP, prelucrări pe baza datelor INS Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul s-a majorat cu 0,5% în ianuarie-iunie 2020, comparativ cu nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare din 2019 pe seama creşterii 5 vânzărilor de produse alimentare (+7,6%). La mărfurile nealimentare trend-ul a fost negativ, iar în structura acestora s-a înregistrat o scădere a volumului vânzărilor de textile, îmbrăcăminte, încălţăminte (-27,8%), în corelaţie cu evoluţia producţiei industriale şi a importurilor la aceste categorii de mărfuri. Trebuie remarcată schimbarea de comportament la nivelul consumatorilor care, începând cu luna martie, s-au reorientat spre comerţul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet, acesta înregistrând o creştere de 39,3%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor s-a diminuat în primele 6 luni cu 10,8%, ca urmare a restricţiilor de deplasare din perioada aprilie-iunie. 2. Ipoteze şi riscuri privind evoluţiile macroeconomice viitoare Prelungirea stării de alertă în trimestrul III (ipoteză care nu a fost luată în calcul la prognoza precedentă) va conduce la o revenire economică mai lentă decât se estimase în prognoza de primăvară, întrucât reluarea activității economice nu se va face la capacitate deplină, pe fundalul unei cererii agregate mai reduse și menținerii unor restricții. Vor fi în continuare activități afectate, precum restaurantele, turismul, transportul de persoane, în special cel aerian. De asemenea, ne așteptăm ca industria prelucrătoare să se relanseze în funcție de cererea externă. În general, riscurile care pot influenţa proiecţiile de creştere din acest an sunt severe şi interconectate, dublate de un grad ridicat de inceritudine cu privire la apariţia unui al doilea val pandemic, lipsa unui vaccin, viteza redresării principalilor parteneri comerciali, schimbări de comportament ale consumatorilor etc. Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată, precum sectorul auto, mijloace de transport, utilaje, echipamente. Probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale condiţionată de mediul extern va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului în ultimele două trimestre, concomitent cu o scădere mai accentuată la nivel anual în jurul dinamicii de 4%. Producţia industrială este afectată în special la nivelul activităţilor care au o pondere ridicată la export, fiind puternic dependentă de lanţurile de producţie europene. În condiţiile în care principalii parteneri comerciali europeni vor continua să înregistreze contracţii semnificative la nivelul producţiei industriale, revenirea producţiei autohtone va fi mai dificilă, dar efectele externe nefavorabile vor fi compensate de ajutoarele guvernamentale. Un risc suplimentar, pe lângă cel indus de apariţia pandemiei, este aşteptat din partea sectorului agricol din cauza persistenţei secetei din prima parte a anului, cu efecte negative preponderent asupra culturilor de păioase.