Prognoza preliminara de toamna pentru rectificarea bugetara 2020 - 2021 (NOTA)

aşteaptă să îşi revină înregistrând o creştere de 4,1%, respectiv 4,2% în zona Euro, cu diferenţe mari între evoluţiile economice din statele membre. Pentru economia românească CE estimează o contracţie de 5,2% în acest an (cu o ajustare de 0,8 p.p. faţă de prognoza de vară), urmată de o creștere de 3,3% în anul 2021. În structură, se aşteaptă o redresare treptată a consumului privat, în concordanţă cu relaxările măsurilor de distanțare fizică la orizontul anului 2021 precum şi a investițiilor. Contribuția exportului net la creștere de-a lungul orizontului de prognoză se estimează că va rămâne negativă. 3.Perspective 2020 - 2021 Comparativ cu situația existentă la momentul elaborării prognozei de vară în august 2020, au fost modificate unele ipoteze: - Continuarea stării de alertă în trimestrul IV (până la disponibilitatea vaccinului pe scară largă) pentru asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei, cu un impact direct în plan economic asupra serviciilor prestate populaţiei şi consumului privat; - Revenirea mai lentă a valorii adăugate brute din industrie, în corelaţie cu cererea externă și în concordanță cu rezultatele din agricultură (industria casnică, autoconsum); - Reducerea accentuată a producţiei agricole, în special în sectorul vegetal, cu o recuperare parțială în anul 2021, scenariul prezentat fiind unul prudent ; - Performanţe mai ridicate în construcţii, cu o influenţă pozitivă asupra investiţiilor. Scenariul actual s-a bazat pe o accentuare a crizei sanitare în ultimul trimestru al anului și o intensificare a măsurilorrestrictive în domeniile care presupun o interacțiune umană ridicată (închiderea restaurantelor şi magazinelor după o anumită oră, limitarea circulaţiei pe timpul nopţii, activitatea în regim de telemuncă acolo unde este posibil, etc.) şi chiar carantinarea la nivel local. În aceste condiții, s-a estimat că cele mai afectate activităţi rămân, în continuare, cele din sectorul serviciilor populatiei, cum ar fi hotelurile şi restaurantele, jocurile de noroc, sau 7 transporturile aeriene. Este de așteptat ca evoluţii pozitive să continue în activitatea de construcţii, serviciile IT, precum şi în domeniul sănătăţii, acesta din urmă ca urmare a măsurilor luate constant de guvern pentru a face faţă cât mai eficient crizei sanitare. De asemenea, industria care a dat semne de revenire peste aşteptări începând cu trimestrul III, va continuaprocesul de recuperare, ceea ce va face ca reducerea activitătii comparativ cu trimestrul IV din 2019să fie mai atenuată. Agricultura, deşi afectată de secetă în acest an, va avea un impact negativ redus în trimestrul IV, ponderea acesteia în PIB fiind una modestă (în jur de 2%). Totodată, în sens pozitiv, măsurile adoptate de Guvern în vederea sprijinirii firmelor şi angajaţilor afectaţi vor continua să aibă un efect de atenuare a impactului negativ, atât asupra numărului de salariați cât şi asupra câştigului mediu brut pe economie. Sprijinul guvernamental se regăseşte şi în influenţa pozitivă a consumului guvernamental asupra PIB-ului, precum și în atenuarea costurilor companiilor din activităţile industriale şi din servicii, limitând declinul ofertei cu cel puţin 1 punct procentual la nivel anual. Figura 3. Evoluţia PIB şi contribuţia ramurilor la creşterea economică pe trimestre 2020 4,0 - puncte procentuale - 2,4 -1,0 -2,0 -6,0 -6,0 -11,0 -10,3 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T 4 2020 Industrie Agricultura Constructii Servicii Impozite nete PIB - % fata de trim corespunzator Sursa: INS şi CNSP Toate acestea influenţe au condus la o estimare a creşterii economice pentru trimestrul IV în jur de -2% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior. Ca o consecinţă a acestor evoluţii, produsul intern brut este estimat să se reducă, în termeni reali, pe ansamblul anului 2020, cu 4,2% faţă de anul 2019. 8  Tabelul 1. Revizuirea evoluției PIB 2020 2021 Prognoza Prognoza Prognoza Prognoza de vară de de vară de (%) toamnă (%) toamnă (%) (%) PRODUSUL INTERN BRUT -3,8 -4,2 4,9 4,5 Cheltuielile cu consumul privat -2,2 -3,7 5,8 4,6 Cheltuielile cu consumul guvernamental 4,3 4,3 2,9 2,9 Formarea brută de capital fix -3,5 2,8 7,4 7,0 Export de bunuri şi servicii -10,3 -10,7 9,7 8,0 Import de bunuri şi servicii -7,7 -6,0 11,3 10,0 VAB Industrie -8,6 -9,1 7,8 6,1 VAB Construcţii 5,8 9,5 4,8 6,2 VAB Servicii - Total -2,7 -2,0 4,0 3,5 - VAB comerț, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante -4,0 -3,9 5,7 4,6 - VAB activități de spectacole, culturale şi recreative, reparaţii produse de uz casnic şi alte servicii -17,3 -28,0 22,5 24,5 Sursa: Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Principalul susţinător al activităţii economice din acest an, şi în particular în trimestrul IV,este sectorul construcţiilor, majorarea valorii adăugate brute fiind estimată la 9,5%, cu o contribuţie la creşterea reală de 0,5 puncte procentuale. Pe lângă acestea, sunt estimate creşteri anuale şi în sectorul IT (9,2%) şi administraţie publică (1,7%), contribuţiile lor la dinamica reală a PIB-ului însumând 0,7 puncte procentuale. În contrast cu aceste evoluţii favorabile sunt reducerile volumului de activitate din agricultură, industrie şi unele categorii de servicii. Agricultura reprezintă unul dintre sectoarele cele mai afectate, estimarea pentru anul 2020 prevăzând o scădere cu 21,2% a valorii adăugate brute, iar contribuţia sa la creşterea reală a PIB fiind de -0,9 puncte procentuale.Valoarea adăugată brută din industrie este estimată să se diminueze cu 9,1%, contribuind negativ cu 2 puncte procentuale la creşterea reală a PIB, menţionând faptul că influenţa industriei a provenit din declinul din trimestrul al doilea, urmând apoi o revenire în ritm trimestrial în a doua jumătate a anului. În cadrul sectorului terţiar, pe lângă cele menţionate cu evoluţii pozitive, sunt de așteptat reduceri semnificative în cadrul „serviciilor de spectacole, culturale şi recreative”, valoarea adăugată brută fiind estimată să se reducă cu 28%. Pe latura cererii, pentru formarea brută de capital fix se estimează o creştere cu 2,8%, corecție pozitivă față de prognoza anterioară, datorată rezultatelor favorabile din primul semestru 9 când aceasta s-a menținut la valori pozitive în termeni anuali, dar și continuării creșterii investițiilor în semestrul II prin efortul conjugat de absorbție a fondurilor europene cât și de susținere a investițiilor din fonduri publice. Această evoluție se așteaptă să se concretizeze într-o contribuţie de 0,7 puncte procentuale la creşterea reală a PIB. De asemenea, consumul guvernamental va avea impact pozitiv, cu o creştere de 4,3%, ca urmare a măsurilor adoptate de guvern pentru controlul şi neutralizarea efectelor pandemiei. În ceea ce priveşte consumul privat, se estimează că se va diminua cu 3,7%, ceea ce reprezintă o contribuţie negativă de 2,4 puncte procentuale la creşterea reală a PIB. Contribuția exportului net de bunuri și servicii la creșterea PIB rămâne negativă pe toată perioada de prognoză, deficitul balanței comerciale continuând să rămână principala cauză a deteriorării balanței externe. Pentru anul 2021, obiectivul la nivel macroeconomic este acela de a recupera scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile. Prognoza pentru 2021 prevede un spor al produsului intern brut de 4,5%. Estimările privind evoluţiile viitoare ţin foarte mult de evoluţia crizei sanitare. În prezent, pentru anul 2021 se preconizează o revenire pe creştere a economiei începând cu trimestrul II. Pe ansamblul anului se prevede că economia îşi va reveni, iar în acele domenii în care s-au înregistrat contracţii semnificative în 2020, se vor recupera în mare parte scăderile (industrie, unele categorii de servicii, export şi import). Astfel, pentru 2021 se preconizează că toate activităţile vor contribui pozitiv la avansul economiei (+4,5%). Construcţiile îsi vor continua evoluţiile favorabile din ultimii ani. În ceea ce priveşte industria şi serviciile puternic afectate de criza sanitară în 2020, aceste activităţi vor reprezenta principalii susţinători ai creşterii în 2021. Investiţiile vor juca un rol important în susţinerea creşterii economice cu o majorare în jur de 7% şi o contribuţie de 1,9 puncte procentuale, un rol important în susţinerea acestora avându-l şi sprijinul financiar din partea UE. Scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE în primul an pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi, fiind de aşteptat o revizuire pozitivă a prognozei în funcţie de gradul de implementare a noilor proiecte de investiţii. 10