Prognoza preliminara de toamna pentru rectificarea bugetara 2020 - 2021 (NOTA)

Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici din economia românească în perioada 2020-2021 1. Evoluţii macroeconomice în primele nouă luni ale anului 2020 Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), economia românească a consemnat o scădere a volumului activităţii cu 4,6% (serie ajustată sezonier) în primele nouă luni ale anului curent comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019.Evoluţia trimestrială a produsului intern brut în anul 2020 a fost puternic influenţată de criza sanitară. Trimestrul I a debutat cu evoluţii favorabile în multe domenii (construcţii, servicii pentru întreprinderi, comunicaţii, etc.), activităţile economice fiind, într-o mică măsură, influenţate de declaşarea stării de urgentă începând cu a doua jumătate a lunii martie. Drept urmare, creşterea economică din primul trimestru a fost una pozitivă, produsul intern brut majorându-se cu 2,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2019. Efectele pandemiei cauzată de virusul Sars-Cov 2 s-au resimţit puternic în cel de-al doilea trimestru, după care economia s-a poziţionat pe un trend pozitiv în ritm trimestrial. Declararea stării de urgentă a venit cu unele măsuri administrative care au condus la închiderea activitătii în unele domenii, în special a serviciilor pentru populaţie, a celor culturale şi recreative, a celor din domeniul hotelurilor şi restaurantelor, etc. înregistrându-se contracţii seminificative. De asemenea, desfăsurarea activității în regim de telemuncă, limitarea circulaţiei, impunerea distanțării fizice, au condus la reducerea volumului de activitate pentru anumite categorii de servicii (cele pentru întreprinderi, transporturi, etc.). Dintre acestea, cele mai puternic afectate au fost turismul şi transportul aerian ca urmare a carantinei impuse de autorități la nivel național și global. Sectorul industrial a fost, de asemenea afectat, ca urmare a unei cereri externe diminuate. Domeniile care au continuat cu evoluţii pozitive şi în această perioadă au fost construcţiile, cele din domeniul IT, precum şi cele din domeniul administraţiei publice – acestea din urmă, ca urmare a măsurilor luate de guvern pe fondul amplificării activităţii în domeniul sănătăţii. Toate acestea au făcut ca reducerea produsului intern brut, în trimestrul II 2020, să fie una semnificativă (-10,3%) comparativ cu acelaşi trimestru din anul anterior. Pe ansamblu, în semestrul I 2020, produsul intern brut a înregistrat o scădere în volum de 4,5% pe serie brută şi de 3,9% pe serie ajustată sezonier, ca urmare a contracţiei valorii adăugate brute din industrie (-14,1%, cu o contribuţie de -3 pp) şi din agricultură (-6,7%, cu o contribuţie de - 0,1 pp). Sectorul serviciilor s-a redus moderat în această perioadă, cu 1,5% faţă de semestrul corespunzător din anul anterior, reprezentând o contribuţie de -1,0 puncte procentuale. În cadrul acestora sunt de remarcat evoluţiile pozitive din „informaţii şi comunicaţii” cu o creştere de 12,4% 1 (şi o contribuţie de 0,7 pp), şi administraţie publică cu 1,6% (contribuţie de 0,2 pp). Cea mai drastică scădere s-a înregistrat în ramura „activităţi de spectacole, culturale şi recreative” a cărei reducere a fost de 26,3%, iar contribuţia acesteia la dinamica PIB a fost una semnificativă ( -1,0 pp). Criza sanitară s-a prelungit în trimestrul al treilea,ceea ce a presupus introducerea stării de alertă, menţinută pe toată perioada. Măsurile restrictive s-au relaxat, dar reluarea activităţii s-a făcut în mod treptat şi limitat (în special în acele locuri în care se impunea menţinerea distanţării fizice). Trimestrul III a fost caracterizat de un proces de recuperare, vizibil la nivelul fiecărui sector, excepție făcând agricultura, care a cunoscut o contracție semnificativă de peste 25%, cauzată de seceta prelungită din acest an. Impactul negativ din sectorul agricol a redus din amplitudinea recuperării restrângerii economice, rezultatele statistice indicând o scădere a produsului intern brut cu 6% față de trimestrul similar din 2019, faţă de numai circa - 3,5 % dacă nu ar fi fost luată în calcul agricultura. Sectorul a cărui activitate a continuat cu ritm ascendent susţinut şi în perioada pandemiei a fost cel al construcţiilor, ceea ce a însemnat o contribuţie la creşterea reală a PIB de cel puţin 0,5 puncte procentuale în primele 9 luni ale anului, după o majorare a valorii adăugate brute cu 15,6% în primul semestru faţă de perioada corespnzătoare din 2019, şi de cel puţin 8,8 % în trimestrul III. Pe latura cererii, consumul privat a înregistrat o reducere de 5,3% comparativ cu semestrul I din 2019 (-3,5 pp), cu o influenţă nefavorabilă resimţită din zona serviciilor pentru populaţie (- 21,9%). Totodată, măsurile impuse de criza sanitară au determinat suplimentarea cheltuielilor pentru sănătate şi a celor sociale efectuate în vederea limitării răspândirii virusului COVID 19, ceea ce a condus la o creştere cu 11,6% a consumului colectiv efectiv al administraţiei publice în semestrul I 2020, contribuţia acestuia fiind una notabilă (+1,2 pp). Investiţiile în infrastructură şi cele din sectorul rezidenţial realizate în prima jumătate a anuluiau condus la majorarea formării brute de capital fix cu 6,1% comparativ cu semestrul I 2019, contribuind cu 1,2 puncte procentuale la creşterea PIB. În acelaşi timp, variaţia stocurilor a înregistrat o contribuţie negativă de 1 punct procentual. La aceasta s-a adăugat contribuţia negativă a exportului net de 2,2 puncte procentuale ca un rezultat al reducerii cu 15,0% a exportului de bunuri şi servicii, în timp ce importurile de bunuri şi servicii au înregistrat o scădere inferioară, respectiv de 9,6%. Inflația anuală a continuat traiectoria descendentă manifestată încă din prima parte a anului, ajungând în luna octombrie la un minim de 2,24%. Reducerea ratei inflației a avut loc în condițiile unei contracții a cererii interne, a căror efecte au fost atenuate parțial de o depreciere a monedei naționale față de euro în medie de 1,88%. Încetinirea ratei inflației din ultimele lunia fost determinată de scăderea prețurilor legumelor și fructelor pe fondul unei oferte în creștere, dar și de menținerea relativ constantă a prețurilor combustibililor. 2  Figura 1. Evoluţia ratei anuale a inflaţiei % 7 6 5 4 3 2 1 0 Nov Apr Aug Apr Aug Iun Iun Dec Ian 19 Iul Sept Dec Ian 20 Sept Iul Feb Mar Mai Feb Mar Mai Oct Oct Nov-18 IPC Marfuri alimentare Marfuri nealimentare Servicii Sursa: CNSP; prelucrări pe baza datelor INS În medie, inflația a înregistrat în primele 10 luni un nivel moderat, de 2,74%, creșteri peste medie remarcându-se la prețurile alimentare (5,06%) și la tarifele pentru servicii (3,18%), în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat doar cu 1,03%. Schimburile comerciale internaţionale au înregistrat o restrângere puternică în condiţiile pandemiei de corona virus care a afectat economia mondială, în ansamblul său. Potrivit celor mai recente date publicate de INS, în primele 9 luni ale anului 2020, exporturile României au însumat valoarea de 44,8 mld. euro, înregistrând o scădere cu 13,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Structura exporturilor a fost dominată în proporţie de 47,5% de livrările de bunuri din categoria maşinilor şi echipamentelor pentru transport, însă valoarea lor s-a diminuat cu 13,5% faţă de primele 9 luni ale anului 2019. De asemenea, ponderi importante au înregistrat şi exporturile de alte produse manufacturate (30,8%), în această grupă fiind cuprinse mărfuri manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, articole din lemn etc.) şi articole manufacturate diverse (mobilă, îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte etc). Importurile de bunuri au înregistrat în primele 9 luni ale anului 2020 o valoare de 57,9 mld. euro diminuând-se cu 9,5%, o dinamică net inferioară comparativ cu cea a exporturilor. Evoluţia achiziţiilor internaţionale arată faptul că deşi a avut loc o relaxare a măsurilor de izolare, cererea de bunuri a rămas încă scăzută. Structura importurilor de bunuri a fost dominată, ca şi în cazul 3 exporturilor, de grupele de produse: maşini şi echipamente pentru transport (36,6%) şi alte produse manufacturate (30,2%). Balanţa comercială a României s-a închis, în primele 9 luni ale anului 2020, cu un deficit FOB-CIF în valoare de 13,1 mld. euro, mai mare cu aproape 1 mld. Euro decăt cel înregistrat în aceeași perioadă din 2019. Sectorul de maşini şi echipamente pentru transport a acoperit doar 0,8% din deficitul consemnat pe total, cu un excedent de numai 101,4 mil. euro. Soldul negativ al schimburilor comerciale internaţionale înregistrat pe zona de petrochimie (produse farmaceutice, îngrăşăminte, materiale plastice etc.) a fost de 6,4 mld. euro şi a reprezentat 49,3% din pierderea înregistrată pe total. Trimestrul III a fost caracterizat de o revenire consistentă a schimburilor comerciale după declinul sever din trimestrul II. Exporturile românești au înregistrat o creștere de 40,7% față de trimestrul anterior, ajungând astfel să reprezinte 95.7% din valoarea exporturilor din trimestrul II 2019. În luna septembrie, este de remarcat diminuarea de numai 0,5 puncte procentuale față de exporturile lunii septembrie 2019. O situație similară s-a înregistrat și în cazul importurilor, scăderea față de trimestrul III 2019 fiind în acest caz de 3,2%. În luna septembrie dinamica anuală a importurilor a trecut în teritoriu pozitiv, înregistrând o creștere de 4,4% față de luna corespunzătoare din 2019. Revenirea cererii externe a determinat o recuperare importantă și la nivelul producției industriale. În medie, volumul producției industriale s-a redus în primele trei trimestre cu 12,1% în termeni anuali, cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, continuând să rămână fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și industria bunurilor de capital (fabricarea autovehiculelor, mașini și utilaje și fabricarea echipamentelor electrice). Corelat cu evoluția exporturilor de bunuri, volumul producției a ajuns în luna septembrie la acelaș nivel cu cel din septembrie 2019, cele mai importante recuperări de ritm înregistrându-se în cazul fabricării autovehiculelor rutiere (+9,1%), datorită revenirii cererii la nivelul principalilor parteneri externi, și a industriei textile (+6,5%). Totodată, trebuie remarcată evoluția industriei chimice și cea a produselor farmaceutice care, în contextul crizei sanitare, și-au manținut trendul ascendent. Performanța sectorului de construcții este remarcbilă, observându-se un avans al volumului lucrărilor de construcţii de 17,6% în primele nouă luni. Pe obiecte de construcții s-au înregistrat evoluţii pozitive la toate componentele în primele trei trimestre, cea mai ridicată regăsindu-se în cazul construcțiilor inginereşti (+19,5%), ramură susţinută în mare parte de investitiţiile publice, în timp ce pe elemente de structură creşterile au fost de 56,5% în cazul reparaţiilor capitale cât şi 39,8% în cazul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente. 4  Figura 2. Dinamici lunare ale principalilor indicatori sectoriali %, luna/luna coresp an anterior 60 40 20 0 -20 -40 -60 -80 -100 oct nov dec ian feb mar apr mai iun iul aug sep 2019 2020 Productia industriala Lucrari de constructii Servicii de piata pt. populatie Comert cu amanuntul Sursa: CNSP; prelucrări pe baza datelor INS Cifra de afaceri din serviciile pentru întreprinderi a avansat în medie în primele nouă luni în termeni nominali cu 2,9%, cel de al treilea trimestru fiind caracterizat de o recuperare a contracției manifestată în perioada stării de urgență (+13,3% față de trimestrul anterior). Sectorul serviciilor informatice și în tehnologia informațiilor, servicii cu valoare adăugtă ridicată, a contribuit semnificativ la atenuarea declinului economic, înregistrând o creștere de 24% în primele 9 luni. Pe lângă acestea, și alte servicii suport pentru activitatea întreprinderilor au reușit să continue trendul ascendent în aceste condiții dificile impuse de pandemie și de reducere a activității economice, cum ar fi activitățile profesionale și științifice,de poștă și curierat și activitățile de curățenie. Sectorul de transporturi rămâne însă în continuare afectat, în special pe componenta transporturilor aeriene, activitatea acestora din urmă reducându-se cu aproape 70% în primele 9 luni. Cele mai afectate activităţi economice de apariţia pandemieicontinuă să rămână hotelurile şi restaurantele, alături de alte serviciile pentru populaie. În primeletrei trimestre volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au redus cu 32,9%, în special ca urmare de scăderii activităţii agenţiilor de turism cu 49,1%, în timp ce hotelurile și restaurantele și-au diminuat activitatea cu 30%. Comerțul cu amănuntul este activitatea economică pentru care revenirea este cea mai evidentă. Cele mai recente date disponibile au arătat revenirea în teritoriu pozitiv atât a dinamicii 5 vânzărilor de produse alimentare prin magazine (+5,8% în primele 9luni) cât și a vânzările de produse nealimentare (+3,9%). Trebuie remarcată însă schimbarea de comportament în rândul consumatorilor, cât și a agenților economici, care s-au reorientat rapid spre vânzările pe segmentul on-line (+41,4% în primele 9 luni), compensând astfel necesarul bunurilor nealimentare obţinute tradiţional prin magazine. 2. Contextul internaţional Primele semne de redresare apărute începând cu luna mai, odată ce activitatea economică a fost reluată şi restricţiile au fost relaxate atât la nivel European cât şi mondial, precum şi experienţa dobândită de state în gestionarea pandemiei, reprezintă un semnal favorabil care a susţinut ajustarea în sus a prognozelor de toamnă ale principalelor organizaţii internaţionale cu privire la evoluţia economiei europene cât şi a celei globale. Astfel, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a estimat în luna septembrie 2020 o contracţie a zonei Euro de 7,9% (faţă de scăderi aşteptate de -9,1% şi -10,5% în cele două scenarii din luna iunie, respectiv fără şi cu al doilea val al pandemiei). În cazul statelor europene faţă de estimările din luna iunie ale OCDE în scenariul cu un singur val al pandemiei, estimările privind contracţia economică în 2020 sunt îmbunătăţite, cea mai pronunţată ajustare întâlnindu-se în cazul economiei Franţei (aproape 2 p.p.). Pentru economia Germaniei se constată o ajustare în sus de 1,2 p.p., la fel ca şi în cazul economiei zonei Euro (pentru care se estimează o contracţie a PIB de 7,9%). Totodată, pentru economia SUA revizuirea estimărilor OCDE de circa 3,5 p.p. conduce la o scădere a PIB de 3,8% în acest an. Odată ce ameninţarea extinderii pandemiei s-a retrâns mai repede faţă de anticipaţiile de la începutul anului, îmbunătăţirea gradului de încredere va susţine creşterea semnificativă a activităţii în 2021, estimată la 5,1% în zona Euro. Totuşi persistenţa sau reapariţia crizei sanitare şi adoptarea unor măsuri de izolare pot diminua, cu 2-3 puncte procentuale, creşterea globală din 2021, conducând la o perioadă prelungită de investiţii reduse. Privitor la estimările recente ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) din octombrie 2020, se aşteaptă o contracţie a economiei globale de 4,4% în 2020 faţă de estimarea de -4,9% din prognoza de vară, cu o scădere mai pronunţată a economiilor avansate (-5,8%), iar pentru economia zonei Euro contracţia economică se estimează la 8,3%, cu o ajustare de 2 puncte procentuale faţă de prognoza de vară. Cu excepţia Spaniei (-12,8%), pentru principalele economii europene estimările privind contracţia economică din acest au fost îmbunătăţite astfel: Germania - 6 6,0%, Franţa -9,8%, Italia -10,6%. Estimările FMI pentru România indică o contracţie de 4,8% în 2020 urmată de o creştere economică de 4,6% în anul următor. În prognoza de toamnă (noiembrie 2020), Comisia Europeană estimează o scădere a economiei europene în 2020 cu 7,4% (faţă de estimarea de -8,3% în prognoza de vară) şi a celei din zona Euro cu 7,8%. În anul 2021 economia europeană se