Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2014

209914 206319 3595 1,7 - uman 129879 129373 506 0,4 Filiera tehnologică 442397 424046 18351 4,1 - tehnic 233997 222364 11633 5,0 - resurse naturale si 66195 63303 2892 4,4 protecția mediului - servicii 142205 138379 3826 2,7 Filiera vocațională 49128 48618 510 1,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2014 Analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție considerabilă, odată cu intrarea în lichidare a acestei rute de formare, în anul școlar 2009/2010, valorile fiind de 19,8% în 2010/2011 și de 30,4% în anul următor. Odată cu măsura revigorării acestui nivel de învățământ, situația abandonului se redresează, valoarea sa coborând la 7,9% în anul școlar 2012/2013. Se constată o pondere mai mare a abandonului în cazul populației feminine (10,5% față de 7% în anul școlar 2012/2013). 46 Tabel 41. Abandonul școlar în învățământul profesional 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2010 2011 2012 2013 Total 8,6 19,8 30,4 7,9 Feminin 9,7 21,9 35,8 10,5 Masculin 7,9 18,6 27,4 7,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Fig. 28. Rata abandonului școlar în învățământul profesional 40 30 Total 20 Feminin 10 Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 Învățământul postliceal și de maiștri Rata brută de cuprindere școlară în învățământul postliceal și de maiștri În anul școlar 2013/2014, rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri a continuat tendința ascendentă a ultimilor ani, ajungând la valoarea de 14,1%. Populația feminină cuprinsă în acest nivel de educație este de două ori mai numeroasă decât cea masculină, acest decalaj reducându-se de-a lungul perioadei analizate. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri a înregistrat o creștere constantă în ultimii ani, ajungând la valoarea de 14,1% în 2013/2014 (Tabel 42). Analiza valorilor indicatorului de gen relevă o reducere a decalajului (în favoarea netă a populației feminine) de-a lungul perioadei analizate, ajungându-se de la un raport de 3 la 1 în prima parte a intervalului la unul de 2 la 1 la finalul său (9% față de 3,3% în 2009/2010; 19,2% față de 9,2% în 2013/2014). Creșterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învățământul postliceal și de maiștri se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior. 47 Tabel 42. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 6,1 7,5 9,0 12,4 14,1 Feminin 9,0 11,5 13,0 17,4 19,2 Masculin 3,3 4,1 5,1 7,6 9,2 Observație: În calcularea indicatorului, raportarea s-a făcut la populația de 19-21 ani. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Fig. 29. Evoluția ratei brute de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri 30 20 Total 10 Feminin Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Durata medie de frecventare a învățământului postliceal și de maiștri La nivelul 2013/2014, indicatorul privind durata medie de frecventare a învățământului postliceal și de maiștri a avut valoarea de 0,4 ani (raportat la durata teoretică de 3 ani a acestei rute de formare). Ratele specifice de cuprindere pe fiecare vârstă au crescut de la un an la altul. Aproape o treime dintre elevii cuprinși în acest nivel sunt din grupa de vârstă 21 de ani și peste, ceea ce evidențiază că această formă de învățământ devine o opțiune din ce în ce mai atractivă pentru anumite categorii de absolvenți de liceu (cei care nu au obținut diploma de bacalaureat, cei care nu au intrat la facultate, cei care s-au integrat pe piața muncii, dar nu au calificarea solicitată). Tendința ascendentă a ratei de participare la învățământul postliceal și de maiștri a determinat, în ultimii ani, creșterea duratei de frecventare a acestei rute de formare, până la valoarea de 0,4 ani la nivelul anului școlar 2013/2014. Pe gen, se evidențiază o situație mai bună în cazul populației feminine (0,6 ani, comparativ cu 0,3 ani în cazul populației masculine). Tabel 43. Durata medie de frecventare a învățământului postliceal și de maiștri 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 0,2 0,2 0,2 0,4 0,4 Feminin 0,3 0,3 0,4 0,5 0,6 Masculin 0,1 0,1 0,1 0,2 0,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Ratele specifice de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri au crescut ușor de la un an la altul. Totodată, se poate observa o mai bună situație a populației feminine (o durată dublă de frecventare față de cea masculină), în cazul tuturor celor patru vârste corespunzătoare acestui nivel de învățământ. (Tabel 44, Fig. 30). 48 Tabel 44. Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învățământul postliceal și de maiștri 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 19 ani Total 1,6 2,3 2,7 3,5 4,2 Feminin 2,6 3,7 4,2 5,3 5,9 Masculin 0,7 1,0 1,3 1,9 2,5 20 ani Total 2,2 2,2 3,4 4,4 5,1 Feminin 3,7 3,5 5,2 6,3 7,1 Masculin 0,9 0,9 1,6 2,5 3,1 21 ani Total 14,0 16,4 18,4 28,4 31,3 și peste Feminin 20,0 23,5 26,0 39,4 42,3 Masculin 8,2 9,5 11,0 18,0 20,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Remarcăm faptul că, în general, ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă 21 de ani și peste înregistrându-se cea mai amplă creștere. Se poate estima că accesul la învățământ postliceal se face în general după vârsta de 20 de ani. Opțiunea pentru școlile postliceale și de maiștri la o vârstă mai mare decât cea teoretică corespunzătoare este, cel mai probabil, determinată de mai multe aspecte:  Inserția pe piața muncii a absolvenților de liceu a dus la conștientizarea nevoii de completare a formării profesionale, prin reîntoarcerea în sistemul de educație.  În ultimii ani, a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior. Pentru aceștia, alternativa care rămâne valabilă este cea a școlilor postliceale și de maiștri. Fig. 30. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul postliceal și de maiștri 40 30 18 ani 20 19 ani 20 ani 10 21 ani și peste 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și de maiștri Rata abandonului școlar în învățământul postliceal a crescut în anul școlar 2012/2013 până la valoarea de 8,9% (de la 5,5% în 2009/2010). Ca și în cazul altor rute de formare, se păstrează diferența dintre valorile indicatorului de gen: mai mulți băieți decât fete abandonează studiile postliceale. Analiza valorilor ratei abandonului școlar de la acest nivel de învățământ evidențiază o creștere semnificativă de la un an la altul, cu o pondere mai ridicată a abandonului în rândul populației masculine, comparativ cu cea feminină (9,5% în cazul băieților și 8,6% în cazul fetelor la nivelul anului școlar 2012/2013) (Fig. 31, Tabel 45). 49 Tabel 45. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și de maiștri 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2010 2011 2012 2013 Total 5,5 5,5 6,1 8,9 Feminin 5,4 5,4 5,9 8,6 Masculin 5,9 5,9 6,7 9,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Fig. 31. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și de maiștri 10 8 6 Total 4 Feminin 2 Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 III. REZULTATELE ȘI EFICIENȚA EXTERNĂ A SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT Rezultatele educației și formării profesionale pe piața muncii Ponderea populației active (15-64 ani), pe niveluri de educație La nivelul anului 2013 (trim. IV) se înregistrează o creștere a populației active cu aproximativ peste 30.000 de persoane, în comparație cu anul anterior. Aproape 60% din populația activă a absolvit niveluri superioare de educație (învățământ liceal, postliceal sau universitar). Se mențin diferențe importante pe medii de rezidență în defavoarea celui rural, în special la nivelurile superioare de educație. Potrivit rezultatelor „Ancheta forței de muncă în gospodării” (AMIGO), populația activă cuprindea, în ultimul trimestru al anului 2013, 54,7% (9912 mii) din totalul de 18106 mii persoane de 15 ani și peste din România. Din totalul persoanelor active, 99,6% au absolvit o formă de educație, iar 0,38% nu au absolvit nicio formă de studii. Tabel 46. Populația activă din România în anul 2013, trimestrul IV, pe niveluri de educație (%) Nr. Total persoane Profesional Fără școală Universitar Gimnazial Postliceal absolvită (incl. tr. I) Primar Liceal Total 9911418 100 18,5 3,5 35,1 21,4 18,1 3,1 0,4 15-64 ani 9564124 100 19,0 3,6 36,3 21,8 17,2 1,9 0,3 65 ani + 347294 100 2,6 1,5 2,6 10,6 44,0 36,9 1,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, Ancheta AMIGO, 2013. 50 O pondere de 96,5% (9564 mii) din populația activă este reprezentată de persoane active în vârstă de muncă (15-64 ani), cu următoarea distribuție: 8846,7 mii persoane ocupate și 717,4 mii șomeri. În categoria șomerilor, cele mai scăzute rate aparțin absolvenților de învățământ postliceal (4,44%), iar cele mai crescute rate absolvenților de învățământ primar sau celor fără studii (13,9%, respectiv 18,8%). Tabel 47. Populația activă de 15-64 ani în anul 2013, pe niveluri de educație Total Profesional Fără școală Universitar Gimnazial Postliceal absolvită (incl. tr. I) Primar Liceal Număr Total 9564124 1821068 341645