Prognoza de primavară 2021 (NOTA)

ilor care a afectat industria auto în primul trimestru; - deteriorarea condiţiilor financiare la nivelul agenţilor economici, pe măsură ce sprijinul guvernamental va fi retras, cu implicaţii nefavorabile asupra evoluţiilor pe piaţa muncii; - creşterea cotaţiilor internaţionale pentru materiile prime care pot induce presiuni inflaţioniste; - riscuri geopolitice, comerciale şi tehnologice ca urmare a persistenţei tensiunilor SUA- China. 3. Contextul internaţional Fondul Monetar Internațional (aprilie 2021) prognozează o creștere economică la nivel global de 6,0% pentru 2021 (cu 0,8 puncte procentuale peste estimările din varianta de toamnă), urmând ca aceasta să tempereze până la 4,4% în anul 2022. Potrivit FMI, economiile dezvoltate vor avansa în medie cu 5,1% în acest an și respectiv 3,6% în 2022, în timp ce țările în curs de dezvoltare sunt aşteptate să înregistreze creşteri mai pronunţate, de 6,7% în 2021 și 7 5,0% în 2022. Pentru statele din zona Euro, se estimează un avans de 4,4% în 2021, cele mai pronunţate dinamici fiind anticipate în cazul Spaniei (6,4%) şi Franţei (5,8%). Economia Germaniei este de aşteptat să înregistreze o creştere de 3,6% în acest an şi 3,4% în 2022. Pentru economia românească experţii FMI estimează un avans de 6,0% în acest an (o îmbunătăţire de 1,4 p.p. faţă de prognoza de toamnă) şi o temperare până la 4,8% în 2022 (+1,3 p.p faţă de prognoza de toamnă). Trebuie subliniat faptul că, în acest context, România a fost singura ţară din UE unde revizuirea creşterii economice a depăşit 1 punct procentual atât pentru 2021 cât şi pentru 2022, plasând ţara noastră pe locul 2 în topul economiilor europene cu cele mai mari creşteri în 2021, după Spania. Conform prognozei de iarnă a Comisiei Europene (februarie 2021), PIB-ul la nivelul UE este estimat să crească până la 3,7% în acest an şi să accelereze până la 3,9% în 2022. În ceea ce privește zona euro, se anticipează o majorare de 3,8% atât pentru 2021 cât si pentru anul următor. Cu toate că faţă de prognoza de toamnă proiecţiile pentru acest an au fost ajustate în jos pentru marea majoritate a economiilor, se estimează că PIB va ajunge la nivelul anterior crizei până la mijlocul anului 2022, în medie, atât în UE, cât și în zona euro. Pentru economia românească, investițiile vor rămâne robuste pe întreg orizontul de prognoză, sprijinite de sectorul contrucțiilor. În acest an se așteaptă anumite presiuni inflaționiste cauzate de cotaţiile în creştere ale petrolului și de liberalizarea pieței de energie electrică de la 1 ianuarie, rata medie anuală a inflaţiei ajungând la 2,6% în 2021, urmând a se tempera până la 2,4% în 2022. Economia Germaniei, principalul partener comercial al României și principalul motor al economiei UE, este proiectată să se majoreze cu 3,2% în anul 2021 şi respectiv 3,1% anul următor. Pentru Italia, una din ţările cele mai afectate de pandemie se estimează o redresare până la 3,4%-3,5% pe orizontul 2021-2022. În ceea ce privește Franța, se aşteaptă o accelerare a creşterii PIB la 5,5% în acest an şi 4,4% în 2022. Conform celor mai recente date publicate de Banca Mondială (martie 2021) se prevede o creştere economică a regiunii regiunii Europa şi Asia centrală de 3,6% în anul 2021, şi respectiv 3,8% în 2022. Deşi perspectiva este mai bună decât în luna ianuarie (îmbunătăţire de 0,3 p.p a creşterii economice pentru acest an), cadrul economic rămâne plin de provocări, în contextul apariţiei noilor tulpini, a unei politici monetare restrictive, a incertitudinii politice şi a tensiunilor geopolitice. Pentru economia românească se estimează o creştere economică de 4,3% în acest an (cu o ajustare de 0,8 p.p. faţă de prognoza din luna ianuarie) urmată de 4,1% în 2022. Magnitudinea redresării va depinde de succesul procesului de vaccinare și de politicile de 8 răspuns la criza sanitară, precum și de evoluțiile din UE. Stimulentele urmărite la nivel de Uniune precum şi o politică de relaxare monetară vor juca un rol esențial în redresare. Pe măsură ce creșterea economică revine, pot apărea presiuni inflaționiste și asupra deficitului de cont curent. 4. Perspective 2021 - 2024 Pentru anul 2021, în condiţiile prelungirii stării de alertă în primele luni şi menţinerii anumitor restricţii pentru a limita răspândirea virusului, dar şi a desfăşurării procesului de vaccinare, se estimează o creştere economică de 5%, obiectivul la nivel macroeconomic fiind acela de a recupera scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşteri economice sustenabile. Comparativ cu previziunile din prognoza de primăvară, anticipăm o dinamică mai accentuată a serviciilor prestate populaţiei în a doua jumătate a anului, cu un impact major atât asupra ofertei cât şi a cererii de consum. În ceea ce priveşte profilul trimestrial al produsului intern brut în anul 2021, acesta este influenţat de realizările statistice din anul anterior, cu concentrarea unei mari părţi din contracţia economiei în trimestrul II 2020, dar şi de continuarea crizei sanitare în anul curent. Figura nr. 3 Evoluţia produsului intern brut pe trimestre 44,0 15,0 10,0 42,0 5,0 40,0 0,0 -5,0 38,0 -10,0 36,0 -15,0 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 2020 2021 miliarde lei, preţuri medii 2000 (sere ajustata sezonier) trim. fata de trim. precedent ,% trim. fata de trim. corespunzator, % Sursa: INS şi CNSP Pentru trimestrul I 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, se estimează o contracţie moderată a activităţii economice, pe fondul menţinerii stării de alertă şi a anumitor restricţii, dar şi în condiţiile unei dinamici pozitive în trimestrul I 2020. Pentru 9 celelalte trimestre estimările indică ritmuri pozitive, de amplitudini diferite, dictate de un efect de bază consistent. Evoluţiile se bazează pe o revenire cât mai aproape de normalitate a acelor categorii de activităţi, în special servicii, care au fost afectate sever de valul pandemic, pe continuarea trendului ascendent din construcţii, dar şi pe o producţie agricolă neafectată de condiţii climatice nefavorabile. Referitor la evoluţiile faţă de perioada precedentă, se poate evidenţia menţinerea în teritoriul pozitiv a dinamicilor trimestriale. Pe partea ofertei, pe ansamblul anului 2021, se preconizează că toate activităţile economice vor susţine avansul economiei. Construcţiile îşi vor continua evoluţiile favorabile din ultimii ani, dar într-un ritm mai redus, determinat de efectul de bază, sporul estimat pentru VAB din acest sector fiind de 6,1%. În ceea ce priveşte industria, puternic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent, o recuperare parţială, cauzat de o revenire mai lentă a cererii externe, estimându-se o majorare a VAB cu 5,8%. Şi pentru agricultură nivelul estimat este prudent, prevăzându-se o creştere a valorii adăugate brute cu 14,8%, în condiţiile în care am avut 2 ani consecutivi cu reduceri ale volumului de activitate. Serviciile vor avansa cu 3,9%, dinamică revizuită ascendent cu 0,9 puncte procentuale faţă de scenariul din prognoza de iarnă, pe fondul revenirii mai rapide a acelor domenii afectate de criza sanitară. Accentul va fi pus pe recuperarea în mare parte a pierderilor înregistrate în anul 2020 în ramurile afectate semnificativ de pandemie („activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii” şi „comerţ, transport si depozitare, hoteluri si restaurante”). Sectorul „informaţii şi comunicaţii” va continua să aibă o evoluţie pozitivă, dar cu o amplitudine mai mică ca urmare a efectului de bază. Pe ansamblu, sectorul serviciilor va susţine cu 2,4 procente creşterea din acest an. Pe partea cererii, în anul 2021 se prevede o majorare de 7% pentru formarea brută de capital fix, evoluţie pozitivă datorată în continuare construcţiilor inginereşti, dar şi achiziţiilor de echipamente de ultimă generaţie, ceea ce va susţine creşterea economică cu o contribuţie de 1,7 puncte procentuale. Consumul privat, cu un spor anual estimat la 5,1%, va fi susţinut de creşterea serviciilor cu 17,4%, ceea ce înseamnă, în mare parte, acoperirea contracţiei din anul anterior. Consumul privat va participa cu 3,1 puncte procentuale la dinamica produsului intern brut. Atât formarea brută de capital fix, cât şi consumul privat vor fi principalii susţinători ai creşterii economice din acest an. Exportul net va avea un aport negativ de 1,1 puncte procentuale ca rezultat al majorării exportului de bunuri şi servicii cu 8,3% şi importului de bunuri şi servicii cu 10,1% Pentru perioada 2022 – 2024 ritmul mediu anual al produsului intern brut este prevăzut la 4,9%, aceasta putând fi considerată o estimare prudentă, o absorbţie în proporţie cât mai mare a fondurilor din PNRR, cât şi a celor din cadrul financiar multi-anual 2021-2027, putând 10 conduce la un spor mai accentuat al creşterii economice. Modelul economic se bazează pe o creştere a investiţiilor, net superioară celei a produsului intern brut şi o evoluţie echilibrată a consumului. Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor pentru care se prevede o creştere medie anuală a valorii adăugate brute de 8,9%, bazată în mare parte pe derularea proiectelor finanţate din fonduri europene. Pentru sectorul terţiar se estimează un spor mediu anual de 4,5%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere, etc.). De asemenea, şi în cadrul acestui domeniu atragerea fondurilor din PNRR pe componenta de transformare digitală va contribui la o evoluţie susţinută. In ceea ce priveşte sectorul industrial, ritmul mediu anual este estimat la 4,7%, cu dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută. Pe termen mediu investiţiile vor reprezenta motorul creşterii economice, pe fondul absorbţiei cât mai accentuate a fondurilor din PNRR şi din cadrul financiar multi-anual. Dinamica medie anuală a FBCF va fi de circa 9%, ceea ce se va concretiza în contribuţii de peste 2 puncte procentuale la dinamica reală a PIB. De asemenea, rata de investiţii se va majora an de an ajungând la orizontul anului 2024 la aproape 28%. Exportul net, deşi va continua să înregistreze contribuţii negative la creşterea economică pe întregul orizont de prognoză, se estimează că va cunoaşte o restrângere graduală. Exporturile de bunuri şi servicii se aşteaptă să recupereze parţial în anul curent scăderea din 2020, luându-se în calcul o redresare mai lentă a cererii externe. Pentru perioada 2022 - 2024 dinamicile exporturilor de bunuri şi servicii vor converge către cele ale importurilor de bunuri şi servicii, rămânând, totuşi, inferioare. În estimarea evoluţiei importurilor au fost luate în considerare, pe de o parte, o creştere a importurilor de bunuri intermediare necesare în sectorul industrial, dar şi o majorare consistentă în cazul importurilor de bunuri de capital. În aceste condiţii, deficitul de cont curent ca pondere în PIB va înregistra ajustări anuale modeste datorită presiunilor exercitate de importurile de investiţii. Corecţiile vor fi mai degrabă determinate de o creştere a transferurilor curente, decât de restrăngerea deficitului balanţei comerciale. O încadrare a deficitului de cont curent sub pragul de 4% este aşteptată abia la finalul perioadei de prognoză. 11