Prognoza de primavară 2021 (NOTA)

Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici din economia românească în perioada 2021-2024 1. Evoluţii macroeconomice în anul 2020 şi prima parte a anului 2021 În anul 2020, pe fondul crizei sanitare care a afectat activitatea economică la nivel mondial şi implicit şi pe cea a ţării noastre, economia României s-a contractat cu 3,9%, cu 2,7 puncte procentuale sub scăderea înregistrată la nivelul zonei euro (-6,6%) şi cu 2,2 puncte procentuale sub media UE 27 (-6,1%). Pe partea ofertei, din cauza pandemiei, serviciile au fost unul din cele mai afectate sectoare de activitate. Astfel, ca urmare a măsurilor administrative care s-au adoptat, activitatea anumitor categorii de servicii a fost închisă, ori s-a desfăşurat cu respectarea anumitor restricţii. Un impact major nefavorabil a fost resimţit în ramura „activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii”, cu o diminuare a VAB de 24,4%, ceea ce a generat o contribuţie negativă de 0,8 procente la creşterea reală a PIB. O altă categorie de servicii afectată de criza sanitară a fost cea din ramura „comerţ, transport si depozitare, hoteluri şi restaurante”, a cărei valoare adăugată brută s-a redus cu 5,2% în 2020 comparativ cu anul 2019, contribuind cu 0,9 procente la diminuarea PIB. Aceste două categorii de servicii au avut împreună o contribuţie negativă la creşterea reală a PIB de 1,7 procente, ceea ce a reprezentat circa 44% din reducerea PIB. Pe ansamblul sectorului terţiar, scăderea valorii adăugate brute la nivelul anului 2020 a fost de 1,8% comparativ cu anul 2019. Industria a fost, de asemenea, un alt domeniu afectat de reducerea cererii la nivel mondial şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare, VAB reducându-se cu 9,1%. Contribuţia sa la creşterea reală a PIB a fost de -1,9 procente. Pe lângă criza sanitară, în evoluţia economiei româneşti în anul 2020 au acţionat şi condiţiile climaterice nefavorabile care au condus la reducerea semnificativă a producţiilor din sectorul vegetal. Astfel, VAB din agricultură s-a diminuat cu 16,2% comparativ cu anul anterior, având o contribuţie negativă la creşterea reală a PIB de 0,7 procente. La pol opus, în perioada pandemiei, au fost şi domenii în care s-au înregistrat evoluţii pozitive. Unul din sectoarele a cărei activitate a continuat cu ritm susţinut de la începutul anului a fost cel al construcţiilor, care a înregistrat o majorare a VAB de 10%, ceea ce s-a concretizat într-un spor de 0,6 procente la creşterea reală a PIB. 1  Si în cadrul serviciilor au fost domenii cu evoluţii pozitive. Astfel ramura „informaţii şi comunicaţii” a înregistrat o majorare a VAB de 10,4%, susţinând creşterea reală a PIB cu 0,6 procente. O altă ramură cu o creştere a VAB (0,8%) a fost „administraţia publică” ca urmare a măsurilor întreprinse de guvern pe perioada crizei, dar şi a intensificării activităţii în domeniul sanitar. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix s-a majorat cu 6,8% comparativ cu anul 2019, aceasta fiind susţinută atât de dezvoltarea sectorului rezidenţial, cât şi a investiţiilor în infrastructură. Această evoluţie s-a concretizat într-o contribuţie de 1,5 puncte procentuale la creşterea reală a PIB. Resursele financiare alocate în anul 2020 pentru domeniile afectate de criza sanitară au determinat o majorare cu 6,4% şi o contribuţie pozitivă de 0,6 puncte procentuale a consumului colectiv efectiv al administraţiei publice. Acesta a reprezentat, alături de investiţiile brute, o componentă a cererii interne care a condus la atenuarea scăderii economice. Pe de altă parte, consumul privat a înregistrat o reducere cu 5,2% comparativ cu 2019, ceea ce a reprezentat o contribuţie de 3,2 puncte procentuale la scăderea ratei reale a PIB. Exportul net a avut o contribuţie negativă la reducerea ratei reale de creştere a PIB, de -1,6 puncte procentuale, consecinţă a reducerii cu 9,7% a exportului de bunuri şi servicii corelată cu o contracţie mai mică a importului de bunuri şi servicii, respectiv 5,1%. După ce în 2020 inflația anuală a continuat traiectoria descendentă manifestată încă din prima parte a anului, ajungând în luna decembrie la un minim de 2,06%, în condițiile unei contracții a cererii interne, începutul anului curent a marcat o revenire a presiunilor inflaţioniste. În luna martie a anului curent, inflația anuală a fost de 3,05%, situându-se la acelaşi nivel cu cel înregistrat în luna martie a anului anterior. Aportul principal a revenit mărfurilor nealimentare (+4,37%) datorită majorării substanţiale a preţului energiei electrice odată cu liberalizarea pieței de la 1 ianuarie. La acesta se adaugă efectele nefavorabile ale revenirii cotaţiilor preţului petrolului pe pieţele internaţionale, ceea ce a condus la majorări de preţ pentru combustibili. Preţurile anuale ale mărfurilor alimentare au consemnat o creştere modestă, ajungând la sfârşitul primului trimestru la 1,59%, în timp ce tarifele pentru servicii s-au majorat cu 2,21%. 2  Figura 1. Evoluţia ratei anuale a inflaţiei -%- 6 5 4 3 2 1 0 apr aug noi mar mai iun oct mar iul dec ian.21 sep ian.2020 feb feb Ipc Alimentare Nealimentare Servicii Sursa: CNSP; prelucrări pe baza datelor INS Schimburile comerciale internaţionale au marcat un declin semnificativ la nivelul anului 2020, în condiţiile pandemiei care a afectat economia mondială în ansamblul său. In aceste condiţii, exporturile României au scăzut cu 9,9% comparativ cu anul 2019, în timp ce importurile s-au diminuat cu 6,6%, ceea ce a condus la o majorare a deficitul comercial FOB-CIF cu 6,3%. Datele publicate de INS reflectă continuarea impactului crizei medicale asupra schimburilor internaționale de bunuri și în anul 2021, astfel că, în primele 2 luni ale anului exporturile României au înregistrat o scădere cu 3,7% față de aceeaşi perioadă a anul 2020 și au însumat valoarea de 11,2 mld. euro. La nivel sectorial, exportul de mașini și echipamente de transport a înregistrat o reducere marginală cu 0,9% față de cel din primele 2 luni din 2020, deşi perturbările în lanţurile de aprovizionare au continuat, iar valoarea de 5,6 mld. euro a constituit jumătate din totalul bunurilor livrate pe piețele externe (50,0%). Produsele industriei manufacturiere au susținut în proporție de 30,1% nivelul exporturilor, de menționat fiind faptul că livrările de mărfuri manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oțel, cauciuc, metal, etc.) au crescut cu 2,3% față de perioada corespunzătoare a anului 2020, pe fondul majorării cu 6,0% a expedierilor către piața intra UE. Importurile de bunuri au înregistrat în primele 2 luni ale anului 2021 o valoare de 14,3 mld. euro, cu 0,2% în creștere față de aceeași perioadă a anului anterior. Evoluția achizițiilor 3 internaționale arată faptul că la început de an cererea de bunuri tinde să se redreseze, iar dinamica importurilor recuperează din pierderea înregistrată pe parcursul anului 2020. Balanța comercială a României s-a închis, după primele 2 luni din 2021, cu un deficit FOB-CIF în valoare de 3,1 mld. euro. Sectorul de mașini și echipamente pentru transport a acoperit aproape 10% din deficitul comercial total, cu un excedent de 299,2 mil. euro. Soldul negativ al schimburilor internaționale înregistrat pe zona de petrochimie (produse farmaceutice, îngrășăminte, materiale plastice etc.) a fost de 1,5 mld. euro și a reprezentat aproape jumătate din pierderea consemnată pe total (48,4%), în timp ce deficitul de alimente și animale vii a depășit 500 mil. euro după primele două luni ale anului 2021. Cererea externă redusă din 2020 a cauzat o contracţie a producţiei industriale cu 9,2%, cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, fiind cele ale industriei ușoare și fabricarea autovehiculelor şi mașini și utilaje. În cazul ramurilor industriei ușoare, s-a constatat o continuare a declinului din ultimii ani, determinat de o pierdere treptată de competitivitate, dar și de o restrângere a cererii externe în perioada de criză pandemică. În primele 2 luni din acest an producţia industrială s-a redus cu 2,3% faţă de perioada corespunzătoare din 2020, pe seama reducerii industriei prelucrătoare cu 3,1%. Cu toate acestea, o serie de ramuri au înregistrat creşteri de peste 5%, dintre care amintim: fabricarea calculatoarelor (6,8%), fabricarea echipamentelor electrice (6,7%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (6,4%). Performanţa sectorului construcţii este notabilă în contextul pandemiei, volumul lucrărilor de construcții majorându-se în cu 15,9% în anul 2020. Pentru primele două luni ale anului curent evoluţiile acestui sector au fost, însă, modeste (-0,6%), determinate de un puternic efect de bază. Cu toate acestea, sunt de remarcat performanţele înregistrate de construcţiile inginereşti (+11,2%), care par să rămână şi în acest an principalul factor de antrenare în domeniul investiţiilor. O contracţie mai amplă s-a observat la nivelul clădirilor nerezidenţiale, determinate de un interes mai redus în cazul spaţiilor pentru birouri, în condiţiile menţinerii opţiunii de telemuncă. Serviciile pentru întreprinderi au avansat în medie (în termeni nominali) cu 4,2% în 2020 ca urmare a creşterii semnificative din primul trimestru (+13,3%). În primele 2 luni din acest an acestea s-au situat în continuare în teritoriul pozitiv (0,4% faţă de perioada ianuarie-februarie 2020), fiind susţinute de ramuri cu creşteri de peste 15% precum activităţi de poştă şi curier, activităţi de editare, alte activităţi profesionale şi IT. Rămâne în continuare afectată de contextul pandemiei componenta de transporturi aeriene (-72,5%). 4  Tabelul nr. 1. Evoluția principalilor indicatori economici sectoriali - modificări procentuale faţă de perioada corespunzătoare an anterior - Indicator T1_2020 T2_2020 T3_2020 T4_2020 An 2020 2L_2021 Producția industrială -6,0 -26,7 -3,3 -0,6 -9,2 -2,3 Lucrările de construcții 34,2 10,8 15,5 12,2 15,9 -0,6 Servicii pentru 13,3 -6,3 2,7 7,6 4,2 0,4 întreprinderi* Transporturi* 9,6 -17,5 -3,9 7,0 -1,4 -5,8 Comerț cu amănuntul 9,4 -7,3 3,8 3,6 2,2 1,5 Servicii pentru populație -5,3 -68,0 -23,8 -45,7 -36,2 -29,7 Sursa: INS, serii brute, dinamici anuale; calcule CNSP pe baza datelor lunare revizuite * dinamici calculate pentru valori nominale; În contextul pandemiei, cele mai afectate au fost serviciile de piaţă prestate populaţiei, în special pe componenta de activităţi ale agenţiilor turistice şi hoteluri, restaurante, ceea ce a condus la o contracţie a volumului cifrei de afaceri cu 36,2%. Măsurile de distanţare fizică au impus sistarea activităţii hotelurilor şi restaurantelor, care deţin şi cea mai mare pondere în serviciile pentru populaţie. În ceea ce priveşte restaurantele, acestea au rămas închise pentru spaţiile din interior. Unele inițiative ale antreprenorilor de a se adapta condițiilor impuse, ca de exemplu livrarea comenzilor la domiciliu, au compensat în mică măsură declinul activității. Scăderile mai puţin pronunţate din primele 2 luni din acest an (în termeni anuali), în special pe componenta hoteluri şi restaurante, au atenuat contracţia până la 29,7%. Cu toate acestea, activitatea agenţiilor turistice continuă să înregistreze scăderi ce depăşesc 50%. La polul opus se situează serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, unde scăderea a fost de numai 3,8% faţă de primele 2 luni din 2020. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut cu 8,7% în 2020 comparativ cu 2019. Deşi scăderea volumului cifrei de afaceri în comerţul auto (-14,3%) a influenţat evoluţia pe total, datorită ponderii ridicate, două elemente au atenuat contracţia, respectiv: comerţul cu motociclete, care aproape s-a dublat în 2020 faţă de 2019 şi lucrările de întreţinere şi reparare autovehicule care s-au majorat cu 2,5%. În primele 2 luni din 2021 comerţul cu autovehicule a înregistrat o creştere de 2 cifre (11,6%) faţă de perioada corespunzătoare din anul anterior, ceea ce denotă o revenire a cererii pe fondul îmbunătăţirii încrederii consumatorilor. 5  Figura nr. 2. Dinamici lunare ale principalilor indicatori sectoriali %, luna/luna coresp an anterior 60 40 20 0 -20 -40 -60 -80 -100 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec ian feb 2020 2021 Productia industriala Lucrari de constructii Servicii de piata pt. populatie Comert cu amanuntul Sursa: CNSP, prelucrări pe baza datelor INS Anul 2020 a fost marcat de o ajustare a cererii populaţiei, ceea ce a determinat atât modificări structurale, cât şi o dinamică mai redusă. Astfel, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul s-a majorat cu numai 2,2%, pe seama creşterii vânzărilor de produse nealimentare (5,6%), în special a creşterii achiziţiilor online, cât şi a mărfurilor alimentare (5,0%). Temperarea cererii de consum manifestată la sfârşitul anului anterior a continuat şi în primele 2 luni din 2021, vânzările cu amănuntul majorându-se cu 1,5% datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare cu 6,3%, în timp ce în cazul mărfurilor alimentare creşterea a fost de doar 1,5%. De asemenea, comportamentul consumatorilor a continuat să fie orientat spre comenzile pe internet, care a înregistrat o creştere de circa 38%. Comerţul cu carburanţi rămâne în teritoriu negativ, înregistrând o scădere de 7,5% faţă de perioada ianuarie-februarie 2020. 2. Ipoteze și riscuri privind evoluţiile macroeconomice viitoare Prognoza de creştere a produsului intern brut pentru perioada 2021 - 2024 ia în considerare următoarele elemente: - evoluţiile economice din anul 2020 care s-au situat peste estimări, ceea ce a condus la ipoteza unei recuperări mai rapide a contracţiei economice; - o evoluţie a creşterii economice susţinute în principal de investiţii, alături de consum, într-un mediu intern favorizat de stabilitatea şi predictibilitatea politicilor 6  macroeconomice, precum şi a politicilor guvernamentale eficiente cu efect de atenuare a şocului crizei Covid; - o absorbţie eficientă a fondurilor UE pe cele două axe, respectiv cadrul financiar aferent perioadei de programare 2021-2027 şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; - revenirea activităţii economice în toate sectoarele în condiţiile respectării strategiei de vaccinare şi relaxarea restricţiilor. Deşi incertitudinea favorizată de pandemie nu a încetat să persiste, la nivel intern, riscurile care pot influenţa cadrul macroeconomic pe acest palier pot fi mult diminuate în ipoteza unei evoluţiii favorabile a campaniei de vaccinare. Balanţa riscurilor poate fi înclinată spre o ajustare în sus a perspectivelor economice datorită: accelerării producerii şi distribuirii vaccinurilor; creşterii vitezei de redresare economică a principalilor parteneri comerciali externi; îmbunătăţirii perspectivelor consumatorului care pot influenţa pozitiv serviciile, în special în a doua parte a anului; efectelor benefice mai pronunţate din partea politicilor fiscale de susţinere a economiilor. Dintre riscurile care pot deteriora cadrul de creştere economică amintim: - persistenţa crizei din sănătate şi apariţia noilor tulpini ale virusului pentru care eficienţa răspunsului vaccinurilor la acestea este redusă; - apariţia unor perturbări în lanţurile globale de aprovizionare, ca de exemplu criza semiconductor