Raport privind realizarea indicatorilor de performanță pentru serviciul de transport, de sistem și de distribuție a gazelor naturale aferent anului gazier 01.10.2018 – 30.09.2019 si starea tehnica a sistemelor de transport si de distributie a gazelor naturale 2019

ea principiilor enunţate în Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE, cu includerea investiţiilor aferente proiectelor de interes comun. Acestea au impact transfrontalier și beneficiază de anumite facilități, inclusiv de finanțări, acordate la nivel național și european. Transgaz a efectuat o evaluare la nivel naţional referitoare la adecvarea capacităţilor sistemului de transport, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la sistemul de transport al gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005. Astfel, s-au prezentat proiectele majore transfrontaliere și modul de integrare a acestora în rețeaua europeană. Realizarea acestor proiecte se decide în corelare cu evoluția surselor de gaze naturale și a cererii de consum. S.N.T.G.N. Transgaz S.A. participă, în calitate de membru al grupului de cooperare al OTS europeni din cadrul ENTSOG, la elaborarea documentului Ten Year Network Development Plan (TYNDP), în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (10) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de gaze naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (Regulamentul nr. 715/2009), pe baza planurilor naţionale și regionale de investiţii. Planul de dezvoltare a sistemului național de transport al gazelor naturale pentru perioada 2019- 2028 (denumit în continuare PDSNT), elaborat de S.N.T.G.N. Transgaz S.A., a fost aprobat de ANRE prin Decizia nr. 2080/11.12.2019. PDSNT 2019-2028 reprezintă actualizarea şi completarea PDSNT aferent perioadei 2018-2027, în conformitate cu prevederile Legii, cu următoarele:  actualizarea caracteristicilor tehnice, a traseului conductelor, a valorilor şi a termenelor estimate de realizare a proiectelor de interes comun, precum şi a proiectelor naţionale de interes major cuprinse în PDSNT 2018-2027, ca urmare a semnării unor contracte sau a actualizării unor documentaţii tehnice;  includerea lucrărilor de investiții privind dezvoltarea şi modernizarea SNT intern în perioada 2019-2028, precum și a lucrărilor de reabilitare şi de mentenanţă programate pentru această perioadă; 29   actualizarea stadiului proiectelor, a valorilor și a termenelor de punere în funcțiune a acestora, ca urmare a finalizării unor studii de prefezabilitate și fezabilitate, a unor proiecte tehnice și a semnării unor contracte;  introducerea de către Transgaz a unui număr de 5 proiecte noi, după cum urmează:  dezvoltarea/modernizarea infrastructurii SNT în zona de Nord-Vest a României;  creșterea capacității de transport a interconectării România-Bulgaria pe direcția Giurgiu- Ruse;  Eastring–România – proiect de interconectare propus ca PCI în lista TYNDP 2018 (Bulgaria-România-Ungaria-Slovacia);  sistem de monitorizare, control şi achiziţie de date pentru staţiile de protecţie catodică aferente SNT;  dezvoltarea sistemului SCADA pentru SNT. Scenariile analizate în cadrul PDSNT 2019-2028 au fost corelate cu scenariile de dezvoltare la nivel european şi regional în cadrul ENTSOG, în contextul elaborării Planului european de dezvoltare al sistemului pe 10 ani. Planul european ENTSOG cuprinde proiectele europene, din care unele au statut de proiecte de investiții de interes comun (PCI), cu impact asupra capacității de interconectare a sistemului. România face parte din interconexiunea nord-sud din Europa de Vest („NSI East Gas”) prevăzută în Anexa I la Regulamentul (UE) 347/2013, cap. 2 „Coridoare prioritare privind gazele” pct. 6: ,,Interconexiuni nord-sud privind gazele naturale din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Gas”): infrastructuri pentru conexiuni regionale privind gazele naturale între regiunea Mării Baltice, Marea Adriatică și Marea Egee, estul Mediteranei, Marea Neagră și bazinul est- mediteranean, în special pentru sporirea diversificării și a siguranței în aprovizionarea cu gaze”. În cadrul PDSNT 2019-2028 se prezintă succint proiectele, calendarul de realizare şi valoarea totală a fiecărui proiect strategic promovat, precum şi cauzele care au condus la decalarea unor termene de realizare față de planul anterior aprobat. Valoarea totală a proiectelor majore/strategice este de 4,03 miliarde Euro și include valoarea totală a proiectului Eastring-România de 1,65 miliarde Euro, estimat a se realiza în perioada 2019-2030. Pentru perioada 2019-2028 valoarea proiectelor strategice este de 3,7 miliarde Euro. Proiectele de interes comun PCI cuprinse în Planul de dezvoltare al sistemelor europene de transport gaze naturale TYNDP 2018 din lista proiectelor majore/strategice au o valoare totală estimată de cca. 1,52 miliarde Euro. Conform datelor prezentate de Transgaz, finanțarea proiectelor majore cu statut FID şi A non FID, în valoare totală estimată de cca. 1,25 miliarde Euro, va fi acoperită în procent de 35 % din surse proprii și 65 % din surse atrase (împrumuturi și fonduri nerambursabile). 4.1.1 Stadiul proiectelor majore de transport al gazelor naturale cuprinse în PDSNT 2019-2028 Proiectele majore prevăzute în PDSNT 2019-2028 au în vedere ultimele evoluții privind traseele de transport gaze naturale la nivel european, respectiv cele două noi surse importante de aprovizionare cu 30 gaze naturale din regiunea Mării Caspice şi cele recent descoperite în Marea Neagră și se prezintă în continuare: 1. Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale pe Coridorul Bulgaria - România - Ungaria – Austria (BRUA) – cod proiect TRA-N-358 (TYNDP) Proiectul este cuprins în Lista 3 PCI/2017 poziţia 6.24 din cadrul proiectului ”Grupul de proiecte care presupune creșterea etapizată a capacității coridorului de transport bidirecțional Bulgaria – România – Ungaria –Austria (ROHUAT/BRUA). Implementarea Proiectului BRUA are drept rezultat asigurarea posibilității fizice de curgere bidirecțională permanentă prin interconectările cu Bulgaria și Ungaria, asigurându-se următoarele capacități de transport:  capacitate de transport la finalizarea etapei I spre Ungaria de 1,75 miliarde Smc/an, respectiv spre Bulgaria de 1,5 miliarde mc/an;  capacitate de transport la finalizarea etapei II spre Ungaria de 4,4 miliarde mc/an, respectiv spre Bulgaria de 1,5 miliarde mc/an. Proiectul în valoare totală estimată de 547,39 mil EUR, vizează interconectarea SNT cu sistemele similare ale Bulgariei şi Ungariei, prin construirea unei conducte noi de transport gaze naturale care să realizeze legătura între Nodul Tehnologic (NT) Podișor și SMG Horia, care se va realiza în două etape, fiind împărţit în proiecte distincte: 1.1 ,,Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale pe Coridorul Bulgaria - România - Ungaria – Austria (BRUA)” - Faza 1 (proiect FID pentru care s-a luat decizia finală de investiţie) în valoare estimată de 478,6 milioane EUR, cu termen de finalizare anul 2020, constă în realizarea a 479 km conductă de transport Ø 32" x 63 bar pe traseul Podișor – Recaș și a 3 stații de comprimare Podișor, Bibești și Jupa, fiecare cu două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul în rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze naturale. Pentru finanțarea Fazei I a proiectului au fost obţinute două granturi de finanţare din partea UE, în valoare de 1,52 mil. EUR şi unul în valoare de 179,3 mil EUR și s-au încheiat contracte de finanţare cu BERD şi BEI în valoare de 160 mil EUR. Stadiul actual al proiectului Proiectul se află în curs de realizare. Lucrările privind execuţia celor 3 staţii de comprimare, precum şi a conductei de transport în lungime de 479 km au fost demarate în cursul anului 2018, obţinând decizia exhaustivă în data de 21.03.2018. În anul 2019 au fost finalizate stațiile de comprimare STC Jupa și STC Podișor, restul lucrărilor fiind în curs de execuție. Proiectul a parcurs toate etapele de autorizare necesare realizării unui PCI în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 347/2013 şi a legislaţiei naţionale în vigoare. 1.2 ,,Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria - România - Ungaria – Austria (BRUA)” - Faza a II-a (6.24.4 –poziţia 4 în Lista 3 PCI/2017), constă în capacităţi de transport gaze naturale”, (proiect A non FID) în valoare prognozată de 68,8 milioane EUR constă în realizarea a 50 km conductă de transport Ø 32" x 63 bar pe traseul Recaş - Horia și amplificarea capacității celor 3 staţii de comprimare Podișor, Bibești şi 31 Jupa, prin montarea unui agregat suplimentar de comprimare în fiecare stație, precum şi a stației de măsurare gaze naturale SMG Horia. Termenul de finalizare a proiectului Faza a II-a este estimat pentru 2022, în funcţie de calendarul de desfăşurare şi de finalizarea procedurii ,,sezon deschis” angajat pentru rezervarea de capacitate la punctul de interconectare Csanadpalota. Decizia finală privind începerea execuţiei Fazei a II-a se va lua în 2020, în funcţie finalizarea proiectului pe teritoriul maghiar, estimat pentru anul 2022 de către operatorul de transport (FGZS), precum și de rezervarea de capacitate pentru punctele de interconectare România-Ungaria, respectiv Ungaria-Austria şi de capacităţile disponibile de gaze naturale în conductele de interconectare ale Ungariei cu ţările vecine. Stadiul actual al proiectului Documentația Tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire este finalizată, iar Proiectul Tehnic actualizat este în curs avizare de către SNTGN Transgaz SA. 2. Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre - cod proiect TRA-N-362 (TYNDP) - inclus în Lista 3 PCI/2017 -6.24.4 poziţa 5 -,,Conductă țărmul Mării Negre – Podișor (RO) pentru preluarea gazelor din Marea Neagră”, în valoare de 360,4 milioane EUR cu termen de finalizare anul 2021, în corelare cu graficele de realizare ale proiectelor off-shore din amonte. Proiectul constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale pe direcţia Tuzla – Podişor în lungime de 308,3 km, de la ţărmul Mării Negre (în zona localităţilor Tuzla - Amzacea, jud. Constanţa) până la NT Podișor jud. Giurgiu, care face legătura între sursele de gaze naturale disponibile de la ţărmul Mării Negre şi coridorul BRUA, asigurându-se astfel posibilitatea dirijării gazelor spre Bulgaria și Ungaria prin interconectările existente Giurgiu–Ruse (cu Bulgaria) şi Nădlac–Szeged (cu Ungaria). Această conductă se va interconecta cu actuala conductă internaţională de transport gaze naturale T1. Stadiul actual al proiectului A fost obținută decizia exhaustivă pentru execuția lucrărilor nr. 4/25.04.2019. Decizia de finanțare a proiectului este condiționată de încheierea contractelor comerciale (proiect A non FID). În 2019 a fost reluat procesul de rezervare de capacitate incrementală pentru PM Tuzla, proces încheiat fără alocare de capacitate. Termenul de finalizare a proiectului a fost amânat până în anul 2021, ca urmare a întârzierii obținerii autorizațiilor și accesului la terenuri. 3 - Interconectarea sistemului național de transport cu conducta de transport internaţional al gazelor naturale T1 şi reverse flow Isaccea - cod proiect TRA-N-139 (TYNDP) - Lista 3 PCI - 6.24.10 (culoar Isaccea T1 – Oneşti). În urma finalizării studiilor și documentațiilor tehnice, proiectul în valoare totală de 77,7 mil. Euro, a fost reconsiderat şi împărțit în două faze: Faza I în valoare 8,8 mil Euro, cu finalizare în 2018 şi Faza II în valoare de 68,9 mil EUR, cu termen de finalizare 2020. Proiectul constă în lucrări de interconectare a SNT la conducta de tranzit internaţional T1, în zona SMG Isaccea şi în lucrări de reparaţii a conductei de transport (Dn 800 mm) Cosmești – Onești în lungime de 66 km, în faza I. În faza a II-a sunt programate lucrări de modernizare şi amplificare a staţilor de comprimare Siliștea şi Onești, precum şi modernizări în interiorul NT Siliștea, Șendreni şi Onești. 32 Proiectul va permite asigurarea de fluxuri fizice reversibile prin punctul Negru Vodă 1 spre Isaccea 1 şi crearea unui culoar de transport între sistemele din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina. Operatorul intenționează accesarea unor fonduri europene nerambursabile (Proiect FID). Ca urmare a finalizării studiului de fezabilitate şi a detaliilor de execuţie, a expertizării conductelor de transport, proiectul a fost reconsiderat prin reevaluarea valorii acestuia, care a scăzut de la 101 mil. Euro (planul anterior aprobat) la 77,7 mil. Euro. Stadiul actual al proiectului În urma reevaluării proiectului ca urmare a finalizării documentaţiilor tehnice, a obținerii deciziei exhaustive pentru etapa I și a autorizaţiei de construire în data de 04.07.2019 pentru etapa a II-a, termenul de finalizare a etapei a II-a a fost amânat pentru anul 2020. 4 - Dezvoltări în zona de Nord - Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţilor de transport spre/dinspre Republica Moldova. Proiectul acceptat ca eligibil pentru finanţarea din fonduri europene de dezvoltare regională, în condiţiile stabilite de Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), în cadrul Axei Prioritare (AP) 8. – Obiectiv Strategic (OS) 8.2 – “Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale cu alte state vecine”, are o alocare financiară nerambursabilă de 55 mil. Euro. Proiectul are ca scop asigurarea unei capacităţi de transport gaze naturale de 1,5 mld. mc/an în punctul de interconectare dintre sistemul de transport al României și cel al Republicii Moldova, pe ruta Oneşti- Gherăeşti-Leţcani, cu o valoare totală de 174,25 mil. Euro şi termen de finalizare anul 2021 (proiect FID). Proiectul constă în realizarea următoarelor obiective:  construirea unei conducte noi de transport gaze naturale DN 700, Pn 55 bar, pe direcția Oneşti– Gherăeşti în lungime de 104,1 km. Traseul acestei conducte va fi paralel în mare parte cu conductele existente DN 500 Oneşti–Gherăeşti;  construirea unei conducte noi de transport gaze naturale DN 700, Pn 55 bar, pe direcția Gherăești – Lețcani în lungime de 61,05 km; această conductă va înlocui conducta existentă DN 400 Gherăești–Iaşi pe tronsonul Gherăești–Lețcani;  construirea unei noi Staţii de comprimare gaze la Oneşti, având o putere instalată de 9,14 MW, 2 compresoare de câte 4,57 MW, unul activ si unul de rezervă;  construirea unei noi Staţii de comprimare gaze la Gherăeşti, având o putere instalată de 9,14 MW, 2 compresoare de câte 4,57 MW, unul activ și unul de rezervă. Stadiul actual al proiectului Proiectul este derulat de Autoritatea de management din cadrul Ministerului Fondurilor Europene și beneficiază de o alocare financiară nerambusabilă prin AP8 - ,,Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale” în valoare de cca. 46,3 mil. Euro. Transgaz a derulat și finalizat 5 proceduri de achiziţii publice (pentru materiale, echipamente și execuție a lucrăilor) și a încheiat contractele în vederea realizării aferente proiectului (conducta Onești-Gherăești-Lețcani, Lot 1 și 2 și cele două stații noi de comprimare Onești și Gherăești). 5 - Dezvoltarea pe teritoriul României a coridorului central de transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre - Amplificarea coridorului de transport bidirecțional Bulgaria - 33 Romania - Ungaria - Austria (BRUA faza 3) - cod proiect TRA-N-959 (TYNDP) - Lista 3 PCI - 6.24.10 Proiectul are o valoare estimată de 530 mil. Euro, cu termen de finalizare anul 2025 şi constă în dezvoltarea capacităţii de transport al gazelor naturale pe culoarul Oneşti-Coroi-Haţeg-Nădlac în funcţie de volumele de gaze naturale disponibile la ţărmul Mării Negre sau din alte perimetre onshore precum și asigurarea curgerii reversibile pe interconectarea România-Ungaria. Proiectul este împărţit în două etape: în prima etapă se realizează curgerea reversibilă pe interconectarea România–Ungaria, printr-o conductă nouă Băcia-Haţeg-Horia–Nădlac în lungime de 280 km şi două stații de comprimare noi, iar în a doua etapă se realizează dezvoltarea SNT între Oneşti şi Băcia prin înlocuirea/reabilitarea unor tronsoane de conductă existente, două sau trei stații de comprimare noi pe traseul Oneşti-Băcia. Proiectele BRUA faza 1, 2 și 3 au fost comasate pe lista actualizată (Lista 3/2017) a proiectelor de interes comun publicată în luna noiembrie 2017 ca şi anexă la Regulamentul 347/2013, fiind incluse la poziția 6.24 sub denumirea ″Grupul de proiecte care presupune creşterea etapizată a capacităţii coridorului de transport bidirecțional Bulgaria–Romania-Ungaria–Austria (BRUA faza 1, 2 şi 3)″. Proiectul asigură capacitatea de 1,75 mld. mc/an în prima etapă, 4,4 mld. mc/an în a doua etapă şi posibilitatea preluării cantităţilor de gaze naturale din noile resurse descoperite în Marea Neagră, în cea de-a treia etapă. Realizarea acestui coridor depinde de evoluția cererii de capacitate și de exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră sau din alte perimetre on-shore, o decizie finală de investiție putând fi luată doar în momentul în care cererea de capacitate este confirmată prin acorduri și contracte de rezervare (proiect LA non FID). Stadiul actual al proiectului În prezen