Download

infrastructurii rutiere și feroviare va reduce costurile logistice pentru companii, îmbunătățește conectarea regiunilor de dezvoltare, încurajează dezvoltarea afacerilor în orice zonă, oferă producătorilor noi posibilități de accesare eficientă a potențialelor piețe de desfacere, acces facil la resurse de materii prime, sporește mobilitatea forței de muncă și, nu în ultimul rând, atragerea de investiții străine directe. Componenta 9 – Suport pentru sectorul privat și CDI din cadrul PNRR susține competitivitatea mediului de afaceri prin (i) măsuri de transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală; (ii) îmbunătățirea accesului la finanțare prin crearea de mecanisme de finanțare adaptate nevoilor firmelor, pentru atenuarea riscurilor de lichiditate și solvabilitate cu care se confruntă acestea, cu accent inclusiv pe contribuția la schimbările climatice și tranziția digitală; (iii) investiții în digitalizarea întreprinderilor și într-un proiect digital multinațional în domeniul „procesoarelor de mică putere și cipurilor semiconductoare”; (iv) creșterea capacității de inovare a

sistemului CDI pentru crearea de sinergii cercetare–mediu de afaceri, contribuind în cele din urmă la consolidarea rezilienței, la creșterea productivității și a competitivității pieței românești. Dezvoltarea capitalului uman, prin înzestrarea forței de muncă cu competențe înalte, capabile să adopte și să utilizeze tehnologii avansate, va atrage creșterea investițiilor străine directe în industrii cu valoare adăugată ridicată, cu impact favorabil asupra creșterii competitivității și balanței comerciale. Investițiile și reformele asumate în Componenta 7 - Transformare Digitală și Componenta 15 - Educație din cadrul PNRR vizează, printre altele, extinderea accesului la internet de mare viteză în zonele rurale și izolate - se reduc decalajele digitale între regiuni și se asigură o infrastructură digitală solidă; extinderea digitalizării în sistemul de educație - modernizarea laboratoarelor de informatică din școli și furnizarea de echipamente informatice suplimentare; adaptarea curriculelor la noile cerințe tehnologice din diverse industrii etc. Prin accesul la educație digitală și dezvoltarea competențelor digitale, România poate crește gradul de angajare și integrare

a forței de muncă pe piața globală. Un nivel mai ridicat de abilități digitale va contribui la o mai mare mobilitate și flexibilitate a forței de muncă, ceea ce va reduce tensiunile structurale pe piața muncii și, totodată, poate diminua dependența de importuri de know-how sau servicii digitale din exterior. De asemenea, reforma finanțării microîntreprinderilor R10 și susținerea industriei prelucrătoare prin implementarea schemelor de ajutor de stat, detaliate în capitolele 7.1 și 7.2, pot contribui direct asupra îmbunătățirii competitivității în sectoarele economice exportatoare; totodată, investițiile în infrastructura de irigații care sporesc și valorifică potențialul agricol al României și investițiile finanțate din fonduri naționale pentru industria agroalimentară sporesc capacitățile de producție interne cu impact asupra reducerii deficitului balanței comerciale. În scenariul macroeconomic care stă la baza acestui plan, deficitul de cont curent este proiectat să se reducă de la 7,7% din PIB în 2024 la 4,1% din PIB în 2031, nivel compatibil cu stabilitatea

financiară pe termen lung.
      9.2.   Contribuția reformelor și investițiilor la ajustarea deficitului bugetar
    Reformele și investițiile necesare pentru combaterea deficitului bugetar excesiv au fost descrise
în cadrul capitolelor 5 și 7 precum și în tabelele MTP5 și MTP8 din prezentul Plan Fiscal pe Termen
Mediu și includ:
                                                                                                       90