Download

investiții și reforme, îndeosebi cele din cadrul PNRR (cu precădere componentele 4, 6, 7, 15 și 16), vor contribui la creșterea productivității, accelerarea tranziției digitale și îmbunătățirea competitivității în sectoarele economice exportatoare, cu un impact pozitiv asupra dezechilibrelor externe. Restrângerea consumului guvernamental și menținerea unei politici prudente de venituri/transferuri sociale, inclusiv în ceea ce privește salariul minim, va susține în perspectivă îmbunătățirea competitivității, cu rezultate favorabile asupra dinamicii exporturilor, concomitent cu încetinirea dinamicii importurilor bunurilor de consum și implicit corecția balanței comerciale către un nivel mai sustenabil (ajustare cu 2,6 puncte procentuale până în anul 2031). În acest context, reformele cuprinse în prezentul plan, în particular reforma salariului minim R6 și reforma sistemului de salarizare R7 vor contribui prin efectele restrictive asupra dinamicii cererii agregate și a prețurilor din economie în sensul reducerii presiunilor prin costuri la nivelul competitivității.

Astfel, în perioada 2024-2031, dinamica remunerării salariaților este proiectată să se reducă semnificativ, la 6,6%, concomitent cu decelerarea dinamicii deflatorului PIB la 4,4% spre finalul orizontului de prognoză. Reforma fiscală R1, reforma administrației fiscale R3, precum și reforma sistemului de cheltuieli publice R5, cea a sistemului de cheltuieli al operatorilor economici de stat/locali R4 și reforma sistemului de pensii R8 vor contribui la o consolidare bugetară credibilă și sustenabilă, prin creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB, eficientizarea cheltuielilor publice și sustenabilitatea sistemului public de pensii. Proiecțiile cuprinse în plan reflectă o corecție a deficitului bugetar de peste 5 puncte procentuale din PIB până în 2031. Spațiul fiscal suplimentar creat poate fi utilizat pentru implementarea investițiilor publice necesare îmbunătățirii structurii economiei și, implicit, a competitivității, reduce împrumuturile externe și costurile de finanțare aferente, cu implicații favorabile asupra dinamicii deficitului de cont curent; totodată reduce

presiunea pe alte instrumente de politică macroeconomică, având o marjă de manevră sporită pentru a absorbi șocuri viitoare. Un domeniu esențial cu implicații asupra diminuării deficitului comercial este sectorul energetic. În principal Componenta 6 (Energie) și Componenta 16 (RePowerEU) din PNRR includ investiții importante în surse de energie sustenabilă, modernizarea infrastructurii energetice, investiții în baterii, celule fotovoltaice și stocarea energiei electrice cu scopul de a sprijini flexibilitatea rețelei electrice pentru a face față producției sporite de energie verde și măsuri de creștere a eficienței energetice în industrie și gospodării. Ambele componente sprijină direct ajustarea deficitului de cont curent, prin reducerea nevoii de importuri de combustibili fosili, creșterea capacităților de producție de energie regenerabilă și crearea de infrastructuri care să permită exporturile de energie. În același timp, aceste investiții contribuie la creșterea competitivității economice a României pe termen mediu și lung, stimulând noi sectoare economice cu valoare adăugată mare, cum ar fi, spre exemplu,

cel al hidrogenului verde; totodată, au potențialul de a crește competitivitatea exportatorilor autohtoni, în special în industriile energointensive, unde costurile ridicate cu energia constituie un dezavantaj competitiv. Îmbunătățirea infrastructurii prin intermediul investițiilor incluse în Componenta 4 a PNRR - Transport sustenabil susține creșterea competitivității exporturilor românești. Modernizarea

89