Download

          6.1.     Scenarii privind datoria publică
    Pentru analiza impactului asupra datoriei publice a unor ipoteze privind reducerea deficitului
structural, a creșterii ratelor de dobândă, și a unei rate de creștere a PIB-ului real mai redusă,
analiza de sustenabilitate a datoriei publice a luat în considerare trei scenarii alternative
deterministice, respectiv scenariul de “stres financiar”, scenariul “SPB inferior” și scenariul ‘r-g’
advers.
    În cadrul scenariului de “stres financiar”, ratele dobânzilor atât pe termen scurt, cât și pe termen
lung, cresc temporar cu 1 pp în primul an după perioada de ajustare fiscală (2032), datoria publică
în PIB atingând un nivel de 48,3% din PIB în anul 2041. În scenariul “SPB12 inferior” este asumată
reducerea soldului primar structural cu 0,5 pp din PIB în total în primii 2 ani după perioada de
ajustare fiscală (2032 și 2033) și menținerea la acest nivel până la sfârșitul orizontului de prognoză,
datoria publică atingând un nivel de 53,0% din PIB în anul 2041. În cadrul scenariului ‘r-g’ advers,

diferențialul dintre ratele de dobândă (r) și rata de creștere economică (g) crește cu 1 pp pe orizontul de prognoză începând cu anul următor încheierii perioadei de ajustare (2032), prin creșterea cu 0,5 pp a ratelor de dobândă concomitent cu reducerea ratei de creștere economică față de scenariul neajustat13, ceea ce implică un efect mai mare al “bulgărelui de zăpadă” asupra creșterii datoriei publice, care atinge un nivel de 52,3% din PIB în anul 2041. Evoluția proiecției datoriei publice în cele trei scenarii deterministice, relevă o traiectorie similară până în anul 2031, respectiv de creștere graduală până în anul 2029, depășind temporar pragul de 60%, iar ulterior înregistrând o traiectorie descendentă până la sfârșitul perioadei de analiză (2041).

Figura nr. 21: Scenarii privind datoria publică pe perioade lungi de timp

12 Sold primar structural (Structural primary balance –SPB) 13 Scenariu baseline – fără schimbări de poli că fiscal-bugetară 61