Download

in PIB -3,4% -1,8% -1,1% -0,9% -0,7% 0,0% 0,4% 0,8% Tabel nr. 9: Situația veniturilor curente/cheltuielilor curente pentru perioada de prognoză 2025-2031 În ceea ce privește veniturile curente (operaționale), se constată o creștere a ponderii acestora cu 0,9% din PIB, ca urmare a implementării reformei fiscale așa cum prevede jaloanele 207, 208 și 237 din PNRR care determină o creștere de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% în anul 2025, după care, prin aplicarea măsurilor de bună colectare, digitalizare și implementarea modulelor antifraudă, procentul de creștere a ponderii acestora în PIB este de 0,5%, respectiv ajungând la 31% în anul 2026. În ceea ce privește cheltuielile operaționale (curente) de funcționare, se constată faptul că acestea dețin o pondere de 32,9% din PIB în anul 2024, pentru ca acestea să fie ajustate pe toată perioada de prognoză astfel încât să ajungă la 30,2% din PIB ca rezultat al ajustării cheltuielilor de personal pe toată perioada de prognoză, a cheltuielilor materiale și servicii, precum și a cheltuielilor cu asistența socială ca urmare a implementării legii privind pensiile speciale precum și a legii privind pensiile generale. (% PIB) Venituri curente/cheltuieli curente 45 15 35 10 25 29.6 30.5 31.0 30.9 31.0 31.2 31.2 31.1 15 5 5 0 -5 0.4 0.8 -0.7 0.0 -1.1 -0.9 -1.8 -15 -3.4 -5 -25 -32.3 -32.1 -31.8 -31.7 -31.3 -30.8 -30.3 -32.9 -10 -35 -45 -15 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Venituri curente Cheltuieli curente Deficit Figura nr. 14: Evoluția excedentului/deficitului operațional al bugetului general consolidat în perioada de prognoză 2023-2031 În ceea ce privește excedentul/deficitul operațional, pentru perioada de prognoză 2025-2031, se constată un trend descrescător de la -1,8% din PIB în anul 2025 la echilibru în anul 2029, pentru ca ulterior situația activității operaționale să înregistreze excedent pe seama ajustării veniturilor/cheltuielilor curente astfel încât în anul 2031 acesta atinge valoarea de 0,8% din PIB sub formă de excedent. Aceasta coincide cu momentul schimbării modelului de finanțe publice în care deficitul bugetar este alocat în întregime pentru a susține cheltuielile cu investițiile publice. 28  În ceea ce privește traiectoria de ajustare a cheltuielilor primare nete, a soldului primar structural și a deficitului bugetar în termeni ESA pe perioada de prognoză situația este prezentată în Tabelul nr.10 de mai jos: Anul Denumire indicator economic 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Traiectorie ajustare a cheltuielilor primare nete -%yoy 5,1 4,9 4,7 4,3 4,2 3,9 3,8 Sold primar structural -% din PIB -5,3 -4,3 -3,3 -2,3 -1,3 -0,3 0,7 1,7 Sold bugetar -ESA -% din PIB -7,9 -7,0 -6,4 -5,7 -5,0 -4,2 -3,4 -2,5 Tabel nr. 10: Situația ajustării cheltuielilor primare nete, soldului primar structural și a deficitului ESA Referitor la traiectoria de ajustare a cheltuielilor primare nete, așa cum se poate observa, aceasta are o evoluție descendentă, în anul 2025 situându-se la un nivel de 5,1%, pentru ca în anul 2031 nivelul acesteia să ajungă la 3,8%; În ceea ce privește soldul primar structural pentru perioada de prognoză acesta înregistrează un deficit de 4,3% din PIB în anul 2025 pentru ca la sfârșitul perioadei de prognoză să se înregistreze un excedent de 1,7% din PIB cu o ajustare medie anuală de un punct procentual; Referitor la deficitul în termeni ESA acesta înregistrează un trend descendent pe toată perioada de prognoză de la 7,0% din PIB în anul 2025 la 2,5% din PIB la sfârșitul perioadei de prognoză cu un ritm mediu anual de ajustare de 0,8% din PIB pentru a permite cheltuielilor cu investițiile să fie implementate și să asigure ritmul de creștere economică planificat pentru perioada de prognoză. Traiectoria soldului structural primar/bugetar -% din PIB - 6% 5.1% 4.9% 4.7% 4.3% 4.2% 3.9% 3.8% 4% 1.7% 2% 0.7% -0.3% 0% -1.3% -2.3% -2% -3.3% -4.3% -4% -5.3% -2.5% -3.4% -4.2% -6% -5.0% -5.7% -6.4% -8% -7.0% -7.9% -10% 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Sold structural primar - % din PIB traiectorie Traiectorie ajustare cheltuieli primare nete Sold bugetar -ESA - % din PIB Figura nr.15: Evoluția traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar în termeni ESA, soldul primar structural, cheltuielile primare nete 29  În Tabelul nr. 4 anexă la PBSTM sunt prezentați în detaliu indicatorii soldului cheltuielilor primare nete, soldul deficitului bugetar primar, dar și evoluția în termeni ESA a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031. În ceea ce privește ipotezele externe care pot influența indicatorii de ajustare prezentați anterior aceștia sunt în Tabelul nr. 11 de mai jos: 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 (%, media 1 Rata dobânzii pe termen scurt 7,5 5,7 5,0 4,9 4,8 4,7 4,6 4,5 4,4 anuală) (%, media 2 Rata dobânzii pe termen lung 6,7 6,6 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 6,9 anuală) (media 3 Cursul de schimb USD/EUR 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 anuală) Cursul de schimb NAC/EUR (numai pentru (media 4 4,95 4,98 5,03 5,09 5,15 5,21 5,27 5,33 5,39 statele non-EA) anuală) (Brent, 5 Prețul petrolului 83,7 83,2 76,1 73,2 USD/baril) Tabel nr. 11: Ipoteze externe ale traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar în perioada de prognoză Conform tabelului de mai sus, rata cursului de schimb valutar EUR/dolar se menține constantă pe perioada de prognoză analizată, în timp ce ipotezele privind evoluția ratelor dobânzilor pe termen lung sunt de menținere la un nivel constant de 6,9% din PIB, iar ratele dobânzilor pe termen scurt înregistrează o tendință ușoară de scădere de la 5,0% din PIB în 2025 la 4,4% din PIB în 2031. Ratele de dobândă, utilizate în estimarea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice, sunt calculate pe baza ratelor forward din Bloomberg și a estimărilor CE pentru statele membre non-euro, conform metodologiei descrisă în “Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2023 al Comisiei Europene (DSA)”. Aceste ipoteze externe urmează a fi luate în considerare la analiza de senzitivitate privind datoria publică pentru perioada de prognoză analizată. 5.3. Reforma veniturilor și a cheltuielilor bugetare Reforma veniturilor și cheltuielilor bugetare cuprinde: 1. Reforma fiscală potrivit PNRR stabilită prin jaloanele 207, 208 și 237; 2. Reforma impozitării microîntreprinderilor potrivit jalonului 206 din PNRR; 3. Reforma administrării sistemului de impozite și taxe; 4. Reforma sistemului de cheltuieli al operatorilor economici de stat/locali; 5. Reforma sistemului de cheltuieli publice; 6. Reforma salariului minim; 7. Reforma sistemului de salarizare în sectorul public; 8. Reforma pensiilor; 9. Reforma pensiilor speciale; 10. Reforma sistemului de finanțare a mediului de afaceri. Atragerea de investitori. 30  R1: REFORMA FISCALĂ I. Contextul reformei fiscale: Reforma fiscală, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, stabilită prin jaloanele 207, 208 și 237 precum și în Tabelul nr.5 din PBSTM are la bază necesitatea unei consolidări fiscale semnificative, pentru creșterea eficienței și a echității sistemului fiscal și alinierea nivelului veniturilor fiscale din România la media statelor din Uniunea Europeană, ca pondere în PIB. Măsurile fiscale cu impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii vor avea la bază scenariile elaborate de Banca Mondială conform recomandărilor formulate potrivit jalonului 205 din PNRR . În Caseta nr.1 de mai jos sunt prezentate jaloanele pentru reforma fiscală așa cum acestea au fost prevăzute în Planul Național pentru Redresare și Reziliență: Număr Denumire Indicatori Calendar Descrierea fiecărui jalon Jalon calitativi orientativ pentru atingerea jaloanelor 205 Analiza sistemului Analiză Q4 - 2022 Ministerul Finanțelor va efectua, fiscal al României cu finalizată, cu sprijinul asistenței tehnice, al scopul de a formula publicarea serviciilor de consiliere și de recomandări pentru raportului cu consultanță, o analiză a modului a se asigura faptul că analiza și în care poate fi îmbunătățită sistemul fiscal recomandăril structura sistemului contribuie la e, avizat fiscal/legislației fiscale din promovarea și de/redactat România astfel încât sistemul menținerea unei în colaborare fiscal să contribuie la promovarea creșteri economice cu instituțiile și menținerea unei creșteri sustenabile independente economice durabile. Accentul se care va pune pe: furnizează - eliminarea treptată a asistență stimulentelor fiscale și a lacunelor tehnică fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), - contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale) și - orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, 31  ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri. Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor 206 Intrarea în vigoare a Dispoziție Q4 - 2022 Noua lege va modifica Codul Fiscal modificărilor aduse legală care în vederea reducerii graduale a Codului fiscal care indică ariei de aplicabilitate a regimului reduc treptat intrarea în special de taxare pentru domeniul de aplicare vigoare a microîntreprinderi. Reducerea al regimului fiscal modificărilor dispozițiilor speciale începe în T1 special aplicabil aduse 2023 și se finalizează până în T4 microîntreprinderile Codului fiscal 2024 207 Intrarea în vigoare a: Dispoziție Q1 - 2023 Noua lege va modifica Codul fiscal legală care prin punerea în aplicare a - modificărilor aduse indică recomandărilor rezultate în urma Codului fiscal (Legea intrarea în revizuirii sistemului fiscal (a se nr. 227/2015) în vigoare a vedea jalonul 205) pentru a se vederea reducerii cadrului asigura că sistemul fiscal și/sau a eliminării legislativ contribuie la promovarea și altor stimulente privind menținerea unei creșteri fiscale cu scopul de a reducerea economice durabile. Aceste simplifica sistemul și/sau modificări vor fi introduse treptat fiscal, de a-l face eliminarea până în ianuarie 2024. mai eficient, mai stimulentelor transparent și mai fiscale și echitabil până în extinderea 2024