Download

impozitării - legislației de ecologice extindere a impozitării ecologice 208 Intrarea în vigoare a Dispoziție Q1 - 2025 Noua lege va modifica Codului modificărilor aduse legală care Fiscal în vederea reducerii Codului Fiscal indică graduale a stimulentelor fiscale intrarea în pentru personalul angajat în (Legea nr. 227/2015) vigoare a sectorul construcțiilor Reducerea care reduc treptat cadrului treptată a stimulentelor fiscale stimulentele fiscale legislativ pentru personalul angajat în pentru personalul privind sectorul construcțiilor va începe în angajat în sectorul reducerea 2025 și se va finaliza până la construcțiilor graduală a sfârșitul anului 2028. stimulentelor 32  fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor 237 Sistem informatic Sistem Q4 - 2025 Sistem informatic dezvoltat și care permite informatic operațional pentru evaluarea implementarea unui operațional proprietăților care fac obiectul model automat de impozitelor pe proprietate. Aceste evaluare a valori se vor utiliza pentru a proprietăților determina baza fiscală pentru impozitarea proprietăților în cazul în care această abordare va fi disponibilă (cum ar fi suficiente tranzacții disponibile pentru modelul de evaluare automatizat) Caseta nr. 1: Extras din PNRR privind jaloanele pentru Reforma Fiscală De asemenea, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzut un impact bugetar pentru reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor de +2,5% din PIB între anul 2019 și 2026. Prin PBSTM s-a luat în considerare un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii . La impactul bugetar anualizat în anul 2026 în procent de 1,5% din PIB determinat de veniturile bugetare se adaugă impactul bugetar de 0,5% din PIB din reforma administrării impozitelor și taxelor. Impactul bugetar va asigura o traiectorie de reducere a deficitului bugetar în conformitate cu angajamentele fiscale de la capitolul II din PBSTM. În plus, pentru a stabili impactul bugetar necesar reformei fiscale astfel încât să fie respectată traiectoria de ajustare a deficitului bugetar potrivit Tabelului nr.10 s-au luat în calcul următoarele ipoteze: a) Traiectoria de ajustare a deficitului bugetar stabilită potrivit Tabelului nr. 8 din prezentul PBSTM dar și potrivit Tabelului nr. 4 anexă la PBSTM ; b) Nevoile de finanțare a cheltuielilor pentru perioada de prognoză 2025-2031 pentru a determina necesarul de fonduri care trebuie alocate prin bugetul general consolidat pentru a finanța diferite categorii de servicii publice; c) Potențialul de venituri bugetare pentru perioada de prognoză 2025-2031 rezultat din creșterea nominală a PIB ului potrivit prognozelor elaborate de către Comisia Națională de Prognoză; În acest context, baza de plecare în analiza impactului bugetar necesar reformei fiscale a constituit-o anul 2025 conform Figurii nr.16: 33  Figura nr.16: Determinarea impactului bugetar necesar reformei fiscal în anul 2025 Astfel, în anul 2025 nivelul fondurilor publice necesar pentru a finanța diferitele categorii de cheltuieli publice este de aproximativ 784,7 miliarde lei, respectiv 156,94 miliarde Euro. Pentru a finanța acest necesar de fonduri s-a estimat pe baza creșterii nominale a PIB-ului în anul 2025 față de anul 2024 nivelul de venituri bugetare pentru anul 2025 care este în valoare de 625,1 miliarde lei, respectiv 125,2 miliarde euro, rezultând un deficit de finanțare în valoare de 159,3 miliarde lei, respectiv 31,86 miliarde Euro. Cu acest nivel de venituri bugetare ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 de 7% din PIB nu ar putea fi respectată întrucât nivelul de deficit bugetar estimat pentru anul 2025 ar fi de peste 8,2% din PIB. Pentru acoperirea acestui deficit de finanțare s-au luat în considerare fondurile ce pot fi atrase din finanțarea deficitului bugetar în valoare de 133,3 miliarde lei, respectiv 26,6 miliarde Euro diferența fiind acoperită din reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor în valoare de 26,2 miliarde lei respectiv 5,24 miliarde Euro sau 1,37% din PIB. Astfel, nivelul impactului bugetar al reformei fiscale în raport cu obiectivele urmărite va fi de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii. În plus, din anul 2026 se adaugă impactul bugetar de 0,5% din PIB ca rezultat al îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare pentru întreaga perioadă prognoză. II. Obiectivele reformei fiscale: Reforma fiscală se va realiza în acord cu prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență potrivit jaloanelor 207, 208 și 237 ținând cont de obiectivele stabilite astfel: a) Creșterea ponderii veniturilor fiscale în total PIB cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii pentru a asigura suplimentarea fondurilor colectate la bugetul de stat din 34  venituri fiscale cât și pentru a asigura alinierea la valorile acestui indicator înregistrate la nivelul altor sisteme fiscale din Uniunea Europeană; b) Asigurarea unui sistem fiscal care contribuie la stimularea creșterii economice sustenabile a României, atragerea de investitori, crearea de locuri de muncă și o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung; c) Simplificarea și debirocratizarea sistemului fiscal prin stabilirea unor reguli de impunere simple și clare pentru a asigura conformarea voluntară dar și pentru a elimina pe cât posibil optimizarea fiscală care aduce importante prejudicii bugetului de stat dar și celorlalte bugete componente ale bugetului general consolidat; d) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal: în acord cu acest obiectiv se va asigura că modificările aduse principalelor tipuri de impozite și taxe sunt predictibile, sunt dezbătute public cu mediul de afaceri și nu generează presiuni fiscale care determină schimbări de comportament ale agenților economici; e) Corelarea modificărilor aduse sistemului fiscal cu nevoile de finanțare ale bugetului public: în acord cu acest obiectiv modificările aduse impozitelor și taxelor și impactul bugetar al acestor măsuri trebuie să fie corelate numai cu acele categorii de nevoi de fonduri publice care sunt necesare pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de cheltuieli publice dar și pentru creșterea calității și performanței sistemului de cheltuieli publice și implementarea de investiții publice; f) Ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili; g) Îmbunătățirea cadrului general al reglementărilor fiscale pentru evitarea practicilor de optimizare fiscală, cu scopul de a descuraja situațiile în care interpretarea legislației fiscale creează artificial oportunități de deducere a cheltuielilor sau de reducere a veniturilor impozabile. Astfel, prin intermediul optimizărilor practicate de unii contribuabili se reduc sarcinile fiscale ale acestora. În categoria optimizărilor fiscale sunt vizate: transferurile de profituri în extern efectuate de către întreprinderile multinaționale, donațiile și sponsorizările, cheltuielile care nu sunt legate în mod direct de activitatea operațională a companiilor etc; h) Ajustarea unor cote de impunere: acest obiectiv presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene; i) Ajustarea deducerilor specifice impozitului pe venit pentru a asigura o sarcină fiscală corespunzătoare categoriilor de contribuabili care au un nivel de venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie astfel încât să fie asigurată corelarea dintre capacitatea de plată a contribuabililor și nivelul de venit corespunzător al acestora. 35  j) Ajustarea sistemului de stabilire a redevențelor, introducerea unor mecanisme noi de gestionare a redevențelor pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale și minerale, inclusiv o administrare eficientă a patrimoniului public. III. Etape de implementare a reformei fiscale: Pentru a realiza obiectivele menționate anterior se vor parcurge următoarele etape: Etapa I: Elaborarea de către Banca Mondială a scenariilor de reformă fiscală în acord cu jalonul 207, jalonul 208 și jalonul 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență, bazat pe recomandările din raportul privind sistemul fiscal întocmit în cadrul Jalonului 205, pentru a asigura transpunerea obiectivelor menționate anterior și a obține un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, ca efect al anualizării impactului bugetar al reformei fiscale prin modificările/actualizările aduse sistemului de impozite și taxe. Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială vor avea în vedere: a) actualizarea regulilor de impunere/ bazei de impozitare/ sistemului de facilități fiscale pentru impozitul pe profit; b) în domeniul impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și contribuțiile sociale obligatorii, va fi avută în vedere: b.1) revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit pentru perioada de prognoză 2025-2031; b.2) revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale acordate la plata impozitului pe venit; b.3) revizuirea/reevaluarea reglementărilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale/excepțiilor/regulilor specifice în cazul contribuțiilor sociale obligatorii; c) revizuirea/actualizarea prevederilor legale din domeniul taxei pe valoarea adăugată; d) revizuirea/actualizarea prevederilor privind sistemul de accizare pentru a asigura punerea acestuia în acord cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 207 din PNRR; e) revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate dedicate implementării modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare, precum și dezvoltarea și operaționalizarea Sistemului informatic pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitării proprietății. Scenariile de reformă fiscală propuse de Banca Mondială, în Q1 2025, vor cuprinde un ansamblu de măsuri fiscale specifice, prezentându-se cel puțin două variante alternative din care autoritățile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025. Scenariile de reformă fiscală propuse de Banca Mondială vor trebui să respecte următoarele obiective majore: 36  a) obiectivele reformei fiscale stabilite la punctul II lit.a) – j); b) un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii; c) obiectivele stabilite prin jaloanele 207, 208 și 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență; d) măsurile specifice descrise în cadrul etapei I de implementare a Reformei Fiscale descrise anterior. Termen: Q1 2025. Etapa: II Elaborarea unui Memorandum pentru aprobarea de către Guvernul României a propunerilor de modificare a Codului fiscal, necesare realizării reformei fiscale potrivit măsurilor prezentate în anexă. Termen: Q1 2025. Etapa: III Consultarea cu privire la modificările ce vor fi aduse Codului fiscal cu mediul de afaceri și organizarea de dezbateri publice cu părțile interesate, experți și societatea civilă pentru a se asigura predictibilitate fiscală și a nu se genera presiuni fiscale care să determine schimbări în comportamentul fiscal al contribuabililor. Termen Q1 2025. Etapa: IV Intrarea în vigoare a modificărilor ce vor fi aduse Codului fiscal: La depunerea cererii de plată nr.4 pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. În cadrul acestei cereri este cuprins și Jalonul 208, jalonul 237 precum și jalonul 207 prezentate în caseta nr.1 Termen: Q1 2025. R2: REFORMA IMPOZITĂRII MICROÎNTREPRINDERILOR Scopul reformei impozitării microîntreprinderilor potrivit jalonului 206 din PNRR este de a implementa măsurile necesare pentru a evita divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere, eliminarea deducerilor, dar și de a reduce gradual pragul de impozitare al taxării microîntreprinderilor în perioada 2025-2027. Măsurile menționate anterior au fost îndeplinite de către Guvernul României cu excepția reducerii graduale a pragului de impozitare al taxării microîntreprinderilor, unde CE a transmis o suspendare parțială aferentă Cererii de plată nr. 3, urmând ca o decizie referitoare la reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi să fie luată în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până cel târziu în Q1 2025. I. Contextul reformei. Analiza sistemului actual al impozitării microîntreprinderilor Reforma impozitării microîntreprinderilor, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, prin jalonul 206, are la bază, de asemenea, necesitatea unei consolidări fiscale semnificative și stabilirea unui regim de impozitare care să reducă costurile de conformare ale contribuabililor. 37  Pentru analiza regimului fiscal actual aplicabil microîntreprinderilor s-a stabilit, pe bază de eșantion selectat din rândul microîntreprinderilor, specificul acestui regim fiscal. Au fost solicitate Centrului Național pentru Informații Financiare date referitoare la vectorul fiscal (actualizat la 13.06.2024)4, date fiscale din D100 - Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat, precum și situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2023. Eșantionul a fost constituit utilizând următoarele criterii: i. entități care au depus situațiile financiare anuale la 31 decembrie 2023 de tipul UU, BS, BL, SL; ii. entități care potrivit vectorului fiscal erau înregistrate cu obligația de declarare și plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor – cod impozit 120, până la 31.12.2023; iii. entități active potrivit registrului contribuabililor respectiv au codul de stare 1, 3 sau 9 (înregistrat, reluare activitate, transfer), până la 31.12.2023; iv. entități care au depus declarația fiscală D100 pentru anul 2023 și au completat valori pentru creanța fiscală cod impozit 121 – impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (cotă 1% sau 3%). Eșantionul final rezultat din aplicarea cumulativa a criteriilor menționate la pct. 1. i - iv cuprinde un număr de 325.284 de entități în anul 2023 (31.12.2023). Stadii determinare eșantion micro-entități active la data de 31.12.2023: 1. entități care au depus situații financiare pentru anul 2023 926.903 2. entități care au depus situații financiare UU, BL, SL, BS 868.701 3. entități micro active (stare 1, 3, 9) conform vector fiscal