Download

din PIB, respectiv de la 29,4%* din PIB în 2024 la 31,1% din PIB în 2031 este explicată în Tabelul 5 și 6: Denumirea 2024 2025 2026 2031 Diferența măsurii Venituri curente 29,4%*) 30,5% 31,0% 31,1% +1,8pp Reforma fiscală - +1,1pp**) - - +1,1pp Îmbunătățirea - +0,5pp +0,2pp +0,7pp coletării Tabel nr. 6: Justificarea impactului bugetar al reformei fiscale asupra veniturilor curente în perioada de prognoză 2025-2031 Notă: *) Veniturile curente au fost ajustate cu -0,2% din PIB ca urmare a ajustării acestora cu impactul obținut din eliminarea veniturilor excepționale din perioada crizei energetice. **) cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii și impactul anualizat în anul 2026 în procent de 1,5% din PIB. Din Tabelul nr.6 de mai sus se poate observa că impactul semnificativ asupra veniturilor curente îl are reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, împreună cu îmbunătățirea colectării +0,5% din PIB pentru perioada de prognoză. Aceste reforme importante pentru consolidarea fiscal-bugetară sunt descrise atât în tabelul MTP5 cât și în tabelul MTP 8 parte integrantă din prezentul PBSTM. Veniturile fiscale sunt prognozate în 2025 să înregistreze o creștere de 1,1 puncte procentuale a ponderii în PIB comparativ cu anul 2024, ajungând la 17,23% din PIB în anul 2025 prin includerea impactului Reformei fiscale (R1 din tabelul MTP5 și a jaloanelor 207, 208 și 237 din PNRR). Începând cu anul 2026, prin includerea impactului Reformei R3 cuprinsă în tabelul MTP5 privind îmbunătățirea colectării veniturilor curente, se preconizează o creștere a încasărilor cu 0,5% din PIB, iar din 2028 cu 0,7% din PIB față de 2025. În acest context, veniturile fiscale sunt estimate să ajungă la nivelul de aproximativ 18% din PIB până la finalul perioadei de prognoză. 23  60 15 34.7 36.1 36.4 35.7 35.7 35.6 35.5 35.6 40 10 20 5 0 0 -20 -2.5 -5 -3.4 -4.2 -5.7 -5.0 -7.0 -6.4 -40 -7.9 -10 -40.7 -39.8 -38.9 -38.1 -42.6 -43.1 -42.8 -41.4 -60 -15 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Impozite pe producție și import Impozite pe venit și avuție Contribuții sociale Alte venituri Remunerație angajați Consum intermediar Asistență socială Formarea brută de capital fix Dobânzi Alte cheltuieli Venituri totale Cheltuieli totale Deficit bugetar Figura nr. 12: Evoluția agregatelor bugetare în perioada 2025-2031 Proiecția veniturilor bugetare pe orizontul de prognoză are la bază evoluția încasărilor în anul de bază, a indicatorilor macroeconomici estimați și a prevederilor legislative în vigoare, inclusiv implementarea reformelor fiscale asumate prin PNRR ce va susține creșterea veniturilor și va contribui la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar. Implementarea reformelor fiscale asumate prin PNRR este reflectată în principal din ajustarea pozitivă a ponderii în PIB a veniturilor fiscale un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii precum și cu 0,5 puncte procentuale începând cu 2026 din reforma administrării taxelor. Măsurile specifice care vor fi luate pentru reforma fiscală asumată prin PNRR potrivit jalonului 207, 208 și 237 dar și potrivit reformei asumate prin PBSTM în tabelul 5 vor fi definitivate în Q1 2025 pe baza scenariilor ce urmează a fi elaborate de Banca Mondială pe baza recomandărilor formulate în cadrul jalonului 205 și aprobate de Guvernul României precum și după consultarea mediului de afaceri pentru modificările ce vor fi aduse legislației fiscale în vigoare. Cheltuieli bugetare Ipotezele care au stat la baza proiectării cheltuielilor bugetare pentru perioada 2025-2031 sunt următoarele: Ipoteza 1: Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB în anul 2025 la 8,3% din PIB în anul 2031 acest lucru fiind posibil printr-o puternică moderare a creșterii cheltuielilor de personal fără a depăși limitele de cheltuieli de personal care sunt prevăzute în plan pentru perioada de prognoză 2025-2031 precum și cu respectarea legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate anumitor categorii de personal din sectorul public. Această moderare a creșterii cheltuielilor de 24  personal este necesară ca urmare a creșterilor salariale care au fost acordate în sectorul public în anul 2024; Ipoteza 2: Menținerea unei ponderi de aproximativ 5% cheltuielilor cu bunurile și serviciile în perioada 2025-2031, respectiv o reducere ușoară ca procent în PIB a acestor categorii de cheltuieli pe toată perioada de prognoză, prin introducerea normativelor de cheltuieli, achizițiile centralizate, introducerea indicatorilor de performanță precum și prin digitalizarea acestei categorii de cheltuieli; Ipoteza 3: Reducerea ponderii cheltuielilor cu asistența socială de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031 prin aplicarea prevederilor noii legi a pensiilor publice, precum și a prevederilor legale în domeniul pensiilor speciale. În perioada de prognoză 2025-2031 vor avea loc creșteri moderate a acestei categorii de cheltuieli pe fondul unui efect de bază ridicat ca urmare a faptului că în anul 2024 această categorie de cheltuială a crescut semnificativ prin indexarea pensiilor cu 13,8% dar și prin recalcularea acestora prin reforma sistemului public de pensii fapt care, de asemenea, a determinat o creștere medie a cheltuielilor cu pensiile de aproximativ 20%; Ipoteza 4: Creșterea ponderii cheltuielilor cu investițiile în PIB la 7,9% din PIB în anul 2025 și la 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% în anul 2027, urmată de o menținere a ponderii în PIB a acestora la peste 5%, ținând cont că din anul 2027 se încheie perioada de implementare a PNRR; Ipoteza 5: Cheltuielile cu dobânzile cresc de la o pondere de 2% din PIB în anul 2025 la o pondere de 3,5% din PIB în anul 2031 ca urmare a creșterii ponderii datoriei publice în PIB în perioada de ajustare a deficitului bugetar necesară pentru a finanța proiectele de investiții publice. Ca urmare a acestor ipoteze sinteza cheltuielilor bugetare pentru perioada 2024-2031 este prezentată în Tabelul nr.7 după cum urmează: Indicator - % din PIB 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 TOTAL CHELTUIELI 41,9 41,2 40,7 39,1 38,5 37,5 36,7 35,9 Total cheltuieli curente, din care 32,9 32,3 32,1 31,8 31,7 31,3 30,8 30,3 Cheltuieli de personal 9,3 8,9 8,7 8,7 8,7 8,5 8,4 8,3 Bunuri și servicii 5,2 5,2 5,2 5,1 5,1 5,1 5,0 5,0 Dobânzi 2,0 2,0 2,4 2,8 3,0 3,2 3,4 3,5 Asistență socială 12,5 12,7 12,4 12,0 11,7 11,4 11,0 10,7 Cheltuieli pentru inves ții 6,8 7,9 7,7 6,5 6,1 5,8 5,4 5,0 Tabel nr. 7: Evoluția cheltuielilor bugetare în perioada 2024-2031 conform metodologiei naționale (Cash) Cheltuielile totale sunt estimate sa atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal pe seama creșterii investițiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior ponderea cheltuielilor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză. 25  Consolidarea bugetară pe partea de cheltuieli, de peste 5 puncte procentuale, este determinată de: reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creșteri salariale puternic moderate în sectorul public fără a depăși limita cheltuielilor de personal prevăzute pentru anul 2025, precum și printr-o politică salarială prudentă pentru restul perioadei de prognoză 2026-2031, cu respectarea legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară și prin introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate personalului din sectorul public. În plus, creșterile salariale determinate de aplicarea legii salarizării unice se vor implementa în funcție de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar și în limita cheltuielilor de personal prevăzute în planul bugetar-structural. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială sunt proiectate să-și diminueze ponderea în PIB de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031 prin aplicarea prevederilor noi legi a pensiilor publice precum și a prevederilor legale în domeniul pensiilor speciale care asigură sustenabilitatea acestor tipuri de cheltuieli dar și prin asigurarea unei creșteri moderate a acestora pentru anii 2025-2026 și ulterior indexarea acestora pentru restul perioadei de prognoză, iar cheltuielile cu bunuri și servicii sa se ajusteze ușor, cu doar 0,2pp din PIB pe orizontul de prognoză prin introducerea normativelor de cheltuieli, achizițiile centralizate, introducerea indicatorilor de performanță precum și prin digitalizarea acestei categorii de cheltuieli. Cheltuielile de investiții sunt proiectate să se diminueze treptat de la 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% în anul 2026, 6,5% în anul 2027, până la 5% din PIB, odată cu finalizarea implementării proiectelor din PNRR, dar efortul național pentru cheltuielile cu investițiile se menține la un nivel ridicat ca procent în PIB, peste media acestor cheltuieli din perioada 2020-2023. Sinteza traiectoriei de ajustare a cheltuielilor bugetare pe perioada de prognoză 2025-2031 de la 41,92% din PIB în anul 2024 la 35,79% este prezentată în Tabelul nr.8: Denumirea măsurii 2024 2031 Diferențe ca procent în PIB Cheltuieli bugetare totale, din care 41,9% 35,9% -6,0pp Traiectoria cheltuielilor cu investițiile% în PIB (ca urmare a finalizării PNRR 6,8% 5,0% -1,8pp Traiectoria cheltuielilor cu asistența socială% din PIB (reforma pensiilor + reforma 12,5% 10,7% -1,8pp pensiilor speciale) Traiectoria cheltuielilor de personal %PIB (legea salarizării unice) 9,3% 8,3% -1,0pp Tabel nr. 8: Evoluția ajustării cheltuielilor bugetare în perioada de prognoză 2025-2031 Așa cum rezultă și din Tabelul nr.8, ajustarea pe cheltuieli bugetare în perioada de prognoză 2025- 2031 provine, în principal, din traiectoria descendentă a ponderii în PIB a cheltuielilor cu investițiile cu -1,8 pp ca urmare a faptului că această categorie de cheltuieli este influențată de finalizarea implementării PNRR, de asemenea provine din traiectoria descendentă a ponderii cheltuielilor cu asistența socială care se ajustează cu minus 1,81 puncte procentuale în PIB ca urmare a implementării legii pensiilor speciale și a legii pensiilor generale potrivit jaloanelor 213, 214 și 215 din PNRR care asigură sustenabilitatea financiară a acestor categorii de cheltuieli cu asistența socială 26 precum și a reducerii cheltuielilor de personal cu un punct procentual din PIB ca urmare a implementării jalonului 420 din PNRR privind salarizarea unică; Pentru ajustarea traiectoriei de cheltuieli publice un accent deosebit, așa cum reiese și din Tabelul nr.8, se va pune pe creșterea puternic moderată a cheltuielilor de personal astfel încât ponderea acestora în PIB să fie respectată în perioada de prognoză 2025-2031, dar și pe creșterea moderată a cheltuielilor cu asistența socială, astfel încât traseul de ajustare a acestei categorii de cheltuieli publice să fie respectat. În ceea ce privește cheltuielile cu investițiile potrivit Figurii nr.13 acestea ating un prag maxim de 7,9% din PIB în anul 2025, respectiv 7,7% din PIB în anul 2026 și 6,5% din PIB în anul 2027 perioadă care coincide cu finalizarea proiectelor de investiții implementate prin PNRR. Cea mai mare parte din politica de coeziune cu un procent mediu de peste 2,5% din PIB dar și din programele derulate prin alocările de fonduri din bugetul general consolidat pentru finanțarea și dezvoltarea infrastructurii rurale dar și prin programele naționale de creștere a calității vieții populației. Structura cheltuielilor de investiții PNRR (% PIB) Politica de coeziune 10 Cheltuieli de capital Programe cu finantare rambursabila 7.9 7.7 Alte transferuri 8 Cheltuieli totale de investiții 6.8 6.5 6.1 5.8 6 5.4 5.0 4 2 0 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Figura nr. 13: Evoluția cheltuielilor cu investițiile în perioada 2025-2031 În ceea ce privește activitatea curentă, cunoscută și ca activitate operațională, la nivelul bugetului general consolidat situația indicatorilor de sinteză pentru venituri curente (operaționale) și cheltuieli curente (operaționale) este prezentată în Tabelul nr. 9 de mai jos: Anul Denumire indicator economic 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 VENITURI CURENTE BGC – cash - valoare absolută (miliarde lei) 523,3 581,4 635,4 678,9 729,7 784,4 834,4 886,5 - (%) din PIB 29,6% 30,5% 31,0% 30,9% 31,0% 31,2% 31,2% 31,1% CHELTUIELI CURENTE BGC – cash - valoare absolută (miliarde lei) 582,6 615,2 658,0 699,7 745,7 784,7 824,2 862,9 - (%) din PIB 32,9% 32,3% 32,1% 31,8% 31,7% 31,3% 30,8% 30,3% 27  EXCEDENT/DEFICIT CURENT BGC – cash - valoare absolută (miliarde lei) -59,3 -33,9 -22,6 -20,8 -16,0 -0,3 10,3 23,6 - (%) d