Download

prognoză de persistența incertitudinii privind continuarea războiului din Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu, precum și de parcursul economiilor europene. Investițiile, unde componenta de infrastructură finanțată din PNRR are o pondere însemnată, vor continua să reprezinte pe termen mediu activitatea cea mai dinamică din economie, cu o creștere medie anuală superioară celei a produsului intern brut, respectiv 4,8% în 2024-2027. Concomitent cu ajustarea deficitului bugetar, se va reduce gradual și deficitul contului curent al balanței de plăți, la 5,6% la nivelul anului 2028, respectiv cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu anul 2024. Este de așteptat ca ajustarea balanței comerciale să se realizeze într-o măsură mai temperată pe termen mediu, pe fondul acțiunii unor factori precum: implementarea proiectelor de investiții (PNRR, MFF, fonduri naționale) care va intensifica amplificarea importului bunurilor de capital, inclusiv de înaltă tehnologie, însă cu impact favorabil pe termen lung asupra productivității, deși se prognozează o tendință descrescătoare a ratei inflației, menținerea acesteia la un nivel superior celui din regiune va limita, într-o anumită măsură, câștigurile de competitivitate. Totuși, implementarea reformelor și investițiilor strategice asumate de România, îndeosebi cele din cadrul PNRR, urmând totodată recomandările Comisiei Europene, va sprijini reducerea dezechilibrului extern. Acestea sunt sintetizate în Tabelul nr. 11 „Reforme și investiții pentru combaterea dezechilibrului excesiv” (o parte dintre acestea sunt detaliate în prezentul plan, în capitolele 5 și 7, celelalte fiind descrise în cadrul PNRR). Pe termen lung (2028-2031), dinamica investițiilor va decelera, iar contribuția consumului privat va reveni ca factor principal al creșterii. În ceea ce privește consumul guvernamental, acesta va avea o evoluție cu o dinamică moderată în acord cu procesul de consolidare fiscală. Scenariul are în vedere îmbunătățirea echilibrelor externe, astfel încât contribuția negativă a exportului net se va situa pe un trend descendent, reducându-se gradual de la -2,1 puncte procentuale în 2024, la -0,1 puncte procentuale la finalul orizontului de prognoză (Figura nr.8). Această evoluție se va reflecta și într-o ajustare suplimentară a deficitului de cont curent, până la 4,1% din PIB în 2031. Evoluțiile din trecut arată că economia României a depășit crizele covid și energetică, manifestând o reziliență solidă la șocurile macroeconomice. Această tendință va continua și în viitor, astfel că estimările privind creșterea economică de circa 2,0%, pentru orizontul de prognoză pe termen lung reflectă un scenariu prudent, fiind printre cele mai mari din UE. 17  Figura nr. 8: Contribuții la creșterea reală a PIB pe elemente de cheltuieli Ipotezele avute în vedere la estimarea creșterii potențiale au fost următoarele:  Evoluția productivității totale a factorilor (TFP) prelucrată în corelație cu estimările Comisiei Europene;  Diminuarea contribuției factorului muncă ca urmare a decelerării dinamicii populației ocupate pe termen lung. Începând cu anul 2025, aportul factorului muncă va deveni negativ (-0,1), înscriindu-se pe termen lung pe o traiectorie descendentă, la finalul orizontului de prognoză ajungând la -0,4;  Contribuția factorului capital rezultată din proiecția națională a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru formarea brută de capital fix este factorul principal al creșterii potențiale ca urmare a investițiilor din PNRR. Output-gap-ul se va menține negativ pe intervalul de prognoză, observându-se în primii ani ai o creștere reală prudentă în linie cu ajustarea deficitului structural primar. Principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2025-2031 care au stat la baza proiecției veniturilor bugetare sunt: Anul Denumire indicator economic 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Produsul Intern Brut (mld. lei) 1.768,83 1.904,32 2.047,67 2.197,55 2.351,24 2.510,99 2.676,46 2.848,73 Creștere economică reală (%) 2,8 2,5 2,5 2,4 2,2 2,1 2,0 2,0 Deflator (%) 7,2 5,0 4,9 4,8 4,7 4,6 4,5 4,4 Tabel nr. 4: Evoluția principalilor indicatori macroeconomici pe perioada 2025-2031 18  Figura nr. 9: Evoluția output-gap-ului în economia românească De asemenea, în Tabelul nr. 2, anexă la prezentul PBSTM, sunt prezentați indicatorii macroeconomici prognozați structurați pe componentele PIB nominal, deflator, piața muncii și PIB ul potențial. Din Figura nr. 10 se poate observa o creștere economică moderată, potrivit explicațiilor de mai sus, până în anul 2029, cu un trend descendent începând cu anul 2024, de la o valoare de 2,8%, până la o valoare de 2,25 în anul 2028, după care creșterea economică se aplatizează în perioada 2029- 2031, atingând un nivel mediu al creșterii economice de 2% până în 2031, susținută în principal de consumul privat și de investițiile finanțate din fonduri europene. 3000 2.8 PIB nominal și creștere economică 3.0 2.5 2.5 2848.732 2.4 2500 2676.463 2.5 2.2 2510.992 2.1 2.0 2.0 Creștere economică (%) 2197.547 2351.239 2000 2.0 2047.665 1904.318 PIB nominal (miliarde lei) 1768.826 1500 1.5 1000 1.0 500 0.5 0 0.0 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 PIB nominal Rata de creștere economică Figura nr. 10: Evoluția nominală a PIB și a creșterii economice în perioada 2025-2031 19  5. PROIECȚIILE BUGETARE ȘI STRATEGIA FISCALĂ 5.1. Politica bugetară existentă Politica fiscal-bugetară relaxată din perioada pre-pandemie s-a reflectat într-un deficit structural ridicat și un spațiu de manevră redus pentru a interveni în caz de șocuri majore (pandemie, criza energetică). Introducerea multor scutiri de taxe și excepții în perioada 2016-2019 au adus România în situația de a fi singura țară din UE cu un deficit bugetar peste 3% din PIB în 2019 (-4,3% ESA). Astfel, am avut cel mai defavorabil punct de plecare pentru a face față crizelor economice suprapuse printr-o relaxare a politicii fiscale. Nivelul de bază ridicat (deficitul bugetar aferent 2019) a limitat spațiul fiscal-bugetar disponibil pentru sprijinirea suplimentară a economiei începând cu anul 2020: în timpul pandemiei Covid 19, guvernul a implementat măsuri de sprijin considerabile, în principal pe partea de cheltuieli, și doar măsuri fiscale limitate (amânări de taxe sau reduceri pentru plata unor categorii de impozite); în timpul crizei energetice, măsurile bugetare pentru reducerea impactului creșterilor fără precedent ale prețurilor la produsele energetice asupra gospodăriilor și firmelor au fost finanțate din taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice. Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condițiile depășirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere (PSC). Conform recomandării Consiliului UE din iunie 2021 România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Ajustarea bugetară realizată în perioada 2021-2022 a fost în linie cu recomandarea Consiliului. În 2023, deficitul bugetar a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, superior țintei stabilite de Consiliu, de 4,4% din PIB. Deviația de 4,4% din PIB a fost determinată: (i) pe partea de cheltuieli: de înregistrarea unor drepturi de natură salarială, în urma unor hotărâri judecătorești devenite executorii; creșterea cofinanțării naționale față de cea consemnată în anii precedenți pentru proiectele finanțate din fonduri europene aferente cadrului de programare financiar anterior, 2023 fiind ultimul an de eligibilitate; cheltuieli suplimentare cu dobânzile pe fondul majorării costurilor de finanțare pe plan intern și internațional; (ii) pe partea de venituri: preponderent de o dinamică mai redusă a încasărilor suplimentare din sectorul energetic, pe fondul evoluției descendente a preturilor energiei; o evoluție mai modestă a încasărilor din impozite si taxe pe bunuri si servicii, în condițiile decelerării/scăderii bazei macroeconomice relevante. Evoluția execuției bugetare înregistrate în prima parte a anului trecut a impus aprobarea de măsuri care să limiteze deviația față de țintele de deficit bugetar prevăzute pentru 2023 și 2024. Astfel, Guvernul a adoptat, la finele lunii septembrie 2023, un pachet de măsuri fiscal-bugetare (majoritatea intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2024), cu un impact pozitiv estimat pentru anul 2024 la aproximativ 1% din PIB. De asemenea, Guvernul a adoptat măsuri suplimentare de susținere a reducerii deficitului bugetar, care confirmă menținerea angajamentului de consolidare fiscală: continuarea procesului de reformă și modernizare a administrației fiscale, respectiv limitarea unor categorii de cheltuieli bugetare - care au avut însă o eficacitate redusă pe partea de ajustare a cheltuielilor. 20  Figura nr. 11: Dinamica agregatelor bugetare În 2024 execuția bugetară din primele opt luni ale anului reflectă un deficit de 4,57% din PIB nominal estimat. Creșterea cu 1,9 puncte procentuale față de deficitul înregistrat în perioada similară a anului trecut (2,63% din PIB) este explicată de majorarea ponderii cheltuielilor totale în PIB cu 2,6 puncte procentuale, preponderent pe seama avansului investițiilor și cheltuielilor salariale, în timp ce ponderea veniturilor totale în PIB a crescut cu 0,7 puncte procentuale, susținută de evoluția contribuțiilor de asigurări și a veniturilor fiscale (în principal TVA, impozit pe venit și salarii și impozit pe profit). Având la bază revizuirea țintei de deficit bugetar pe care Comisia Europeană urmează să o publice în această toamnă, pentru anul 2024 se estimează un deficit bugetar de 7,9% din PIB (metodologia ESA) de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a deficitului bugetar. Impactul măsurilor adoptate anul trecut se materializează pe partea de încasări, veniturile curente fiind în creștere cu 1,1 puncte procentuale din PIB în primele opt luni. La nivelul trimestrului 4 , încasările vor reflecta și impactul măsurilor fiscale adoptate recent, respectiv majorarea plafonului lunar neimpozabil de la 2.000 lei la 3.000 lei, în cazul veniturilor din pensii, începând cu veniturile aferente lunii octombrie. În contextul economic actual, caracterizat de incertitudine inflație încă ridicată, războiul din Ucraina, încetinirea economiilor principalilor parteneri comerciali, politica fiscală trebuie să acționeze în direcția diminuării dezechilibrelor macroeconomice, însă printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor. Noul cadru de guvernanță economică de la nivelul UE va permite României o ajustare fiscală graduală pe termen mediu. 5.2. Proiecții bugetare pentru perioada 2025 - 2031 Venituri bugetare: Pentru proiecția veniturilor bugetare aferente perioadei 2025-2031 au fost avute la bază următoarele ipoteze: 21  Ipoteza 1: creșterea veniturilor bugetare în corelare cu creșterea nominală a PIB pentru perioada de ajustare fiscal-bugetară 2025-2031; Ipoteza 2: implementarea reformei fiscale potrivit jaloanelor 207, 208 și 237 din PNRR cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii. Măsurile fiscale specifice vor fi stabilite pe baza scenariilor elaborate de către Banca Mondială ca urmare a recomandărilor formulate in cadrul jalonului 205. Măsurile fiscale vor fi aprobate de Guvernul României în Q1 2025 urmărindu-se obiectivele descrise la reforma fiscală în prezentul plan. Ipoteza 3: implementarea măsurilor de îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, implementarea proiectelor de digitalizare, a modulelor de combatere a evaziunii fiscale, dar și de îmbunătățire a cadrului legislativ destinat insolvenței care va avea un impact bugetar concretizat într-o creștere a veniturilor bugetare cu 0,5% din PIB la finalul anului 2026 potrivit celor descrise în Tabelul nr. 5 la Reforma administrării taxelor; Ipoteza 4: implementarea măsurilor de îmbunătățire/reformare a veniturilor nefiscale prin actualizarea redevențelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licență de exploatare operatorilor economici; Ipoteza 5: operaționalizarea proiectului Neptun Deep și asigurarea încasării de accize și redevențe aferente exploatării gazelor naturale începând cu anul 2027. Pe baza acestor ipoteze menționate anterior, rezultatele previzionării veniturilor bugetare în perioada 2025-2031 sunt prezentate ca procent din PIB în Tabelul nr. 5: Indicatori economici 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 %PIB TOTAL VENITURI 34,0 34,2 34,3 33,4 33,5 33,3 33,3 33,4 Total venituri curente 29,6 30,5 31,0 30,9 31,0 31,2 31,2 31,1 Venituri fiscale 16,2 17,2 17,7 17,6 17,8 17,8 17,8 17,8 Contribuții din asigurări 10,8 10,8 10,8 10,8 10,9 10,9 10,9 10,9 Venituri nefiscale 2,6 2,5 2,5 2,4 2,4 2,5 2,5 2,5 Sume încasate de la UE, din care: 4,4 3,6 3,2 2,4 2,4 2,0 2,1 2,2 Poli ca de coeziune 1,3 1,3 1,2 1,7 1,7 1,5 1,5 1,6 PNRR 0,9 1,3 1,2 - - - - - Poli ca agricolă 2,2 1,0 0,8 0,7 0,7 0,5 0,6 0,6 Tabel nr. 5: Evoluția veniturilor bugetare în perioada de prognoză 2024-2031 conform metodologiei naționale (Cash) În perioada 2024-2026 veniturile bugetare curente sunt estimate să crească de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025 pentru ca în anul 2026 acestea să ajungă la 31% din PIB, majorarea ponderii veniturilor bugetare fiind susținută de 22  a) absorbția fondurilor europene, în contextul implementării accelerate a reformelor și investițiilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență; b) implementarea reformei fiscale prevăzută de jaloanele 207, 208 și 237 din PNRR și în tabelul 5 din PBSTM un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii; c) implementarea măsurilor de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare cu + 0,5% din PIB începând cu anul 2026; Traiectoria de ajustare a veniturilor bugetare cu + 1,7pp