Download

PIB-ului potențial peste 4% (2017-2019) a urmat o ajustare semnificativă a productivității totale a factorilor (TFP), începând cu debutul crizei COVID-19. În perspectivă, se estimează o ușoară revenire a productivității factorilor peste nivelul de 1% începând cu anul 2027, în urma impactului pozitiv al investițiilor în economie, dar încă departe de nivelul pre- pandemic al acestuia (de peste 3%). Aceste condiții structurale vor determina o creștere prudentă a PIB-ului potențial, cu o revenire treptată de la 2,8% în 2023 la 2,0% pe orizontul de prognoză. Totodată, scenariul macroeconomic are în vedere corelația dintre deflatorul PIB și inflația medie anuală, dar și cu evoluția prețurilor producției industriale și a costului în construcții. Pe termen lung, evoluția deflatorului PIB se va poziționa pe un trend descendent, ceea ce va conduce la reducerea treptată a decalajului față de indicele prețurilor de consum (medie anuală) spre finalul intervalului de prognoză. În plus, din perspectiva sustenabilității finanțelor publice, așa cum rezultă din Tabelul nr.1, principalii indicatori de sustenabilitate pentru perioada 2025-2031 prezintă următoarele caracteristici: a) Creșterea cheltuielilor primare nete: pentru a asigura ajustarea deficitului bugetar în termeni ESA de sub 3%, ritmul de creștere anuală a cheltuielilor primare nete se vor situa pe un trend descendent de la valoarea de 5,1% în anul 2025 la valoarea de 3,8% în anul 2031; b) Soldul primar structural: are de asemenea un trend descendent de la -4,3% din PIB în anul 2025 la +1,7% din PIB în anul 2031, cu un ritm mediu de descreștere de 1% din PIB anual, ceea ce va permite României să obțină ajustarea deficitului bugetar în termeni ESA la sub 3% în anul 2031; c) Sold bugetar ESA: se situează pe un trend descrescător, de la -7,9% din PIB în anul 2024, la - 2,5% în 2031, cu un ritm mediu anual de descreștere de aproximativ 0,8 puncte procentuale din PIB, traiectorie care va permite dezvoltarea și implementarea cheltuielilor cu investițiile care au un procent în PIB de peste 7% în perioada 2025-2027. Situația principalilor indicatori de sustenabilitate a finanțelor publice ale României asumați pentru perioada de ajustare fiscală 2025-2031 este prezentată în Tabelul nr.1 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Indicator PIB potențial – rata de 1 2,7 2,7 2,5 2,4 2,2 2,1 2,0 2,0 creștere Deflator PIB – rata de 2 7,2 5,0 4,9 4,8 4,7 4,6 4,5 4,4 creștere 12  Creșterea cheltuielilor 3 primare nete – rata de creștere 5,1 4,9 4,7 4,3 4,2 3,9 3,8 4 Sold ESA –% din PIB -7,9 -7,0 -6,4 -5,7 -5,0 -4,2 -3,4 -2,5 5 Sold structural –% din PIB -7,3 -6,3 -5,7 -5,1 -4,3 -3,5 -2,7 -1,8 Sold primar structural –% 6 din PIB -5,3 -4,3 -3,3 -2,3 -1,3 -0,3 0,7 1,7 7 Datoria publica –% din PIB 52,2 55,7 58,5 60,6 62,0 62,6 62,4 61,4 Variația datoriei publice – 8 3,4 3,5 2,8 2,1 1,4 0,6 -0,2 -1,0 pp din PIB Tabel nr. 1: Principalii indicatori ai ajustării bugetare pe perioada 2024-2031 Astfel pe baza indicatorilor de sustenabilitate a finanțelor publice prezentați în Tabelul nr.1, România își stabilește ca obiectiv central al politicii de deficit bugetar reintrarea pe o traiectorie de ajustare începând cu anul 2025, de o manieră care să îi permită încadrarea în valoarea de referință stabilită de Tratatul privind funcționarea UE la sfârșitul orizontului de timp acoperit de acest plan și, implicit, crearea premiselor de ieșire de sub incidența procedurii europene de deficit excesiv. Ritmul mediu anual de ajustare a soldului primar structural este de un punct procentual pe an, față de 0,74 pe an propus de Comisia Europeană1, așa cum rezultă din Tabelul nr.2 deoarece punctul de plecare al traiectoriei de ajustare (respectiv deficitul bugetar estimat pe anul 2024) este diferit. Anul Denumire indicator economic 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Sold primar structural propus de Comisia Europeană -% din PIB -4,4 -3,7 -2,9 -2,2 -1,4 -0,7 0,0 0,8 Sold primar structural propus de România -% din PIB -5,3 -4,3 -3,3 -2,3 -1,3 -0,3 0,7 1,7 Tabel nr. 2: Traiectoria de ajustare a soldului primar structural În ceea ce privește traiectoria de ajustare a cheltuielilor primare nete, în perioada 2025-2031 se poate observa din Tabelul nr.3 faptul că rata medie anuală de ajustare a cheltuielilor primare nete este de 4,4%, în comparație cu rata medie anuală de ajustare determinată de Comisia Europeană de 5,2%, în principal datorită țintei de deficit bugetar estimată la sfârșitul anului 2024. Anul Denumire indicator economic Medie 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2025-2031 Traiectorie ajustare cheltuieli primare nete – COM (%) 5,2 6,1 5,7 5,3 5,0 4,8 4,7 4,5 Traiectorie ajustare cheltuieli primare nete - cumulat (%) 11,8 17,1 22,1 26,9 31,6 36,1 Traiectorie ajustare cheltuieli primare nete – RO (%) 4,4 5,1 4,9 4,7 4,3 4,2 3,9 3,8 Traiectorie ajustare cheltuieli primare nete - cumulat (%) 10,0 14,6 19,0 23,1 27,1 30,9 Tabel nr. 3: Traiectoria de ajustare a cheltuielilor primare nete pentru perioada 2025-2031 1 în orientările sale prealabile transmise în luna iunie a.c. 13  Proiecțiile privind datoria publică și cele privind cheltuielile cu dobânzile sunt realizate în conformitate cu prevederile Reg. 2024/1263 din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului și în concordanță cu metodologia convenită de comun acord de Uniunea Europeană (UE)2 și aplicată pentru toate statele membre UE. Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB potrivit Figurii nr.5 indică o evoluție ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, urmată ulterior de o evoluție descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041). Evoluție datoria publică în scenariul ajustat (% în PIB) 62.6% 62.4% 61.4% 60.6% 62.0% 58.5% 59.5% 57.5% 55.7% 55.5% 52.2% 54.1% 52.7% 51.4% 50.2% 48.9% 49.3% 48.5% 47.9% 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 2041 Figura nr. 3: Evoluția ponderii datoriei publice în PIB în perioada 2025-2031 Angajamentele bugetar-structurale ale României pentru perioada 2025-2031 sunt prezentate mai detaliat în tabelele MTP 1a și MTP 1b. Acestea fac parte din Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu și sunt fundamentate pe baza scenariului macroeconomic și a proiecțiilor fiscale și bugetare prezentate mai jos. 2 descrisă în “Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2023 al Comisiei Europene (DSA) 14  4. IPOTEZELE MACROECONOMICE 4.1. Cadrul macroeconomic recent După ce s-a redresat relativ rapid după criza de COVID-19, în comparație cu majoritatea statelor membre UE, economia românească a fost afectată de provocările induse de războiul din Ucraina și criza energetică subsecventă, efectele celui de-al doilea val de crize având efecte negative mai profunde și de lungă durată. Creșterea reală a PIB în anul 2023 a fost de 2,1% (date provizorii), încetinind față de dinamica din 2022, când economia românească a avansat cu 4%. De remarcat este faptul că decelerarea activității economice anul trecut s-a manifestat într-un context caracterizat de investiții publice la niveluri record, reflectate și în dinamica reală a formării brute de capital fix (+14,4%). Cererea externă slabă pentru produsele industriale, coroborată cu scăderea de competitivitate prin costuri ca urmare a creșterii prețurilor la energie au determinat o reducere semnificativă a valorii adăugate brute din industrie în anul 2023 (-2,3%). Mai mult, situația din industrie a atras după sine și o încetinire a dinamicii valorii adăugate din servicii la 1,9%, de la 8,6% în anul 2022. O parte din factorii care au acționat în anul 2023 s-au manifestat și pe parcursul anului 2024, astfel că la nivelul semestrului I a.c., economia României a crescut cu doar 0,7% față de perioada corespunzătoare din anul precedent (în prima jumătate a anului 2023 PIB creștea în termeni reali cu 1,7%), cu o dinamică dezechilibrată între cererea și oferta interne. Pe partea ofertei, încetinirea a avut loc în construcții, dar mai cu seamă în servicii - principalul motor al economiei. În același timp, industria, deși și-a atenuat declinul, continuă să fie afectată nefavorabil de problemele din Zona Euro, în principal de contracția industriei Germaniei - principalul partener comercial al României. Pe partea cererii, dinamica FBCF a decelerat (-6%) comparativ cu nivelul de 2 cifre realizat în anul precedent, iar cea a exportului de bunuri și servicii s-a menținut în teritoriu negativ. Decalajul ridicat între dinamicile cererii și producției interne a antrenat și o creștere a importurilor de bunuri și servicii care, concomitent cu declinul exporturilor, a condus la o contribuție negativă majoră a exportului net. Pentru restul anului, cererea internă va continua să fie susținută de consum, pe fondul dinamicii robuste a salariilor reale și investiții, reflectată însă și în importuri, nefiind așteptată, în compensare, o ameliorare semnificativă a cererii externe. 10 pp 5.6 Contribuția la creșterea reală - resurse pp Contribuția la creșterea reală - utilizări 6 5.6 4.4 4.4 3.9 3.9 5 3.0 3.0 3.0 3.0 2.4 1.9 2.4 1.1 0.8 1.9 0.5 1.1 0.8 0.5 0 0 -5 Industrie Servicii Consum privat Consum public -6 Agricultura Construcții -10 FBCF Exporturi nete Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 2022 2022 2022 2022 2023 2023 2023 2023 2024 2024 2022 2022 2022 2022 2023 2023 2023 2023 2024 2024 Figura nr. 4 și Figura nr. 5: Contribuția la creșterea reală a PIB 15  Din punct de vedere calitativ, datele arată că există provocări la adresa sustenabilității creșterii economice în contextul în care, în ciuda încetinirii activității economice, pe piața forței de muncă dinamica salarială a fost una robustă, determinată însă în mare măsură de oferta insuficientă de forță de muncă în raport cu calificările cerute. Productivitatea orară muncii, exprimată ca dinamica PIB raportată la cea a numărului de ore lucrate în economie, s-a redus cu 3,1% în trimestrul al doilea din 2024. În același timp, rata de creștere a costului (orar) unitar nominal cu forța de muncă (ULC 3) s-a stabilizat întrucâtva în trimestrul al doilea (+18,3%) după ce a crescut accelerat începând din ultima parte a anului 2021. Persistența evoluției divergente între productivitate și costul cu forța de muncă va contribui la menținerea dezechilibrului între cererea și producția internă, în lipsa unei revigorări a cererii externe. (%) 25. 20. 15. 10. 5. 0. -5. Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 2021 2021 2021 2021 2022 2022 2022 2022 2023 2023 2023 2023 2024 2024 Productivitatea muncii/ora ULC nominal/ora Figura nr. 6: Productivitatea muncii și ULC nominal pe ora Pe termen mediu și lung, la orizontul anului 2028/2031, creșterea economică va încetini față perioada pre-pandemie, iar dezechilibrul dintre cererea și oferta internă se va atenua la finele orizontului de prognoză. 230 Indice% (2013 = 100) 210 PIB actual* PIB pre-pandemie 190 PIB anterior razboiului (cu efectele pandemiei) 170 150 130 110 90 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 Figura nr. 7: Traiectoria pe termen lung a PIB real 3 ULC reprezintă combinația între produc vitatea muncii și costul cu forța de muncă, o evoluție în creștere având o conotație nega vă. 16  *PIB din scenariul PBSTM care include atât efectele COVID-19, cât și efectele pe termen lung ale războiului din Ucraina și crizei energetice Scenariul macroeconomic care a stat la baza fundamentării indicatorilor bugetari este unul prudent, dinamica PIB în primii ani (+2,5%) poziționându-se sub creșterea PIB-ului potențial. Evoluția macroeconomică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal bugetare și un comportament echilibrat al investițiilor care vor avea un aport important la creșterea economică, pe baza finanțărilor din fondurile europene. În același timp perspectivele economice sunt supuse provocărilor tranziției energetice. Evoluția economiei românești va fi influențată în prima parte a perioadei de