Download

me, cum ar fi fondurile structurale și de coeziune, politica agricolă comună și alte programe de finanțare ale UE. 2.1. Fondurile structurale și de coeziune În Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României i-au fost alocate fonduri în cadrul Politicii de Coeziune (PC) în valoare de 31,35 miliarde de Euro (prețuri curente, inclusiv cooperarea teritorială europeană). Un mix format din aceste fonduri și de la bugetul de stat, va sprijini dezvoltarea României pentru a deveni o țară europeană competitivă și digitalizată, adaptată la schimbările climatice globale, accesibilă și conectată, furnizând servicii publice de calitate pentru cetățenii săi. 5  Cadrul legal aferent 2021 – 2027 privind fondurile structurale și de coeziune vizează domenii esențiale pentru gestionarea fondurilor europene nerambursabile și anume: a) stabilirea cadrului instituțional; b) descrierea fluxurilor financiare; c) eligibilitatea cheltuielilor și prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor. Prin acesta s-a asigurat o abordare unitară în punctele cheie ale sistemelor de management și control, astfel încât beneficiarii de fonduri europene să poată să depună proiectele într-un cadru procedural predictibil și considerabil simplificat. În perioada de programare 2021-2027, imaginea alocărilor de la UE prin Politica de Coeziune și cofinanțarea națională, se regăsește în Figura nr.1 de mai jos, pentru programe specifice și programe regionale. Figura nr.1: Repartizarea pe programe operaționale a fondurilor UE alocate în perioada de programare 2021- 2027 La fondurile din Figura nr.1 se adaugă sumele alocate de UE pentru Programul Transport în valoare de 4,650 miliarde Euro, la care cofinanțarea națională este de 4,975 miliarde Euro. Suplimentar, alocarea din Programele Regionale este de 2,564 miliarde Euro de la UE, plus 392 milioane Euro din bugetul de stat. În perioada de programare 2021-2027, cele mai importante fonduri europene au fost alocate pentru proiectele de infrastructură, respectiv pentru infrastructura de transport, suma fiind de peste 6 9,6 miliarde Euro. Pentru infrastructura de apă-canalizare suma a fost de peste 5,2 miliarde Euro, iar investițiile în resursa umană au vizat alocări de peste 4,3 miliarde Euro, iar un buget de peste 5 miliarde Euro a fost alocat programului operațional al sănătății. Dezvoltarea regională beneficiază de fonduri UE de peste 8,9 miliarde Euro pentru a susține comunitățile locale să aibă acces la standarde de locuri și de calitate a vieții cele mai adecvate, dar și să li se asigure accesibilitatea la rețeaua națională de transport pentru a facilita creșterea economică și competitivitatea pe plan european. Valoarea totală alocată pentru programele operaționale aferente perioadei de programare 2021– 2027 (specifice și regionale) este de 45.081 milioane Euro, din care fonduri UE 30.987 milioane Euro. Principalele măsuri pentru creșterea gradului de absorbție dar și pentru operaționalizarea programelor sunt:  asigurarea predictibilității calendarului de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină și eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeași tematică în perioade similare de timp;  asigurarea resurselor necesare pentru evaluarea și selecția proiectelor;  simplificarea modalității de evaluare a proiectelor;  simplificarea criteriilor de eligibilitate ale solicitanților de fonduri externe nerambursabile, acestea făcând obiectul unei declarații unice a solicitantului care se depune odată cu cererea de finanțare;  evaluarea conformității administrative este complet digitalizată;  evaluarea tehnico-financiară se realizează pe baza unui număr redus de criterii și a subcriteriilor, astfel încât acestea să permită o selecție mai rapidă, parțial digitalizată și automatizată prin interoperabilitatea diferitelor sisteme informatice care asigură furnizarea de informații despre situația juridică și financiară a potențialilor beneficiari;  posibilitatea stabilirii unui prag de excelentă, care să permită selecția de proiecte de înaltă calitate într-o perioadă scurtă de timp;  accelerarea implementării și valorificării măsurilor de interoperabilitate și colaborare între autorități pentru creșterea eficienței și simplificării activităților de verificare a condițiilor de eligibilitate, prin schimbul de informații între autorități, cu efecte pozitive în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative a solicitanților de fonduri în etapa de evaluare, selecție și contractare a proiectelor. Fondurile structurale și de coeziune urmăresc câteva obiective majore pentru România și anume: a) dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, mai ales prin dezvoltarea coridoarelor de transport transeuropene și conectivitatea localităților urbane cu rețelele de transport transeuropene; b) dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de utilități publice, în special infrastructura de apă și canalizare pentru a crește standardele de viață și de locuire ale populației; 7  c) investiții în infrastructura de educație și de sănătate pentru a susține dezvoltarea marilor servicii publice precum și în calitatea resurselor umane care deservesc aceste servicii publice; d) Investiții în resursele umane pentru a asigura tranziția ușoară către piața muncii și a dobândi competențe profesionale pentru angajați; e) Investiții în dezvoltarea de infrastructură locală necesară populației urbane pentru a asigura creșterea calității vieții precum și standard de locuire adecvate. Beneficiile fondurilor de coeziune în economie au fost multiple. Fondurile structurale și de coeziune (ESI) au oferit o valoare adăugată europeană reală prin investiții adaptate care au stimulat creșterea economică și dezvoltarea. Fondurile ESI au reprezentat un răspuns în prima linie la pandemia de coronavirus și la impactul geopolitic și vor continua să joace un rol esențial pentru o creștere echitabilă și pentru redresarea economică a României. 2.2. Politica Agricolă Comună România are ca prioritate elaborarea și implementarea unei politici agricole (PAC) adecvate pentru cetățeni și fermieri, pentru sprijinirea creșterii competitivității agroalimentare și a dezvoltării durabile a sectorului rural, în condiții de siguranță alimentară și mediu înconjurător protejat, gestionate de un sector public eficient și responsabil. Cu ajutorul fondurilor UE primite prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și a reformelor și investițiilor prinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, România își propune implementarea unor măsuri destinate dezvoltării unui sector agricol rezilient, durabil și competitiv. 2.2.1. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală urmărește susținerea dezvoltării mediului rural, atât pe seama susținerii fermierilor prin alocări de fonduri destinate înființări de culturi agricole, cât și a industriei prelucrătoare, în special pe seama susținerii prelucrării și procesării produselor agricole, dar și dezvoltarea infrastructurii rurale prin alocări de fonduri pentru infrastructura de utilități publice și drumuri comunale. Alocarea financiară din FEADR în perioada 2021-2027 pentru dezvoltare rurală este de 6.983 milioane Euro. La aceasta se adaugă o finanțare din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 703,2 milioane Euro. Alocarea FEADR nu include plățile directe pentru agricultură alocate sub formă de subvenții. 2.2.2. Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) FEGA finanțează următoarele cheltuieli în mod direct și în conformitate cu dreptul Uniunii:  promovarea produselor agricole, efectuate fie direct de către Comisie, fie prin intermediul unor organizații internaționale;  măsuri luate în conformitate cu legislația comunitară pentru a asigura conservarea, caracterizarea, colectarea și utilizarea resurselor genetice în agricultură; 8   crearea și întreținerea sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultură;  sistemele de investigare agricolă, inclusiv investigațiile privind structura exploatațiilor agricole. În Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027, România beneficiază de o alocare în valoare de 13.628,4 milioane Euro. 2.2.3. Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027 beneficiază de o alocare de 232,07 milioane Euro, din care 162,45 milioane Euro contribuție UE și 69,62 milioane Euro contribuția publică națională și are în vedere valorificarea potențialului de pescuit maritim al României, dar și a celui fluvial și din apele montane. 2.3. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este elementul central al instrumentului NextGenerationEU (în valoare de peste 800 miliarde euro), cu împrumuturi și granturi de cca. 723,8 miliarde Euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de statele membre UE. Scopul mecanismului este de a atenua impactul economic și social al pandemiei COVID- 19, precum și al actualului context geostrategic internațional marcat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, pentru ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și digitală. Alocarea PNRR pentru România este de 28,5 miliarde Euro (14,9 miliarde Euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde Euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 113 investiții (179 de măsuri). În Figura nr.2 se observă alocarea fondurilor pe piloni. PNRR reprezintă un răspuns coerent și integrat la situația economică și socială actuală, inclusiv pentru abordarea aspectelor legate de fiscalitate, având menirea de a conduce la întărirea potențialului de creștere economică, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională. Planul se bazează pe cei șase piloni prevăzuți de MRR, incluzând: măsuri privind managementul apelor, deșeurilor, biodiversității; transportului durabil, energiei verzi, educației, sănătății, eficienței energetice a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice, toate fiind coroborate cu măsuri orizontale de digitalizare și întărire a capacității administrației publice. Prin reformele și investițiile asumate în cadrul PNRR se urmărește realizarea unei dezvoltări economice sustenabile și de anvergură, cu efect stimulator pentru economia și societatea românească, astfel:  reformele fiscale și a sistemului de pensii vor genera o traiectorie sustenabilă a finanțelor publice pe termen mediu și lung, venind în întâmpinarea problemelor demografice și asigurând un traseu fiscal care să nu împovăreze bugetul statului. Reforma sistemului de pensii va asigura pensii echitabile și adecvate, în linie cu principiul contributivității;  realizarea tranziției verzi și a celei digitale, cu impact economic pe termen mediu și lung. În sinergie cu celelalte inițiative ale UE pentru atingerea țintelor asumate la nivel european 9  până în 2030, România va contribui la reducerea cu minimum 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 32%;  în domeniul energetic, PNRR va contribui la realizarea obiectivului de a stimula tranziția de la utilizarea cărbunelui către folosirea prioritară a surselor regenerabile la începutul deceniului următor, precum și introducerea hidrogenului în mixul energetic. Investițiile masive în eficiența energetică vor putea asigura o reducere importantă a emisiilor și a consumului de energie electrică pe termen mediu și lung;  reformele legislative pentru simplificarea mediului în care întreprinderile își desfășoară activitatea, prin digitalizarea procedurilor de raportare, de intrare/ieșire de pe piață, simplificarea obținerii licențelor, autorizațiilor de construire, etc conferă un potențial de creștere a mediului de afaceri. În plus, se are în vedere îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector.  investițiile și reformele în domeniul transporturilor vor contribui la o transformare de lungă durată a preferințelor populației dinspre transportul clasic către unul sustenabil. În domeniul rutier, măsurile propuse vor promova intens electro-mobilitatea și utilizarea unor vehicule fără emisii. Pe de altă parte, investițiile în domeniul feroviar și în metrou vor contribui la o creștere a utilizării acestor forme alternative de transport.  elaborarea noului capitol REPowerEU prin care se urmărește creșterea rezilienței și independenței energetice a României. Figura nr. 2: Repartizarea pe programe operaționale a fondurilor UE alocate în perioada de programare 2021- 2027 10  Capitolul REPowerEU cuprinde două noi măsuri și șapte investiții prin care se consolidează în mod semnificativ eforturile României în ceea ce privește tranziția verde. Astfel, una dintre reforme introduce cadrul juridic pentru utilizarea terenurilor neproductive sau degradate aflate în proprietatea statului pentru producerea de energie verde, iar cealaltă instituie ghișee unice care să furnizeze prosumatorilor servicii de consiliere pentru renovările vizând eficiența energetică și pentru producerea de energie din surse regenerabile. Cele șapte investiții au ca scop accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie și a ritmului renovărilor vizând eficiența energetică, precum și recalificarea forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi. În ceea ce privește consolidarea pregătirii digitale și a rezilienței sociale ale României, PNRR revizuit contribuie la tranziția digitală pentru care alocă 21,8%, în creștere față de 20,5% alocare inițială. Acesta prevede dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea unor sectoare specifice, cum ar fi sănătatea, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația, fiscalitatea, cultura, sistemul judiciar și serviciile de mediu. Capitolul privind REPowerEU cuprinde o reformă și două sub-investiții legate de digitalizarea autorităților publice, oferind noi soluții și echipamente digitale. Acestea au ca scop optimizarea rețelei de comunicații, crearea unui centru de date și limitarea riscului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii operatorului de sistem de transport de energie electrică. A fost, de asemenea, consolidată dimensiunea socială importantă a planului. Alături de reformele și investițiile din planul inițial, printre noile măsuri se numără scheme de vouchere pentru a accelera utilizarea surselor regenerabile de energie și pentru a îmbunătăți eficiența energetică a gospodăriilor, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile, formarea pentru dobândirea de competențe în domeniul energiei verzi și accelerarea producerii de energie verde. Impactul granturilor din PNRR și FSC, precum și cel al împrumuturilor din PNRR, estimate a fi integrate în economia națională, proiectează un ritm crescător al investițiilor, precum și îmbunătățiri pe piața forței de muncă. PBSTM asigură complementaritatea cu fondurile europene prin următoarele modalități: a) integrarea cheltuielilor cu investițiile finanțate din fonduri europene pe orizontul de prognoză 2025-2031 în bugetul general consolidat, pentru a asigura indicatorii de sustenabilitate ai finanțelor publice pentru întreaga perioadă de prognoză; b) asigurarea cofinanțării pentru toate programele operaționale finanțate în cadrul Politicii de Coeziune, Politicii Agricole, precum și prin PNRR, care sunt peste nivelul prevăzut de Regulamentele Europene, mai ales în domeniul infrastructurii de transport, dar și a infrastructurii de apă-canalizare pentru care cofinanțările depășesc 50% din valoarea alocărilor la nivelul programelor operaționale; c) corelarea investițiilor finanțate din fonduri naționale alocate prin bugetul general consolidat prin programul național Anghel Saligny, PNDL I și II, dar și prin Fondul de Modernizare cu investițiile finanțate prin Politica de Coeziune, Politica Agricolă și PNRR pentru a asigura un efect sinergic de creștere economică la nivel național pe termen lung, dar și asigurarea competitivității României la nivel european; 11  d) Asigurarea cadrului național specific pentru complementaritatea fondurilor europene dar și a fondurilor naționale alocate pentru cheltuielile cu investițiile publice cu fondurile alocate de mediul de afaceri pentru susținerea investițiilor private. 3. PREZENTARE GENERALĂ A ANGAJAMENTULUI BUGETAR-STRUCTURAL După perioada de creștere înaltă a