Download

r și taxelor, precum și pentru furnizarea rezultatelor obținute către structura de specialitate de la nivelul ANAF, în vederea realizării analizei de risc și încadrării contribuabililor în clase de risc. Participarea la cursuri de specialitate a personalului din cadrul departamentului cu sprijinul Băncii Mondiale/OECD. III. Etapele necesare realizării reformei Pentru a implementa reforma administrării sistemului de impozite și taxe vor fi parcurse următoarele etape: Etapa I: Analizarea legislației actuale privind proiectele de digitalizare, sistemului de colectare a impozitelor și taxelor, a legislației privind insolvența și a posibilității de îmbunătățire a acesteia. Termen: Q1 2025. Etapa II: Elaborarea analizei de business și operaționalizarea modulelor antifraudă: modulul CARUSEL inclusiv pentru achiziții intracomunitare suplimentare, modulul indicatorilor de risc fiscal INDFISC, modulul specific pentru e-transport TRANSPRISC, modulul specific caselor de marcat fiscale COMRISC precum și modulul specific pentru identificarea impozitelor și taxelor care mai pot fi stabilite suplimentar prin inspecții fiscale RORISC. Termen: Q3 2025. Etapa III: Înființarea și operaționalizarea unei structuri specializate în cadrul ANAF pentru a realiza modele statistice și econometrice de analiză a datelor, cuantificarea gap-ului de impozite și taxe, analize statistice și alte categorii de activități specifice formată din: specialiști în IT, statisticieni, analiști financiari și alte categorii de specialiști necesari pentru punerea în aplicare a obiectivelor reformei; Dezvoltarea structurii de specialitate existente în cadrul ANAF pentru a realiza analize de risc, prin atragerea de personal specializat, respectiv analiști de date. Termen: Q3 2025 49  Etapa IV: Consultarea mediului de afaceri și dezbaterea publică asupra legislației privind proiectele de digitalizare, legislației privind sistemul de colectare a impozitelor și taxelor și a legislației privind insolvența. Termen: Q3 2025. Etapa V: Intrarea în vigoare a legislației privind proiectele de digitalizare, modificarea Codului de Procedură Fiscală precum și a legislației privind insolvența. Termen: Q4 2025. IV. Justificări privind impactul bugetar al reformei de +0,5% din PIB și explicarea diferenței dintre ținta stabilită în planul fiscal și ținta stabilită în PNRR de +2,5% din PIB Măsurile propuse vin în continuarea reformelor stabilite în PNRR. În acest context, ținta de creștere a ponderii veniturilor în PIB cu 0,5% pe orizont de doi ani (2026 față de 2024), poate părea modestă comparativ cu ținta de creștere asumată în PNRR de 2,5% din PIB pe un orizont de cinci ani (2024 față de 2019). În realitate, sunt câteva ipoteze ce trebuie luate în considerare la stabilirea noii ținte: 1. După o creștere substanțială a veniturilor publice în primii ani de reforme (ca parte a PNRR), este de așteptat ca măsurile de consolidare fiscală să atingă un punct de echilibru. Odată ce se atinge un nivel optim al veniturilor publice ca procent din PIB, este dificil ca traiectoria să continue cu o creștere abruptă, deoarece măsurile suplimentare pot începe să aibă efecte negative, cum ar fi inhibarea creșterii economice sau reducerea competitivității. Astfel, ținta de 0,5% în doi ani poate fi văzută ca o ajustare ușoară pentru a menține acest echilibru și a asigura o colectare fiscală sustenabilă pe termen lung, mai degrabă decât o expansiune agresivă a veniturilor. 2. Necesitatea unei abordări graduale: creșterea cu 0,5% din PIB într-un interval de doi ani este o țintă adaptată la contextul economic imediat și la capacitatea economiei de a susține măsuri fiscale fără a afecta negativ creșterea economică sau consumul. O creștere bruscă a veniturilor publice poate necesita măsuri fiscale mai stricte (precum majorarea impozitelor) care ar putea afecta negativ mediul de afaceri și populația pe termen scurt. 3. Contextul economic și politic: ținta mai mică pe termen scurt reflectă constrângeri economice actuale, cum ar fi inflația, datoria publică, nevoia de investiții publice sau nevoia de stimulare economică post-pandemie. În plus, ajustările fiscale mai lente pot avea o acceptabilitate politică mai mare, evitând măsuri nepopulare introduse brusc. Pe de altă parte, majoritatea reformelor asociate segmentului de administrare fiscală se adresează reducerii decalajelor fiscale, existând deja semne ale creșterii mobilizării veniturilor în urma implementării măsurilor de digitalizare. R4: REFORMA SISTEMULUI DE CHELTUIELI AL OPERATORILOR ECONOMICI DE STAT/LOCALI I. Contextul reformei: Reforma are ca scop creșterea eficienței și responsabilității în utilizarea fondurilor rezultate din administrarea resurselor naturale și a patrimoniului public gestionat de companiile de stat/locale. 50 Această reformă introduce un nou cadru legislativ care se concentrează pe întărirea managementului resurselor, monitorizarea utilizării fondurilor destinate activității operaționale și de investiții dar și pentru reducerea dependenței de subvențiile de stat. Măsurile incluse sunt aliniate cu prioritățile UE de întărire a rezilienței sociale și economice, prin asigurarea eficienței cheltuielilor publice și promovarea bunei guvernanțe în cadrul întreprinderilor publice. Reforma propusă prin PBSTM este complementară cu reforma companiilor de stat din cadrul PNRR întrucât aceasta din urmă se referă la activitatea numire a administratorilor și de introducere a indicatorilor de performanță în administrarea companiilor de stat/locale. II. Obiectivele reformei: Această reformă include următoarele categorii de obiective și anume: a) eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, destinat utilizării adecvate a fondurilor pe care le au la dispoziție operatorii economici prin administrarea patrimoniului public dar și din exploatarea bogățiilor naturale prin reducerea/ajustarea cheltuielilor operaționale raportat la obiectul de activitate dar și la complexitatea și importanța serviciului public pe care îl asigură; b) îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, prin actualizarea tarifelor pentru categoriile de servicii publice prestate prin formule de indexare/actualizare anuale dar și prin alinierea acestora la nivelul celor practicate în Uniunea Europeană precum și asigurarea unui sistem adecvat de valorificare a activelor de care dispun operatorii economici; c) introducerea normativelor de cheltuieli, în special pentru acele categorii de cheltuieli care nu sunt legate direct de procesul de producție/asigurare de servicii cu scopul de a asigura o utilizare eficientă a fondurilor pe care operatorii economici de stat/locali le au la dispoziție; d) monitorizarea sistemului de investiții publice, acest obiectiv urmărește dezvoltarea integrată și unitară a activelor care compun patrimoniul public determinate în special de extinderea serviciilor publice prestate în interesul populației dar și creșterea performanței și a calității serviciilor publice asigurate de operatorii economici, inclusive prin introducerea unor indicatori de performanță pentru monitorizarea acestora; e) reducerea dependenței financiare față de bugetul general consolidat este un indicator specific pentru operatorii economici care beneficiază de alocări de subvenții din bugetul de stat pentru susținerea categoriilor de cheltuieli de funcționare prin revizuirea sistemului de subvenționare, restructurarea sistemului de cheltuieli publice dar și prin actualizarea predictibilă a sistemului de tarife pentru serviciile prestate populației. III. Etapele necesare realizării reformei: Etapa I: Realizarea unei analize diagnostic a sistemului de cheltuieli operaționale, a sistemului de venituri realizate și a mecanismelor de actualizare ale acestora precum și a sistemului de subvenționare. Termen: Q2 2025. 51  Etapa II: Consultarea cu operatorii economici de stat/locali și organizarea dezbaterii publice inclusiv aprobarea pachetelor de măsuri specifice rezultate din analiza diagnostic în cadrul etapei I prin memorandum în Guvernul României. Termen: Q3 2025. Etapa III: Intrarea în vigoare a prevederilor legale privind eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiții publice, reducerea dependenței față de bugetul general consolidat. Termen: Q1 2026. R5: RESTRUCTURAREA SISTEMULUI DE CHELTUIELI PUBLICE I. Contextul reformei: Guvernul României a inițiat mai multe reforme în cadrul PNRR pentru a spori eficiența cheltuielilor publice, predictibilitatea și eficiența procesului decizional. Pentru a atinge acest obiectiv, se prevăd acțiuni coerente pentru creșterea transparenței procesului bugetar, consolidarea capacității de coordonare a politicilor publice destinate sistemului de cheltuieli publice și de analiză a impactului la nivelul guvernului și ministerelor coordonatoare, realizarea de revizuiri ale cheltuielilor publice în toate sectoarele, îmbunătățirea sistemului de monitorizare și raportare a programelor bugetare și prioritizarea proiectelor mari de investiții publice. În timp ce o cheltuire mai eficientă a fondurilor publice necesită implementarea mai multor acțiuni de către toate instituțiile administrației publice, Ministerul Finanțelor este direct responsabil pentru mai multe acțiuni specifice, cum ar fi introducerea revizuirilor sistematice ale cheltuielilor, aliniate cu ciclul bugetar, urmate de un plan clar pentru implementarea concluziilor, reflectat în bugetele ulterioare și supus evaluărilor independente ex-post. Reforma are ca scop creșterea eficienței, transparenței și responsabilității fiscale în utilizarea fondurilor publice. Această reformă introduce măsuri menite să controleze depășirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor și să extindă achizițiile centralizate. Măsurile contribuie la prioritățile UE de întărire a rezilienței sociale și economice, îmbunătățirea administrației publice și asigurarea sustenabilității fiscale. II. Obiectivele reformei: Pentru realizarea acestei reforme sunt prevăzute următoarele categorii de obiective: a) introducerea normativelor de cheltuieli care să urmărească reducerea/stabilizarea cheltuielilor de funcționare ale principalelor categorii de servicii publice, pe baza costurilor medii pentru bunuri și servicii calculate prin intermediul bazei de date cuprinzând informațiile din RO e-Factura, fără să afecteze atribuții importante ale Statului Român, dar care să asigure o creștere a calității serviciilor publice prestate și a performanței serviciilor publice asigurate populației; 52  b) realizarea sistematică a analizelor tematice de cheltuieli publice și aplicarea concluziilor/recomandărilor în procesul de programare bugetară, conform calendarului anual stabilit prin Strategia Analizei Cheltuielilor Publice. Indicatorii de performanță în procesul de programare bugetară vor include și cuantifica ținte de economisire a cheltuielilor. Aceste ținte de economisire de cheltuieli vor fi revizuite periodic. Indicatorii de performanță pentru instituțiile publice vor asigura utilizarea fondurilor publice în acord cu teoria celor 3E și anume: economicitatea, eficiența și eficacitatea. c) Operaționalizarea structurii specifice pentru introducerea indicatorilor de performanță și participarea la cursuri de perfecționare organizate cu sprijinul Băncii Mondiale în restructurarea sistemului de cheltuieli publice. Se va urmări întărirea capacității administrative a structurilor implicate în activitate, prin suplimentarea personalului și prin asistența tehnică oferită de către Instituțiile Internaționale (Banca Mondială, OECD) pentru îmbunătățirea metodologiilor de lucru și pregătirea personalului specializat în desfășurarea acestei activități, începând cu anul 2025. d) extinderea sistemului de achiziții centralizate la cele mai importante categorii de servicii publice pentru a asigura achiziția de bunuri și servicii la volume și cantități ridicate și prețuri accesibile fără a afecta calitatea bunurilor și serviciilor achiziționate; e) digitalizarea sistemului de cheltuieli publice are în vedere informatizarea etapelor execuție cheltuielilor publice la nivelul autorităților/instituțiilor publice precum și asigurarea interoperabilității bazelor de date cu cele existente la nivel central. f) Introducerea criteriilor de performanță pentru salarizarea personalului din sectorul public a normativelor de cheltuieli pentru această categorie de cheltuieli dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate personalului din sectorul public; În urma implementării acestor măsuri, începând cu anul 2025, va rezulta o reducere a cheltuielilor estimată la minim 0,35% din PIB în perioada de prognoză 2025-2031. III. Etapele necesare realizării reformei: Etapele necesare realizării acestei categorii de reforme presupun: Etapa I: Analiza diagnostic pentru fiecare etapă aferentă restructurării sistemului de cheltuieli publice realizată cu sprijinul Băncii Mondiale pentru a identifica cele mai bune mecanisme de gestionare eficientă a fondurilor publice; Termen: Q4 2025. Etapa II: Introducerea achizițiilor centralizate împreună cu aprobarea cadrului legal specific achizițiilor centralizate, inclusiv posibilitatea de a înființa unități de achiziții centralizate la nivel central/local; Termen: Q3 2025; Etapa III: Operaționalizarea structurii specifice pentru monitorizarea cu ajutorul indicatorilor de performanță a sistemului de cheltuieli publice precum și instruirea personalului specializat în 53 monitorizarea indicatorilor de performanță ai sistemului de cheltuieli publice cu sprijinul Băncii Mondiale. Termen: Q4 2025. Etapa IV: Cadru legal pentru implementarea indicatorilor de performanță a sistemului de cheltuieli publice aprobat de Guvern/Parlament atât la nivelul autorităților publice centrale cât și la nivelul autorităților publice locale precum și pentru implementarea obiectivelor menționate anterior în cadrul reformei. Termen: Q4 2025. R6: REFORMA SALARIULUI MINIM – Jalon 392 din PNRR I. Contextul reformei Reforma salariului minim introduce un sistem structurat pentru stabilirea salariului minim brut, bazat pe rata inflației, asigurând în același timp că salariul minim rămâne într-un anumit interval relativ raportat la salariul mediu. Această reformă răspunde direct priorității UE de a consolida reziliența socială și economică și contribuie indirect la protecția socială, un principiu esențial al Pilonului European al Drepturilor Sociale. Reforma a fost prevăzută în Jalonul 392 din PNRR, iar mecanismul va continua să producă efecte în anii următori. II. Obiectivul reformei Pentru realizarea acestei reforme este prevăzut ca obiectiv instituirea unui mecanism de stabilire a salariului minim care să se bazeze pe criterii obiective și să susțină crearea de locuri de muncă și competitivitatea țării. Ca urmare a elaborării mecanismului, este preconizat ca perspectivele de angajare și productivitatea lucrătorilor necalificați din economia românească să crească semnificativ, conducând astfel la echilibrarea echității și sustenabilității economice, recompensând lucrătorii pentru contribuțiile lor la productivitate, asigurând totodată că creșterile salariale nu depășesc capacitatea economiei de a le susține. Astfel, salariul minim brut este ajustat în funcție de rata inflației prognozate. În plus, dacă noul raport între salariul minim brut ajustat și salariul mediu brut prognozat pentru anul următor este sub pragul de 45%, salariul minim brut suplimentar poate fi, de asemenea, ajustat cu un procent cuprins între 0% - 50% din rata de creștere a productivității prognozate (PIB real/populație angajată), dar fără a depăși pragul de 50% între salariul minim brut și salariul mediu brut. Indicele real al productivității muncii pe persoană angajată ar crește atunci când salariul minim este crescut, creșterea indicelui fiind cuprinsă între 8,11% și 8,69%. Etapa necesară realizării reformei: Intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim. Termen: Q1 2025. 54  R7: REFORMA SISTEMULUI DE SALARIZARE ÎN SISTEMUL PUBLIC – Jalon 420 din PNRR I. Contextul reformei Această reformă aduce modificări semnificative în modul în care angajații din sectorul public sunt remunerați, inclusiv prin revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Reforma a