Download

fost cuprinsă în PNRR, Jalonul 420, scopul acesteia fiind sporirea echității salarizării în sectorul bugetar (aplicarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală), de a asigura tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit. Ea se aliniază cu prioritățile UE privind consolidarea rezilienței sociale și economice și sprijină obiectivele mai largi de echitate socială prevăzute în Pilonul European al Drepturilor Sociale. Această reformă va intra în vigoare atunci când deficitul bugetar în termeni ESA va fi de sub 5% din PIB, cu respectarea prevederilor legale privind Legea responsabilității fiscal-bugetare și cu încadrarea în anvelopa bugetară care a fost luată în calcul la elaborarea planului bugetar-structural pe termen mediu. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în același timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public, cu încadrare în anvelopa salarială luată în calcul în actualul plan bugetar-structural în funcție de spațiul fiscal care va fi permis de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar în perioada de prognoză 2025-2031. II. Obiectivele reformei: Pentru realizarea acestei reforme sunt prevăzute următoarele categorii de obiective: a) revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare; b) reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația locală, corespunzătoare funcțiilor publice și funcțiilor contractuale; c) revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel de ordonator principal de credite/autoritate de eliberare a creditelor. III. Etapele necesare realizării reformei : Etapa I: Realizarea unei evaluări globale a impactului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a unei evaluări a impactului fiscal al noii legi. Termen: Realizat Etapa II: Adoptarea noului cadru juridic privind salarizarea funcționarilor publici, ținând cont de spațiul fiscal disponibil. Această reformă va intra în vigoare atunci când deficitul bugetar în termeni ESA va fi de sub 5% din PIB, cu respectarea prevederilor legale privind legea responsabilității fiscal- bugetare și cu încadrarea în anvelopa cheltuielilor de personal care a fost luată în calcul la elaborarea planului bugetar-structural pe termen mediu. Termen: Q2 2025. 55  R8: REFORMA PENSIILOR – Jalon 213 și 214 din PNRR I. Contextul reformei: Pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul procesului de îmbătrânire a populației, pentru a corecta inechitățile, pentru a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și pentru a respecta principiul contributiv în raport cu beneficiarii drepturilor la pensie, prin PNRR a fost implementată reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ. Reforma vizează abordarea Recomandărilor Specifice de Țară relevante (RST) 2019 și 2020 și în special asigurarea sustenabilității fiscale, egalizarea vârstei de pensionare și stabilitatea financiară a pilonului II de pensii. II. Obiectivele reformei: Astfel, pentru realizarea acestei reforme se vor menține măsurile realizate prin implementarea Jaloanelor 213 și 214 din PNRR având următoarele obiective: a) asigurarea sustenabilității Pilonului II de pensii prin creșterea contribuțiilor la fondurile de pensii private de la 4,75% la 6% până în anul 2030. Acest obiectiv are în vedere creșterea contribuției la finanțarea pe termen lung a economiei reale prin asigurarea unei surse stabile de capital și diversificarea portofoliului de investiții; b) reformarea sistemului de pensii pe baza principiului contributivității prin crearea unui cadru normativ, care să elimine inechitățile de gen, diferențele rezultate din momentul pensionării și tipul de muncă prestată, printr-o formulă de calcul clară și predictibilă bazată pe numărul de puncte realizat și să stabilească un mecanism predictibil de indexare a pensiilor care să asigure sustenabilitatea sistemului. Prin această reformă se urmărește garantarea sustenabilității fiscale și alinierea pe deplin a principiului contributivității cu eliminarea inechităților și abordarea adecvării pensiilor mici. Se preconizează o creștere temporară a cheltuielilor pe termen scurt până la nivelul unui procent de 12% din PIB, urmată de o scădere pe termen mediu și lung, odată cu implementarea măsurilor suplimentare precum limitarea accesului la pensionarea anticipată și încurajarea prelungirii perioadei de angajare. Până în anul 2030, reforma va conduce la o reducere a ponderii cheltuielilor în PIB, estimată la 0,18% în 2030 și 0,48% în 2031, continuând trendul descendent față de contextul anterior adoptării reformei. De asemenea în perioada anilor 2025-2026 se are în vedere o creștere moderată a cheltuielilor cu asistența socială urmată de o indexare a acestei categorii de cheltuieli pentru perioada de prognoză rămasă. III. Etapele necesare realizării reformei: Etapele necesare realizării reformei au fost implementate și au presupus: Etapa I: Suplimentar de jalonul 213 care este implementat se va îmbunătăți cadrul legal pentru a asigura sustenabilitatea Pilonului II de pensii prin creșterea graduală a contribuției la pilonul II de pensii de la 4,75% la 6% până în anul 2031. Termen: Q4 2025. 56  Etapa II: Intrarea în vigoare a Legii nr. 360/ 2023 privind sistemul public de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019. Termen: Implementat. R9: REFORMA PENSIILOR SPECIALE – Jalon 215 din PNRR I. Contextul reformei: Reforma sistemului de pensii din PNRR include și revizuirea pensiilor speciale, vizând corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale. II. Obiectivul reformei: Pentru realizarea acestei reforme este necesară elaborarea unui cadru legislativ care să corecteze dezechilibrele induse mai ales de către legea 124 /2019, indicate în Recomandările de Țară și în analiza din rapoartele Comisiei Europene, conducând totodată și la întărirea sustenabilității și predictibilității sistemului de pensii speciale. Reforma are ca obiectiv alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, contribuind la optimizarea cheltuielilor publice într-un trend descendent constant. Se estimează o reducere a cheltuielilor de până la 0,08% din PIB în 2030, comparativ cu proiecțiile din scenariul pre-reformă. III. Etapa necesară realizării reformei: Etapa de revizuire a cadrului legislativ pentru revizuirea pensiilor speciale și alinierea la principiul contributivității a fost realizată prin implementarea Jalonului 215 din PNRR și, prin menținerea reformei, va produce efecte în următorii ani. R10: REFORMA SISTEMULUI DE FINANȚARE A MEDIULUI DE AFACERI. ATRAGEREA DE INVESTITORI I. Contextul reformei Consolidarea capacității instituționale a României de finanțare a mediului de afaceri este o prioritate imediată ținând cont de nevoile de dezvoltare economică, de prognoza PIB pe perioada de analiză dar și de creșterea economică a României. În acest sens alocările din bugetul de stat pentru sprijinul mediului de afaceri cu bugete de peste 1,5 miliarde lei/an trebuie continuate prin acordarea de sprijin sub formă de ajutor de stat cu mențiunea că alocarea de fonduri din bugetul de stat trebuie orientate spre domenii de dezvoltare strategică a României determinate în principal de industria prelucrătoare. În plus, pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă trebuie create sisteme de facilități pentru marii investitori în economie care asigură crearea de locuri de muncă dar și atragerea de investitori în economia națională. 57  În Figura nr. 19 de mai jos este prezentată evoluția producției industrial inclusive în anul 2024 iar din analiza acesteia se poate constata că volumul producției industrial a avut în perioada 2022-2024 un trend descrescător cu o scădere 10,87% procente. De asemenea pentru a susține dezvoltarea economică pe termen lung este necesară atragerea de investitori care generează efect multiplicator în economia națională, creează locuri de muncă și implementează investiții de valori însemnate în domeniul industriei prelucrătoare. Modelul de dezvoltare economică este astfel cel bazat pe dezvoltarea unei rețele policentrice de investiții pentru a asigura un echilibru în reducerea disparităților pentru dezvoltarea regională a României. Producție industrială ( in functie de indice productie 2015) 140 120 114.7 108.38 104.5 99.07 100 88.2 80 60 40 20 0 2020 2021 2022 2023 2024 Figura nr. 19: Evoluția volumului producției industrial în perioada 2020-2024 II. Obiectivele reformei Pentru a realiza reforma de mai sus sunt propuse următoarele obiective: a) Înființarea unui Fond de Investiții pentru Sprijinul Mediului de afaceri de tip private equity în complementaritate cu Banca de Investiții și Dezvoltare pentru a asigura alocarea de fonduri cu respectarea legislației de ajutor de stat pe criterii de performanță dar și pentru a asigura sustenabilitatea fondurilor alocate din bugetul de stat pentru sprijinul IMM-urilor. Capitalizarea acestuia cu suma de 2 miliarde lei din Fondul de Privatizare; b) Crearea cadrului legal pentru susținerea investițiilor strategice în economie pentru industria prelucrătoare, scopul fiind de a asigura tranziția verde și digitală pentru industria prelucrătoare din România precum și de a crea accesul la granturi alocate din bugetul de stat în funcție de specificul investițiilor, la facilități fiscale, acces la utilități publice și accesul la autorizarea investițiilor necesare prin debirocratizarea sistemului de acordarea a avizelor și acordurilor specifice; c) Crearea cadrului legal pentru creditul de investiții destinat industriei prelucrătoare pentru utilizarea creditului de investiții ca modalitate de stimulare a dezvoltării economice prin 58  subvenționarea parțială a dobânzii aferente creditului de investiții dar și alocarea unui grant echivalent cu 25% din valoarea investițiilor la data operaționalizării investițiilor; d) Crearea cadrului legal pentru acordarea de granturi sub formă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare astfel încât alocările de fonduri din bugetul de stat să poată susține nevoile specifice acestui tip de industrie necesară pentru dezvoltarea producției industrial a României; III. Etape necesare implementării reformei Etapa I: Elaborarea unui studiu de specialitate necesare pentru înființarea și operaționalizarea unui Fond de Investiții pentru Sprijinul Mediului de afaceri de tip private equity cu sprijinul Băncii Mondiale; Termen: Q3 2025 Etapa II: Elaborarea și aprobarea actului normativ de înființare a Fondului de Investiții pentru Sprijinul Mediului de Afaceri; Termen: Q4 2025; Etapa III: Operaționalizarea Fondului de Investiții pentru Sprijinul Mediului de Afaceri; Termen: Q4 2026; Etapa IV: Crearea și aprobarea cadrului legal pentru stimularea investițiilor strategice în industria prelucrătoare, a cadrului legal specific creditului pentru investiții precum și a cadrului legal pentru acordarea de granturi specifice industriei prelucrătoare; Termen: Q4 2025; Reformele descrise mai sus sunt descrise amănunțit în tabelul nr. MTP 5 anexă la PBSTM precum și la capitolul 7.1 Reforme, dar și în Tabelul MTP8, oferind o prezentare structurată a pașilor cheie, obiectivelor și alinierii cu Mecanismul de Recuperare și Reziliență (RRF). Acest lucru asigură coerența în raportare, permițând o urmărire eficientă a progresului implementării, conformitatea cu Recomandările Specifice de Țară (CSR) și alinierea cu prioritățile comune ale UE. 6. PROIECȚII PRIVIND DATORIA PUBLICĂ În contextul angajamentelor României de ajustare a deficitului bugetar către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), începând cu anul 2029 proiecția datoriei publice se plasează pe o traiectorie descendentă. Proiecțiile privind datoria publică sunt realizate în conformitate cu prevederile Regulamentul 2024/1263 din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului și în concordanță cu metodologia convenită de comun acord de Uniunea Europeană (UE) 11 și aplicată pentru toate statele membre UE. 11 descrisă în “Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2023 al Comisiei Europene (DSA)” 59  Estimările indică o evoluție ascendentă a datoriei publice în PIB până în anul 2029, cu depășirea temporară a pragului de referință de 60% din PIB în perioada 2027-2031, corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, urmată de o traiectorie descendentă cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041). Previziunile privind creșterea ponderii datoriei publice în PIB până în anul 2029 sunt determinate în principal de soldul primar structural, luând în considerare cheltuielile cu îmbătrânirea populației, iar înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă din anul 2030 se realizează pe fondul poziționării deficitului structural primar pe excedent. Până la sfârșitul orizontului de analiză, respectiv anul 2041, datoria publică se situează la un nivel sustenabil, sub 55% din PIB începând cu anul 2035 și respectiv sub 50% începând cu anul 2039. 94.9% 20.0% 87.9% 90.0% 81.1% 80.0% 15.0% 74.5% 68.3% 70.0% 62.7% 62.0% 62.6% 62.4% 61.4% 10.0% 60.0% 60.6% 57.4% 58.5% 60.0% 52.2% 48.9% 55.7% 5.0% 50.0% 3.5% 1.4% 1.3% 3.4% 2.8% 0.6% 2.1% -0.2% 1.0% 40.0% 0.0% -2.0% -1.0% -0.3% -4.0% -3.0% -0.5% 30.0% -4.6% -5.0% -0.7% -1.0% -5.9% -0.9% -1.2% -5.0% 20.0% -1.5% -1.7% -4.0% -2.5% 10.0% -10.0% 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 - Sold primar - Efectul bul