Download

it venit Impozit profit estimat Total venituri micro estimate 60.000 2.556.413.184 269.549.433 5.301.219.307 8.127.181.924 100.000 3.162.047.982 428.642.636 4.502.105.951 8.092.796.569 150.000 3.600.469.512 606.552.625 3.614.051.522 7.821.073.659 200.000 3.867.083.214 757.900.616 2.928.144.016 7.553.127.846 250.000 4.042.308.246 886.027.985 2.372.622.428 7.300.958.659 500.000 4.670.384.598 1.403.540.339 6.073.924.937 Tabel nr. 20: Comparația scenariilor față de situația actuală cu prag de 500.000 euro O prima observație este că reducerea pragului, menținând condiția referitoare la un salariat, ar putea conduce la o creștere a veniturilor fiscale de la nivelul actual de circa 6 miliarde lei până spre un maxim teoretic de 8,1 miliarde lei, respectiv un plus de 2,1 miliarde de lei (a se vedea Tabelul nr. 18 – coloana Total venituri estimate). În ipoteza în care se introduce un nou prag de eligibilitate, concomitent cu eliminarea condiției privind existența unui salariat, situația comparativă între cele 5 scenarii se prezintă conform tabelului următor: Scenariul Număr micro Sarcina fiscală Impozit pe profit Venit potențial Diferență totală estimat față de ACTUAL CA nedeclarata 13.490 198,523,276 24.499.827 - CA < 60.000 178.048 2.825.962.617 - 269.549.433 CA > 60.000 133.746 3.049.482.118 5.301.219.307 5.301.219.307 TOTAL 60.000 5.570.768.740 -503.199.271 CA < 100.000 220.229 3.590.690.618 - 428.642.636 CA > 100.000 91.565 2.284.754.117 4.502.105.951 4.502.105.951 TOTAL 100.000 4.930.748.587 - 1.143.219.424 CA < 150.000 250.764 4.207.022.137 - 606.552.625 CA > 150.000 61.030 1.668.422.598 3.614.051.522 3.614.051.522 TOTAL 150.000 4.220.604.147 - 1.853.363.864 CA < 200.000 269.333 4.624.983.830 - 757.900.616 CA > 200.000 42.461 1.250.460.905 2.928.144.016 2.928.144.016 TOTAL 200.000 3.686.044.632 - 2.387.923.379 44  CA < 250.000 281.537 4.928.336.231 - 886.027.985 CA > 250.000 30.257 947.108.504 2.372.622.428 2.372.622.428 TOTAL 250.000 3.258.650.413 - 2.815.317.598 Actual 325.284 6.073.968.011 - 6.073.968.011 - (CA < 500.000) Tabel nr. 21: Analiza unor praguri de rentabilitate diferite față de forma actuală de IVM Se poate observa că, prin implementarea oricărui scenariu, veniturile fiscale potențiale se reduc față de regimul actual, iar cel mai redus efect de diminuare se înregistrează în cazul scenariului cu pragul de eligibilitate fixat la nivelul pragului de înregistrare în scopuri de TVA, cu o scădere a veniturilor fiscale cu circa 500 milioane lei (a se vedea tabelul nr. 19 – coloana Diferență față de Actual). În concluzie, analiza surprinde o serie de fenomene pe care le prezentăm în cele ce urmează. Un prim aspect se referă la faptul că în regimul actual de impozitare, pentru entitățile care se situează sub pragul de TVA de 300.000 lei8, costurile agregate cu impozitul și contribuțiile sociale pentru un salariat (condiție obligatorie) sunt de 10 ori mai mari decât impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru această categorie. Faptul că, valoarea sarcinii fiscale totale este comparabilă cu cea din categoria entităților care au cifra de afaceri mai mare de 300.000 lei (2,8 miliarde față de 3,05 mld 9), dar media cifrei de afaceri și a profitului net sunt semnificativ mai reduse10, indică o distribuție inechitabilă a sarcinii fiscale și totodată nu se aliniază principiului de aplicare a acestui regim fiscal care vizează o impozitare mai redusă, reducerea costurilor de conformare și simplificarea raportărilor în scop contabil și fiscal. Un al doilea aspect se referă la potențialul de colectare a veniturilor fiscale în situația în care pragul de eligibilitate pentru regimul fiscal al microîntreprinderilor este diferit de cel actual. Astfel, prin simpla reducere a pragului de la 500.000 Euro la 250.000 Euro se generează venituri fiscale potențiale în cuantum de 1,3 miliarde lei (Tabelul nr. 18 coloana Total venituri estimate). II. Obiectivele reformei: Implementarea jalonului 206 din PNRR are stabilite următoarele obiective: a) Creșterea veniturilor fiscale obținute din impozitarea microîntreprinderilor, cu minimum 0,1% din PIB, prin implementarea categoriilor de măsuri specifice prevăzute în Raportul Băncii Mondiale; 8 În tabele și grafice valoarea corespondentă este 60.000 Euro (curs BNR 4,977 lei) 9 Tabelul nr. 14 coloana Sarcina fiscală totală – valorile hașurate pentru scenariul CA < 60.000 10 Pentru categoria CA<300.000 lei media CA este 154.000 lei și media PN 42.000 lei, iar pentru categoria CA > 300.000 lei media CA este 919.000 lei și media PN este 240.000 lei 45  b) Eliminarea sistemului de deduceri fiscale pentru anumite categorii de cheltuieli, revizuirea cotelor de impunere pentru microîntreprinderi, eliminarea divizării artificiale ale bazei de impozitare. III. Etape pentru implementarea reformei: Etapa I Elaborarea răspunsului la comentariile COM ca urmare a evaluării măsurilor implementate pentru îndeplinirea Jalonului 206, astfel cum au prezentate în cadrul cererii de plată nr.3, respectiv:  eliminarea deducerilor la determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru a nu facilita optimizările fiscale;  introducerea regulilor specifice conceptului de întreprinderi legate pentru a elimina situațiile de divizare artificială a afacerii unui contribuabil în scopul accesării regimului fiscal pentru microîntreprinderi, în mod nejustificat, pentru activități similare, controlate de către aceeași persoană fizică și/sau juridică;  revizuirea cotei de impozitare pentru microîntreprinderi și reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până în Q1 2025 Termen: Q1 2025. Etapa II Modificări/actualizări ale legislației specifice microîntreprinderilor, pentru îndeplinirea Jalonului nr.206, într-o perioadă de 6 luni de la primirea scrisorii pentru Cererea de Plată 3, dar nu mai târziu de Q1 2025; Termen: Q1 2025. În caseta nr.2 sunt prezentate comentariile CE în scrisoarea CE_2024_7332_2 referitoare la modul de îndeplinire a jalonului 206 privind reforma fiscală a microîntreprinderilor: În concluzie, Romania nu a furnizat Comisiei dovezi necesare pentru a considera ca jalonul a fost îndeplinit satisfăcător. Potrivit cadrului de evaluare a jaloanelor și țintelor prevăzut de Regulamentul RRF, în descrierea măsurii „elementele care sunt direct sau indirect legate de respectivul jalon sau țintă trebuie considerate cerințe ale acelui jalon/țintă. Descrierea reformei asociate jalonului 206 prevede ca „analiza atentă” înscrisă în raportul Băncii Mondiale „ va fi urmată de implementarea recomandărilor care rezultă din ea, pentru a asigura că sistemul de taxare promovează mai bine o dezvoltare economică sustenabilă”. În acest sens, această cerință din descrierea măsurii este direct legată de jalonul 206 întrucât se referă la recomandarea privind regimul special de taxare al microîntreprinderilor. Măsurile luate de România adresează doar parțial recomandările care reies din această „ analiză atentă” detaliată în descrierea măsurii de îndeplinire a reformei și respectiv a jalonului. Mai precis 46  - Raportul Băncii Mondiale recomandă ca România să alinieze pragul de eligibilitate al regimului de taxare cu cel al TVA-ului (în prezent 88.500 EUR). Potrivit Raportului, acesta este bună practică la nivel internațional. Într-adevăr, o afacere capabilă să se alinieze pragului de TVA ar trebui, în același fel, să poată să respecte și legea (regula) impozitului pe profit. În prezent, pragul de eligibilitate de 500.000 EUR este încă foarte ridicat, de câteva ori mai mare decât cea recomandată de raportul Băncii Mondiale (și față de regimul din alte țări UE), făcând din sistemul românesc pentru microîntreprinderi unul doar cu numele. Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor este cel mai important element al acestei reforme și doar o mișcare parțială (foarte redusă) a fost făcută în această direcție - În timp ce unul din elementele cheie ale reformei (și a reformei mai largi a taxării) a fost să asigure un sistem mai simplu de taxare, recentele măsuri aprobate, l-au făcut mai complicat. România a introdus un nou prag și a diferențiat nivelul taxelor (ducând la 2 categorii de microîntreprinderi cu 2 niveluri diferite de taxare comparativ cu o categorie și o taxă în sistemul precedent de taxare). Aceasta ar putea deschide numeroase posibilități pentru divizarea artificială a companiilor, face administrarea taxelor mai complicată și în schimb să ducă la o scădere a conformării. Întrucât recomandările reieșite din „ analiza atentă” din raportul Băncii Mondiale în legătură cu regimul special de taxare al microîntreprinderilor nu au fost implementate conform Deciziei de Implementare a Consiliului, jalonul 206 nu poate fi considerat îndeplinit satisfăcător. Caseta nr. 2: Comentariile CE rezultate din scrisoarea aferentă CP3 - PNRR Din comentariile primite prin scrisoarea de răspuns la CP3 – PNRR reiese că îndeplinirea jalonului 206 – Reforma taxării microîntreprinderilor este considerată îndeplinită dacă sunt implementate recomandările Băncii Mondiale de aliniere a pragului de eligibilitate al regimului de taxare pentru microîntreprinderi cu cel al TVA care în prezent este 88.500 Euro. O decizie în acest sens va trebui luată în Coaliția de Guvernare și în Guvernul României până cel târziu în Q1 2025. În Caseta nr.3 sunt prezentați principalii pași care vor fi parcurși pentru ducerea la îndeplinire a jalonului 206 din PNRR: Pasul 1. Analiza comentariilor primite din partea CE odată cu cererea de plată din PNRR referitoare la: divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotelor de taxare, eliminarea deducerilor și reducerea progresivă a pragului de impozitare; Pasul 2. Prezentarea analizei privind comentariile primite de la CE în Coaliția de Guvernare și luarea unei decizii adecvate în Coaliția de Guvernare pentru a proteja interesele microîntreprinderilor; Pasul3. Implementarea măsurilor necesare pentru implementarea jalonului 206 astfel cum a fost stabilit prin jalonul 206 din PNRR privind Regimul taxării microîntreprinderilor și prin recomandările Băncii Mondiale. Reducerea graduală a pragului de taxare a microîntreprinderilor în perioada 2025 – 2027 va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până cel târziu în Q1 2025 Caseta nr. 3: – Pașii necesari pentru a duce la îndeplinire comentariilor CE privind microîntreprinderile 47  R3: REFORMA ADMINISTRĂRII SISTEMULUI DE IMPOZITE ȘI TAXE I. Contextul reformei: Reforma administrării sistemului de impozite și taxe din România este esențială în contextul în care țara se confruntă cu decalaje fiscale ridicate la toate categoriile de impozite, cum ar fi impozitul pe venit, contribuțiile sociale, impozitul pe profit și TVA. Această problemă afectează direct capacitatea statului de a finanța serviciile publice și proiectele de dezvoltare, limitând totodată stabilitatea financiară și economică a țării. Cauzele acestor decalaje fiscale sunt multiple și pot fi identificați câțiva factori majori care contribuie la nivelul scăzut de conformare fiscală: 1) economie informală extinsă: un procent semnificativ din economia României funcționează informal, fără înregistrarea veniturilor și fără plata taxelor și impozitelor corespunzătoare, ceea ce contribuie la pierderi masive în veniturile fiscale; 2) eficiența scăzută a ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală): administrația fiscală suferă de o infrastructură IT depășită, procese birocratice ineficiente și resurse umane limitate, lucru care face dificilă colectarea și gestionarea eficientă a impozitelor și taxelor, dar și combaterea evaziunii fiscale; 3) comportamentul contribuabililor: nivelul de conformare voluntară la plata taxelor este relativ scăzut, mulți contribuabili alegând să evite sau să minimizeze impozitele prin diverse mijloace legale sau ilegale, lucru facilitat de percepția că statul administrează ineficient veniturile publice; 4) nivel ridicat al fraudei la TVA: TVA-ul este una dintre principalele surse de venituri fiscale pentru stat, însă România se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale fraudei de TVA din Uniunea Europeană, fapt care afectează nu doar colectarea veniturilor, ci și competitivitatea economică a țării. II. Obiectivele reformei Pentru a obține un impact bugetar de 0,50% din PIB, reforma are la bază următoarele obiective: a) Implementarea proiectelor de digitalizare și actualizarea legislației specifice acestora: e- Factura, e-TVA, e-Proprietate, e-Transport, e-Casedemarcatfiscale, e-DU pentru a asigura modernizarea sistemului fiscal și a dispune de informațiile necesare pentru combaterea evaziunii fiscale respectiv pentru a reduce gap-ul de impozite și taxe; b) reducerea gap-ului de impozite și taxe inclusiv din achizițiile intracomunitare: acest obiectiv are la bază operaționalizarea modulelor specifice pentru reducerea gap-ului de impozite și taxe precum: modulul CARUSEL inclusiv pentru achiziții intracomunitare suplimentare, modulul indicatorilor de risc fiscal INDFISC, modulul specific pentru e-transport: TRANSPRISC, modulul specific caselor de marcat fiscale COMRISC, precum și modulul specific pentru identificarea impozitelor și taxelor care mai pot fi stabilite suplimentar prin inspecții fiscale RORISC; c) îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor prin actualizarea sistemului de eșalonare la plată, modernizarea instrumentelor de colectare și plată, îmbunătățirea/modernizarea sistemului de poprire și de sechestrare a bunurilor mobile și imobile, modernizarea sistemului 48  de valorificare a bunurilor supuse executării silite precum și actualizarea corespunzătoare a Codului de Procedură Fiscală; d) actualizarea legislației specifice insolvenței având ca obiectiv reducerea gap-ului de TVA, respectiv prin crearea cadrului legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care prin modul de administrare introduc în mod voit în insolvență IMM –urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%. e) Formarea și operaționalizarea unei structuri de specialitate pentru asigurarea modelării statistice și econometrice a datelor, cuantificarea gap-ului de impozite și taxe și implementarea altor activități specifice pentru a asigura consolidarea capacității administrative a ANAF în combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea capacității de colectare a impozitelo