Raport privind starea învățământului preuniversitar din România - 2016

75,1 75,2 Rural 65,0 65,5 65,4 66 66,8 67,4 68,6 - Gimnazial special Total 80,8 81,6 81,7 82,2 82,4 82,7 83,9 Urban 80,9 81,9 82,1 82,4 82,8 82,8 84,1 Rural 78,3 77,2 76,2 78,5 77,3 80,6 81,2 Liceu Total 67,8 68,1 68,7 68,9 69,1 70,0 70,4 Urban 68,3 68,5 69,1 69,4 69,6 70,4 70,8 Rural 60,5 62,5 63,2 63,3 64,0 65,1 65,7 Profesional/ Total 58,3 50,9 56,3 52,7 63,4 64,9 62,0 SAM Urban 59,2 51,4 56,5 55,6 66,9 68,4 64,0 Rural 56,8 40,0 50,0 26,7 38,9 53,4 56,1 Postliceal Total 68,4 69,9 72,0 74,7 76,4 77,8 78,3 Urban 68,5 69,9 73,4 75,7 77,6 78,8 79,4 Rural 40,0 75,0 38,9 38,6 36,8 40,8 23,5 Observație: Pentru învățământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidență s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învățământ. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016. Pe niveluri de învățământ, cele mai multe cadre didactice femei profesează în învățământul preşcolar (99,6%) şi primar (89,5%). În învățământul gimnazial, liceal şi postliceal, femeile reprezintă între 70-78% din totalul personalului didactic. Ponderea cea mai scăzută se înregistrează în învățământul profesional (62%), în scădere față de anul școlar anterior cu aproape 3 p.p. Fig. 25. Ponderea personalului feminin în totalul personalului didactic, pe niveluri de studiu, 2015/2016 99,6% 89,5% 100 90 72,2% 80 70 60 50 40 30 20 În cazul acestui indicator observăm că se mențin anumite diferențe pe medii de rezidență. Astfel, procentul cadrelor didactice de sex feminin în total personal didactic din învățământul românesc este cu 2 p.p. mai mare în mediul urban, în comparație cu mediul rural; valoarea indicatorului este în scădere față de anul școlar anterior. Diferențele pe sexe sunt importante în învățământul postliceal, sunt semnificative în învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal şi inexistente în învățământul preşcolar. 44  Dezechilibru dintre sexe în profesia de cadru didactic este o problemă cu care se confruntă majoritatea sistemelor educaționale. În general, proporția relativ scăzută a bărbaților este prezentă la toate categoriile de vârstă a cadrelor didactice, uşor mai pronunțat în rândul celor mai tineri. La nivelul ISCED2, marea majoritate a cadrelor didactice din UE sunt femei, mai puțin de o treime fiind bărbați. Dezechilibrul dintre sexe este cel mai mare în Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania și cel mai scăzut în Olanda. (Sursa: The Teaching Profession in Europe: Practices, Perceptions and Policies. Eurydice, 2015). Conform datelor TALIS 2013, dezechilibrul dintre femei și bărbați în profesia didactică este mai evident în învățământul preșcolar și primar, deși diferențele persistă la fel de mult și în învățământul secundar în multe țări. Datele colectate de TALIS arată că o pondere de 68% dintre cadrele didactice care lucrează în învățământul secundar este reprezentată de femei. În România, 69% dintre profesorii din învățământul gimnazial sunt femei, valoarea foarte apropiată de media internațională. Cele mai mari procente de cadre didactice femei se înregistrează în Bulgaria, Estonia, Letonia și Republica Slovacă (cu ponderi de peste 80%), iar cele mai scăzute în Australia, Japonia, Mexic, Olanda, Spania (cu ponderi între 40-60%).(Sursa: TALIS 2013. Raport național, CNEE, 2014. II.A.5. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic În comparaţie cu anul şcolar anterior, numărul elevilor ce revine la un cadru didactic a rămas relativ constant la majoritatea nivelurilor de învăţământ, cu excepţia învăţământului preșcolar și a celui gimnazial de masă. În ultimii șapte ani şcolari, raportul elevi per cadru didactic a înregistrat modificări uşoare, influențate şi de măsurile de politică educațională implementate la nivelul sistemului. Astfel, în urma măsurii de introducere a clasei pregătitoare în învățământul primar, în grădinițe a scăzut numărul de copii/educator. Concomitent, numărul de elevi/cadru didactic a crescut în învățământul primar. Tabel 37. Numărul elevilor per cadru didactic în învățământul preuniversitar, perioada 2009-2016 Nivel de învățământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Preşcolar Total 17 18 18 16 16 16 15 Urban 16 17 17 15 15 15 14 Rural 19 20 20 18 18 18 18 Primar Total 16 17 18 18 19 19 19 Urban 17 18 19 20 20 20 21 Rural 15 17 17 17 17 17 17 - Primar de masă Total 17 18 18 19 19 20 20 Urban 19 20 20 21 22 22 23 Rural 15 17 17 17 17 17 18 - Primar special Total 3 3 3 3 3 3 3 Urban 3 3 3 3 3 3 3 Rural 2 3 3 3 3 2 2 Gimnazial Total 11 11 11 11 11 11 11 Urban 11 12 12 12 12 12 13 45  Rural 10 10 10 10 10 9 10 - Gimnazial de masă Total 11 12 11 12 11 11 12 Urban 12 13 13 13 13 13 14 Rural 10 10 10 10 10 9 10 - Gimnazial special Total 3 3 3 3 3 3 3 Urban 3 3 3 3 3 3 3 Rural 3 2 2 3 3 2 2 Liceal, profesional Total 16 16 16 16 15 15 15 și postliceal Urban 16 16 16 16 15 15 15 Rural 15 16 16 16 15 14 14 Observație: Indicatorul s-a calculat prin raportarea numărului de elevi la numărul de cadre didactice (persoane fizice). Pentru învățământul secundar superior datele sunt estimate, indicatorul fiind calculat prin raportarea numărului de elevi din învățământul liceal, profesional și postliceal (cumulat) la numărul personalului didactic din învățământul liceal, profesional și postliceal (cumulat). În acest caz, pentru mediul de rezidență s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învățământ. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Pe niveluri de studiu, cel mai scăzut raport (11 elevi/cadru didactic) continuă să se înregistreze în cazul învățământului gimnazial, în timp ce învățământul primar de masă are cea mai ridicată valoare (20 elevi/cadru didactic). Atât în învățământul primar, cât şi în învățământul gimnazial se înregistrează diferențe semnificative între învățământul special şi cel de masă, determinate de specificul activității didactice: în învățământul special un cadru didactic lucrează în medie cu 2-3 copii, comparativ cu media de 20 copii din învățământul primar sau de 11 copii în învățământul gimnazial. Mediul de rezidență rămâne un important factor de diferențiere a valorilor acestui indicator. În ultimii ani, în cazul învățământului preşcolar, numărul de copii per cadru didactic este semnificativ mai mare în rural, în comparație cu mediul urban (18 copii, respectiv 14 copii la un cadru didactic). În învățământul primar și gimnazial raportul se inversează, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban. Diferența pe medii de rezidență a rămas constantă în învățământul gimnazial față de anul anterior. În învățământul primar, diferența pe medii este în creștere, concomitent cu creșterea generală a numărului de copii ce revine unui cadru didactic. În anul școlar 2015/2016, cel mai redus raport elevi/profesor din întreg sistemul de învățământ s-a înregistrat în învățământul gimnazial din mediul rural: 10 elevi la 1 profesor, în creștere față de anul anterior cu 1 copil la 1 profesor. Acest lucru evidențiază faptul că politicile de personal și măsurile de raționalizare a rețelei în școlile rurale nu au încă eficacitatea așteptată. De asemenea, politicile în aria formării profesionale continue a cadrelor didactice rămân o prioritate și trebuie să țină seama într-o măsură mai ridicată de diferențele existente în prezent în sistemul de educație, în ceea ce privește numărul mediu de elevi cu care se lucrează la clasă. La nivel european, numărul elevilor ce revine la un cadru didactic ISCED 1-3 (calculat ca raport dintre totalul elevilor înscrişi în învățământul de zi şi totalul profesorilor cu normă întreagă de predare – „full- time students” / „full-time teachers”) are valori diferite de la o țară la alta, între un maxim de 21,8 elevi/profesor în Germania şi un minim de 11,6 elevi/profesor în Ungaria. În cazul României, în ultimii 6 ani valorile indicatorului au fost în creștere; pentru anul de referință al raportului se înregistrează o scădere a valorii indicatorului la 15,7 elevi/profesor. 46 Tabel 38. Numărul elevilor per cadru didactic la nivel european, perioada 2009-2016 Țara 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Romania 14,1 14,3 15,2 15,4 16,9 16,7 15,7 Marea Britanie 15,8 17,3 17,7 17,8 22,0 19,0 * Franța 14,6 14,4 14,4 14,7 16,9 * * Germania 16,6 16,1 15,7 15,4 22,6 22,0 21,8 Bulgaria 13,5 13,6 13,8 13,9 13,9 13,9 13,8 Republica Cehă 14,2 14,2 13,3 13,2 * * * Ungaria 11,4 11,4 11,3 11,3 11,6 12,1 11,6 Belgia 10,5 10,5 10,5 10,5 11,6 13,4 * Lituania 8,0 8,3 8,1 8,1 13,6 13,7 * * Date nedisponibile. Sursa: EUROSTAT, 2016. 47  CAPITOLUL III. REZULTATE ȘI EFICIENȚA EXTERNĂ A SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT III.A. Rezultatele elevilor din învățământul primar și gimnazial la evaluările naționale III.A.1. Rata de absolvire a învățământului gimnazial Indicatorul se calculează ca raport între numărul total de absolvenți ai clasei a VIII-a de la nivelul unui an şcolar şi numărul persoanelor de vârstă standard la final de gimnaziu. Ultimele date INS disponibile fac referire la finalul anului școlar 2014/2015. După anul 2010/2011 – când au finalizat clasa a VIII-a cele două cohorte de elevi ce au avut debutul şcolar simultan la 6 ani și 7 ani (în 2003/2004) – rata de absolvire a învățământului gimnazial a scăzut, înregistrând valori aproximativ similare în ultimii trei ani şcolari. La nivelul anului 2014/2015, o pondere de 85,1% dintre copiii cu vârsta corespunzătoare clasei a VIII-a au absolvit învățământul gimnazial. Tabel 39. Rata de absolvire a învățământului gimnazial 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total 94,0 92,4 106,1 84,4 83,4 83,7 85,1 Urban 110,1 107,2 120,5 98,5 98,6 98,9 98,6 Rural 80,2 79,7 93,8 72,6 71,1 71,4 74,1 Feminin 95,0 92,9 107,5 84,2 83,8 84,6 86,1 Masculin 93,0 91,8 104,7 84,6 83,0 82,7 84,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban, în comparație cu ruralul. Acest fapt este determinat în primul rând de situațiile de abandon şcolar mai frecvente în rural, dar şi de alte pierderi şcolare sau aspecte precum migrarea unora dintre elevii din rural la şcoli din urban, către finalul gimnaziului (ca o opțiune pentru o educație de o calitate mai ridicată, ce oferă şanse mai mari pentru continuarea educației în învățământul liceal). Fig. 26. Rata de absolvire a învățământului gimnazial, pe medii de rezidență 48 Diferențele dintre sexe sunt relativ nesemnificative, fetele prezentând însă un ușor avantaj în raport cu băieții. Fig. 27. Rata de absolvire a învățământului gimnazial, pe sexe III.A.2. Rezultatele elevilor la Evaluarea Națională 2016 Rezultatele obținute la Evaluarea Națională din anul 2016 evidențiază o evoluție descendentă atât în ceea ce priveşte ponderea de promovare în rândul participanților, cât şi în ce priveşte scorurile medii obținute. În 2016, procentul de promovare a examenului EN VIII a scăzut cu peste 4 puncte procentuale în comparație cu anul școlar anterior, până la valoarea de 75,1%. Există diferențe semnificative de promovabilitate pe sexe, în favoarea fetelor. Tabel 40. Numărul absolvenților de clasa a VIII-a prezentați și promovați la evaluarea națională EN VIII, 2015 și 2016 Prezentați Promovați Rata de promovare Media generală 2015 Total 158.576 125.840