Prognoza pe termen mediu 2021 - 2025 - varianta de toamnă 2021 (NOTA)

u 2021 (cu 0,1 pp sub valorile din prognoza de primăvară), urmând ca aceasta să se tempereze până la 4,9% în anul 2022 (neschimbată faţă de estimarea anterioară). Revizuirea în jos pentru 2021 se datorează în special evoluţiei economiilor avansate, datorită perturbărilor pe lanţurile de aprovizionare, dar şi economiilor în dezvoltare cu venituri mici ca urmare a înrăutăţirii contextului pandemic. Evoluţia este parţial contrabalansată de perspectivele favorabile pe termen scurt evidenţiate în cazul unor economii emergente exportatoare de mărfuri sau în curs de dezvoltare. Pentru România, experţii FMI estimează un avans al PIB de 7,0% în acest an (o îmbunătăţire de 1 p.p. faţă de prognoza de primăvară) şi o temperare până la 4,8% în 2022. În acest context, la nivelul anului curent, România înregistrează a 4-a cea mai ridicată creştere economică din UE, după Irlanda (13%), Grecia (8,5%) şi Ungaria (7,6%). În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum (IAPC), în contextul creşterilor semnificative ale preţurilor materiilor prime şi produselor energetice, ale cotaţiilor petrolului, estimările FMI pentru acest an au fost revizuite în sus cu peste 1 pp, până la 4,3%, după care se aşteaptă ca inflaţia să revină pe un trend descendent, pentru anul 2022 preţurile fiind estimate a se majora cu 3,4%. Cele mai recente date publicate de Banca Mondială (octombrie 2021) indică un avans economic al regiunii Europa şi Asia centrală de 5,5% în acest an şi 3,4% în 2022. Datorită evoluţiei peste aşteptări din prima parte a anului 2021, estimările de creştere au fost îmbunătăţite cu 1,6 pp faţă de prognoza de vară. 6  Pentru economia românească se aşteaptă să se înregistreze un avans al PIB de 7,3% în 2021 (cu o ajustare de 1,3 p.p. faţă de prognoza din luna iunie) urmată de 4,8% în 2022 (+0,3 pp faţă de estimarea anterioară). Capacitatea României de a absorbi fonduri europene va reprezenta cel mai important element în asigurarea sustenabilităţii procesului de redresare. În scenariul cu 100% absorbţie a fondurilor din PNRR, creşterea reală va fi mai mare, în medie cu 1 pp, în perioada 2021-2026. Proiecţiile principalelor instituţii internaţionale pentru România FMI BM COM 2021 2022 2021 2022 2021 2022 Creştere economică (%) 7,0 4,8 7,3 4,8 7,0 5,1 Inflaţie, medie (%) 4,3 3,4 4,5 3,7 4,0* 4,0* Deficit de cont curent, % în PIB -5,7 -5,5 -6,1 -6,2 -6,5 -6,3 Deficit bugetar ESA, % în PIB - - -7,4 -6,2 -8,0 -6,9 FMI, BM: octombrie 2021; COM: noiembrie 2021; *calculează evoluţia preţurilor de consum prin indicele armonizat. În prognoza de toamnă a Comisiei Europene (noiembrie 2021) se estimează o creştere economică pentru anul curent de 5,0%, atât la nivelul UE27 cât şi în zona Euro. Revizuirea în sus faţă de prognozele anterioare se datorează redresării mai rapide a economiei europene după recesiunea din 2020. Pentru România, CE prognozează o creştere economică de 7,0% în acest an şi respectiv 5,1% în 2022. Astfel, România este plasată în top 5 State Membre cu cele mai mari avansuri economice în acest an. Inflaţia medie anuală (măsurată prin IAPC) va ajunge la 4% până la sfârșitul anului 2021, în principal ca urmare a prețurilor mai mari la energie electrică și combustibili și este de așteptat să rămână la același nivel şi în 2022. 4. Perspective macroeconomice 2021 -2025 Prognoza de toamnă pentru anul 2021 a menţinut nivelul creşterii economice la 7% ca şi în estimarea precedentă. Această majorare va asigura acoperirea contracţiei economice din 2020 datorată pandemiei SARS COV2 şi va conduce totodată şi la un spor de 2,8% peste nivelul anului 2019. Pentru industrie s-a estimat o creştere a valorii adăugate brute de 5,9%, ajustarea fiind în jos cu 1,8 puncte procentuale faţă de prognoza de vară, ca urmare a dificultăţilor înregistrate în procesele de aprovizionare. Industria va contribui astfel cu 1,2 puncte procentuale la dinamica PIB în 2021, dar nu va asigura recuperarea contracţiei (-9,1%) înregistrate în anul 2020. 7  Prognoza PIB pe termen scurt 2021 2022 Prognoza Prognoza de Prognoza Prognoza de de vară (%) toamnă(%) de vară (%) toamnă(%) PRODUSUL INTERN BRUT 7,0 7,0 4,9 4,6 Consum privat 8,0 8,0 5,0 4,5 Consum guvernamental 1,8 1,2 2,7 2,7 Formarea brută de capital fix 8,8 8,2 9,3 9,3 Export de bunuri şi servicii 9,8 9,4 5,6 5,4 Import de bunuri şi servicii 12,3 12,4 7,4 7,2 VAB industrie 7,7 5,9 4,7 4,4 VAB agricultura 14,8 20,3 6,7 3,1 VAB construcţii 6,1 0,2 9,0 9,0 VAB servicii total 6,3 6,8 4,4 4,3 din care: - VAB comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante 10,3 11,2 5,0 4,8 - VAB informaţii şi comunicaţii 9,4 12,2 9,4 9,1 Sursa: Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Agricultura a consemnat o evoluţie peste aşteptări în acest an, înregistrându-se producţii record la culturile de păioase, ceea ce a condus la estimarea unui spor al valorii adăugate brute de 20,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai sus decât în estimarea precedentă. În condiţiile date, contribuţia acestui sector la susţinerea majorării reale a PIB a fost una considerabilă, estimându-se a ajunge la 0,8 puncte procentuale la nivel anual. Sectorul construcţiilor, după un ritm susţinut în 2020, s-a confruntat în ultima perioadă din anul curent cu o serie de dificultăţi legate de creşterea preţurilor materialelor de construcţii, dar şi cu cea a deficitului de forţă de muncă ceea ce a condus la încetinirea ritmului de activitate în acest domeniu. Astfel, pentru anul 2021 s-a estimat un nivel al VAB de numai 0,2%, în scădere cu 5,9 puncte procentuale comparativ cu estimarea din vară. Pentru sectorul terţiar a fost anticipată o dinamică uşor majorată la 6,8%, considerând un ritm de recuperare mai accelerat pentru serviciile a cărora activitate s-a diminuat simţitor în anul 2020 din cauza crizei sanitare (comerţ, transport, hoteluri, restaurante). Domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor se va menţine în zona ritmurilor superioare, ceea ce va reprezenta un element important în creşterea PIB, cu un aport ridicat de 4,1 puncte procentuale. Pe latura cererii, principalul factor al creşterii economice în anul 2021 l-a constituit consumul privat, cu o contribuţie de 4,9 puncte procentuale. Dinamica investiţiilor (FBCF) s-a menţinut de asemenea ridicată (+8,2%), dar a fost revizuită în jos cu 0,6 puncte procentuale ca urmare a încetinirii activităţii în construcţii. O contribuţie pozitivă la dinamica PIB a fost consemnată de variaţia stocurilor (1,4 puncte procentuale), agenţii economici manifestând 8 tendinţa de constituire de stocuri pentru asigurarea continuităţii activităţii în cazul apariţiei unor perturbări în lanţurile de aprovizionare. Pe partea cererii externe, se estimează o creştere a exporturilor de bunuri şi servicii cu 9,4%, în timp ce importurile de bunuri şi servicii se vor majora cu 12,4%, ceea ce va conduce la un aport negativ al exportului net la rata de creştere economică cu 1,7 puncte procentuale. Pentru anul 2022 s-a estimat o creştere economică de 4,6%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza de vară. Ajustarea în jos a fost determinată de majorările preţurilor la energie şi materii prime, dar şi de prelungirea dificultăţilor din procesul de aprovizionare. De asemenea, pentru anul viitor persistă incertitudinea privind evoluţia crizei sanitare, a campaniei de vaccinare, dar şi de apariţia unor noi valuri, etc. ceea ce poate conduce la impunerea unor noi măsuri restrictive pentru a limita răspândirea virusului şi a reduce efectele negative ale acestuia. În aceste condiţii, în prognoza de toamnă, pentru industrie s-a estimat o creştere a VAB cu 4,4%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de estimarea precedentă, în condiţiile în care se preconizează că vor continua întreruperile în lanţurile de aprovizionare, cu precădere în prima jumătate a anului. Pentru agricultură majorarea VAB a fost prevăzută la 3,1%, ajustarea în jos fiind consecinţa efectului de bază, anul 2021 fiind unul foarte bun pentru agricultura românească. Per ansamblu, construcţiile şi serviciile îşi vor păstra nivelul de dinamică al VAB estimat în prognoza de vară, respectiv 9,0% şi 4,3% (pentru servicii o uşoară diminuare cu 0,1 puncte procentuale). Construcţiile vor beneficia, de asemenea, de un impuls venit din proiectele iniţiate prin PNRR. Evoluţia produsului intern brut pe ramuri 20,3 18,0 -%- 13,0 10,0 9,0 6,3 6,6 5,9 6,8 8,0 4,4 4,3 3,1 3,0 0,2 -2,0 -1,3 -1,8 -7,0 -5,0 -12,0 -9,1 -17,0 -16,2 2019 2020 2021 2022 Industrie Agricultura Constructii Servicii PIB Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză 9  Pe componente de cerere, pentru formarea brută de capital fix creşterea este estimată la 9,3%, păstrându-se nivelul din prognoza de vară, accentul fiind pus pe atragerea fondurilor din PNNR, 2022 fiind şi primul an în care se va beneficia de investiţii realizate prin aceste surse de finanţare. Consumul privat va avea o evoluţie prudentă (+4,5%), cu o ajustare în jos a dinamicii cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu prognoza de vară, consecinţă a creşterii moderate a puterii de cumpărare sub influenţa accelerării inflaţiei în perioada septembrie 2021-aprilie 2022. Evoluţia produsului intern brut pe componente de utilizare 15,0 -%- 12,9 12,4 8,6 9,4 9,3 10,0 8,0 8,2 7,3 6,8 7,2 5,4 5,4 3,9 4,5 5,0 2,7 2,0 1,2 0,0 -5,0 -5,2 -5,1 -10,0 -9,7 2019 2020 2021 2022 Consum privat Consum guvernamental FBCF Export de bunuri si servicii Import de bunuri si servicii PIB Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Pentru sectorul extern, estimările din prognoza de toamnă sunt ajustate uşor în scădere (0,2 puncte procentuale) pentru ambele componente, reducere determinată de dificultăţile în procesele de aprovizionare care conduc la diminuarea volumului de activitate. În aceste condiţii, exportul net îşi va menţine aportul negativ la creşterea PIB (-1,1 puncte procentuale), evidenţiindu-se o corecţie pozitivă faţă de anul precedent. În perioada 2023 – 2025 produsul intern brut va avansa în medie cu 4,9% anual, modelul economic bazându-se pe o accelerare a investiţiilor în condiţiile unei absorbţii cât mai bune a fondurilor din PNRR şi din cadrul financiar multi-anual. Ritmul mediu anual de creştere al FBCF este estimat la circa 9%, ceea ce se va conduce la contribuţii de 2,1-3 puncte procentuale la dinamica reală a PIB. De asemenea, rata de investiţii se va majora an de an, ajungând la orizontul anului 2025 să depăşească uşor 30%. Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând totuşi o tendinţă de diminuare treptată. Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor pentru care se prevede o creştere medie anuală a valorii adăugate brute de 9,3%, bazată în mare parte pe derularea proiectelor finanţate din PNRR. Pentru sectorul terţiar se estimează un spor mediu 10 anual de 4,6%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere, etc.), şi în cadrul acestui domeniu atragerea fondurilor din PNRR contribuind la o evoluţie susţinută. În ceea ce priveşte sectorul industrial, ritmul anual de creştere este estimat la 4,7%, cu dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu tehnologii avansate şi aport sporit de valoare adăugată brută. Accelerarea ratei anuale a inflaţiei în perioada ulterioară prognozei de vară a condus la o ajustare în sens ascendent a estimărilor pentru anul curent cu 0,8 puncte procentuale pentru media anuală a inflaţiei (5,0%) şi cu 2,7 puncte procentuale pentru inflaţia la sfârşitul anului (7,7%). Pentru ultimele două luni din 2021 s-a considerat o temperare a dinamicii la nivelul lunii noiembrie, datorită intrării în vigoare a Legii nr. 259/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021 - 2022, cât şi a Legii nr. 226/2021 privind consumatorul vulnerabil. Trendul ascendent inflaţionist urmează a fi reluat la începutul anului viitor, odată cu modificarea tarifelor la energie electrică pentru consumatorii din sistemul universal şi renegocierea majorităţii contractelor pentru cei din sistemul concurenţial. Un nou puseu inflaţionist este aşteptat a se manifesta în luna aprilie 2022, după încheierea măsurilor de sprijin pentru populaţie, întregul cost al preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale fiind suportat de consumatorii casnici. Pentru consumatorii din sistemul universal este posibilă o nouă ajustare de preţ la începutul lunii iulie 2022, ajustare însă greu de estimat, fiind corelată cu evoluţia pieţei din acel moment. În ceea ce priveşte evoluţia preţului pentru combustibili, acesta a fost estimat a avea o traiectorie uşor descendentă, în concordanţă cu tendinţele cotaţiilor internaţionale ale petrolului, fără a mai exercita presiuni inflaţioniste suplimentare. Creşteri de preţuri sunt estimate şi pentru celelalte categorii de mărfuri şi servicii, mai reduse însă ca amplitudine, ca urmare a transpunerii majorărilor costurilor de producţie în preţurile finale. Influenţele se vor resimţi, pe lângă creşterea preţurilor produselor energetice, din partea cotaţiilor unor materii prime, inclusiv produse agroalimentare, continuarea manifestării unor sincope în lanţurile de producţie, creşterea costurilor salariale şi a persistenţei unui deficit de forţă de muncă. În aceste condiţii se estimează pentru anul 2022 o inflaţie medie anuală de 6,5%, iar la sfârşitul anului (decembrie/decembrie an anterior) o creştere a preţurilor de consum de 4,7%. Prognoza este, însă, marcată de menţinerea unui climat de incertitudine şi riscuri care se pot manifesta pe mai multe paliere. In acest context menţionăm evoluţiile viitoare ale cotaţiilor internaţionale, nivelul transmiterii costurilor de producţie asupra bunurilor de consum sau efectele măsurilor de politică monetară privind reducerea anticipaţiilor inflaţioniste. Pe termen mediu, în lipsa altor şocuri, tendinţa inflaţiei este de atenuare, spre mijlocul intervalulu