Raport privind starea învățământului superior din România 2017

izarea programelor de studii în vederea creșterii relevanței acestora și a capacității instituț iilor în elaborarea și implementarea metodologiei și a ghidurilor de evaluare externă, a metodologiei de clasificare și ierarhizare. Obiectivele specifice ale proiectului urmăresc: optimizarea planificării strategice și a bugetării pe programe; implementarea metodologiei și a ghidurilor de grupare pe clase a universităților și ierarhizarea programelor de studii, bazate pe seturi clare și transparente de indicatori și date; îmbunătățirea capacității administrative a MEN și ARACIS la nivel de sistem, prin dezvoltarea de instrumente manageriale privind organizarea și funcționarea internă, proceduri de uz intern, manuale, ghiduri de bună practică, și prin formarea personalului propriu, p recum și a celui din instituțiile de învățământ superior, pentru implementarea instrumentelor elaborate și în ceea ce privește practicile europene în domeniu. Totodată, în cadrul aceluiași proiect POCA, au fost inițiate demersurile privind elaborarea Metodologiei de evaluare a studiilor doctorale, urmând a fi asigurată evaluarea propriu-zisă printr-un alt proiect, necompetitiv, ce va fi depus de către MEN. Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, a reprezentat și pentru anul 2017 principalul reper normativ care reglementează finanțarea învățământului superior din România. Legea stabilește cele două surse majore de finanțare a activităților de educație , indiferent de nivelul acestora (preuniversitară sau universitară): bugetul de stat și venituri proprii pe care instituțiile de învățământ le pot utiliza autonom. Finanțarea învățământulu i superior de stat se face din fonduri publice, pe bază de contract (art. 223), în baza următorului set de cerințe: considerarea dezvoltării învățământului superior ca responsabilitate publică și a învățământului, în 35 general, ca prioritate națională; asigurarea calității învățământului superior la nivelul standardelor din Spațiul European al Învățământului Superior pentru pregăti rea resurselor umane și dezvoltarea personală ca cetățeni ai unei societăți democratice bazate pe cunoaștere; profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu diversificarea pieței muncii; dezvoltarea învățământului superior și a cercetării științifice și creației artistice universitare pentru integrarea la vârf în viața științifică mondială.3 Finanțarea din fonduri publice a instituțiilor de învățământ superior de stat se face prin bugetul MEN pentru: finanțarea de bază, suplimentară și complementară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituţională, fonduri alocate pe bază competițională pentru incluziune, burse și protecție socială a studenților . S-a urmărit încurajarea excelenței în educa ție și cercetare științifică universitară prin îmbunătățirea calității și a finanțării bazate pe criterii obiective. Realizarea finanțării instituțiilor de învățământ superior bazată pe indicatori de calitate, a permis proiectarea unei metodologii de evaluare a instituțiilor de învățământ superior în scopul clasificării instituționale și a ierarhizării programelor de studii. Rezultatele repartizării finanţării suplimentare aplicate pentru anul 2016, în funcție de rezultatele indicatorilor de calitate pe ramuri de știință, au fost prezentate la Consiliul Național al Rectorilor – Constanț a, iunie 2017, respectiv în comisiile de lucru pentru realizarea clasificării universităților și ierarhizarea programelor de studii (convocate și organizate de ministru în prima jumătate a anului 2017). Aceste rezultate au fost prezentate ca un exercițiu pilot în vederea stabilirii principiilor generale pentru evaluarea instituțiilor de învățământ superior în scopul clasificării instituționale și a ierarhizării programelor de studii. Pentru realizarea finanțării universităților în funcție de performanță, s-a implementat o metodologie care utilizează indicatori de performanță (privind procesul educațional, resursa umană, gradul de internaționalizare precum și alte servicii pentru studenț i). Metodologia de finanțare a instituțiilor de învățământ superior a urmărit:  repartizarea finanţării suplimentare pe universităţi, care să stimuleze excelenţa instituţiilor şi relevanța programelor de studii, cu efecte directe asupra creşterii competitivităţii universităţilor româneşti;  continuarea aplicării, pentru 50% din finanțarea suplimentară , a indicatorilor de calitate care urmăresc evaluarea procesului didactic, al resursei umane (din punct de vedere al calităț ii acesteia, impactului activității științifice/creației artistice și al performanței activității științifice/ creației artistice), a măsurilor privind internaționalizarea învățământului superior și serviciilor pentru studenți. În vederea ajustării finanțării instituționale a învățământului superior la cadrul normativ și la obiectivele Strategiei 2020, s-au stabilit următoarele obiectivele specifice: continuarea implementării finanțării studiilor universitare pe bază de granturi și creș terea cuantumului finanțării/student; a locarea fondului de dezvoltare instituțională pe bază competiț ională; creșterea acurateței bazei informaționale a finanțării învățământului superior din România . 3 Raport public privind anual-2015 Starea finanțării învățământului superior și măsurile de informare ce se obțin, UEFISCDI-CNFIS 2016 36  Fondul de dezvoltare instituţională se adresează celor mai performante instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie şi se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaţionale. Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare instituţională este reglementată prin ordin al ministrului. Actele normative care oferă un cadru explicit și dedicat de acordare a fondului pentru dezvoltare instituțională (OMEN nr. 3629/2017) și a fondului pentru situații speciale (OMEN nr. 3630/2017) sunt complementare Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară, a instituțiilor de învățământ superior de stat din România (OMEN 3279/2017). O formă de sprijin din partea ministerului o reprezintă finanţarea situaţiilor speciale (FSS), care nu pot fi integrate în formula de finanţare și fondul pentru dezvoltare instituţională (FDI). FSS permite finanţarea unor proiecte specifice de dezvoltare instituţională, promovarea unor programe noi de studii, creşterea capacităţii instituţionale, îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, consolidarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională, incluziunea socială. Structura finanțării instituționale, conform metodologiilor de alocare a fondurilor bugetare, a instituțiilor de învățământ superior, pentru anul 2016 și 2017 este prezentată în tabelul următor. Tabel 31 . Structura finanțării instituționale pentru 2016 și 2017 4 Componente FI/An financiar 2016 2017 Finanțare instituțională (FI) 100% 100% Fond situații speciale (FSS), care nu pot fi 2% 1,5% integrate în formulă Granturi doctorale (GD) 10,95% 9,05% Finanțare instituțională (făra GD și FSS) – FI* 86,98% 100% 89,45% 100% Finanțare de bază (FB) 63,06% 72,5% 64,85% 72,5% Finanțare suplimentară (FS) 23,05% 26,5% 23,70% 26,5% Dezvoltare instituțională (FDI) 0,87% 1,00% 0,89% 1,00% * Ponderile pentru repartizarea FB, FS, FDI și FSS sunt stabilite prin metodologia de alocare a fondurilor bugetare. Finanțarea GD se realizează prin alocarea unei sume în funcție de numărul de granturi doctorale, domeniul de finanțare și valoarea grantului. MEN, alături de structurile sale subordonate, a formulat propuneri privind metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară, a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2017, precum și pentru metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituțională a universităților de stat. În vederea realizării acestor obiective, s-au desfășurat următoarele activități:  realizarea de analize și fundamentări pentru propunerile CNFIS privind continuarea implementării finanțării studiilor universitare prin granturi dimensionate pe baza unor standarde de cost specifice domeniilor de studii (aplicare pentru studiile universitare de doctorat) și creșterea cuantumului finanțării/ student;  asigurarea suportului pentru CNFIS în vederea organizării competiției FDI-2017, de repartizare pe bază de proiecte a fondului pentru dezvoltare instituțională pentru anul 2017;  asigurarea suportului tehnic pentru operaționalizarea Registrului Matricol Unic și asigurarea condițiilor pentru funcționarea Registrului Educațional Integrat, în vederea consolidă rii unei baze informaționale a finanțării învățământului superior. 4 Învățământ Superior – Raport UEFISCDI 2016-2017 37 5. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor și dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale studenților prin proiecte de afaceri, parteneriate și societăți antreprenoriale În cadrul proiectului național SIPOCA 3 „Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice de a elabora politici bazate pe evidențe, pentru îmbunătățirea ofertelor educaționale ale instituțiilor de învățământ superior, precum și o mai bună corelare a acestora cu nevoile pieței muncii” a fost realizat studiul „Analiză privind calitatea și relevanța programelor oferite de universități pe domenii de specializare cu potențial de dezvoltare regională (la nivel regional)”. Studiul pe regiuni a vizat următoarele: analiza ofertei educaționale a instituțiilor de învățământ superior din regiune; studiul profilului regional al regiunii privind economia, structura, existența și perspectiva de dezvoltare; studiul ofertei de muncă de pe piața muncii din regiune; studierea principalelor obiective cuprinse în Strategia Națională de Cercetare- Dezvoltare și Inovare (SNCDI), cu implicații la nivelul regiunii; analiza comparativă a modului de alocare a locurilor bugetate pe programe de studii; analiza gradului de inserție pe piața forței de muncă a absolvenților, ținând cont de procentul de absolvenți care se angajează și a celor care se angajează în domeniul de specialitate absolvit; analiza modului în care se realizează cooperarea dintre facultăți și mediul de afaceri . În vederea consolidării sistemului de practică din perioada studiilor universitare, s-a realizat proiectarea stagiilor care să susțină beneficiarii (studenții, instituțiile de învățământ, angajatorii) în planificarea carierei, promovarea și diseminarea unor norme și proceduri specifice referitoare la internship, stagii de practică, voluntariat. Astfel, au fost realizate parteneriate instituționale în vederea organizării de stagii de practică, internship și voluntariat pentru studenț i. De asemenea, s-a introdus în metodologia de finanțare un indicator de calitate privind activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență, realizată prin parteneriate. Prin ordin al ministrului educației, a fost reglementat modul de organizare şi funcționare a societăților antreprenoriale studențești (SAS), constituite ca structuri fără personalitate juridică la nivelul instituțiilor de învăţământ superior acreditate, de stat sau particulare. SAS reprezintă un mecanism de sprijinire, dezvoltare şi încurajare a spiritului antreprenorial în mediul universitar, în special în rândul studenţilor şi absolvenţilor de învăţământ superior, pe principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare în învăţământul superior. Activitatea SAS se adresează atât studenţilor instituţiei de învăţământ superior în care funcţionează, cât şi absolvenţilor proprii în primii 3 ani de la absolvire. În vederea evaluării potențialului antreprenorial și inovativ al universităților , România participă la exercițiul HEInnovate inițiat de către OECD și Comisia Europeană. Ministerul Educației Naționale colaborează cu reprezentanți ai Junior Achievement România (JAR) în vederea aplicării exercițiului HEInnovate în universitățile din România. Participarea universităților la acest exercițiu de auto -evaluare este gratuită, iar JAR asigură responsabililor desemnați ca persoane de contac t pentru implementare – training, consultanță și resurse de informare gratuite pentru parcurgerea pașilor necesari derulării cu succes a activității de aplicare a instrumentului HEInnovate. 38  Ca urmare a aplicării instrumentului HEInnovate, în proiectul Universitatea Antreprenorială, în 26 de universități (perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017), de către Junior Achievement România (JAR), până in iunie 2017, au fost realizate: 1. procesul de diagnoză – evaluare a stadiului actual al demersurilor și a abordărilor antreprenoriale și inovatoare în universități, folosind instrumentul HEInnovate, dezvoltat de OECD și Comisia Europeană; 2. organizarea de Innovation Days în universitățile participante, împreună cu comunitatea locală și corpul profesoral pentru identificarea potențialelor soluții la provocările rezultate din analiză. MEN, prin structurile sale subordonate, s-a implicat în susținerea universităților în vederea implementării unor acț iuni care au urmărit facilitarea activităților societăților ant reprenoriale studențești (SAS), cum ar fi introducerea, în cadrul Fondului pentru dezvoltare instituțională, a unui nou domeniu strategic (domeniul 5) dedicat înființării și susținerii activităților societăților antreprenoriale studențești (SAS). În cadrul acestui domeniu, au fost depuse 36 de proiecte de către instituțiile de învățământ superior finanțate de la bugetul MEN, din care au fost propuse spre finanțare 15 proiecte, cu o sumă totală de 1.248 mil. de lei. Au fost inițiate , de asemenea, demersuri privind înființarea Registrului național al mentorilor antreprenori. În urma recomandării Comisiei Europene, România participă la etapa pilot a unei anchete europene cu privire la monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, în vederea dezvoltării și testării instrumentelor de colectare de date. Ancheta Comisiei Europene urmărește, prin înființarea unor sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, îmbunătățirea calității informațiilor cu privire la activitățile absolvenților, precum și ale persoanelor care părăsesc învățământul superior fără a -l absolvi, până în 2020. România a primit invitația de a participa la Studiul European Pilot al Absolvențilo r („EUROPEAN GRADUATE SURVEY”), inclusiv de a fi reprezentată în Consiliul Consultativ al Grupului de lucru al Comisiei Europene ET2020 „Modernizarea învățământului superior” (ET2020 WG MHE). În vederea sprijinirii practicilor, la nivel național și instituțional, privind urmărirea inserției pe piața muncii a absolvenților, s-au desfășurat următoarele activități, de susținere a universităților în vederea corelării ofertei educaționale cu cererea pieței muncii :  continuarea menținerii functionalității platformei info rmatice SAPM, care facilitează accesul universităţilor și instituțiilor centrale la instrumentele de monitorizare necesare pentru dezvoltarea și implementarea de studii de cercetare, privind percepția studenț ilor și absolvenților legată de procesul educațional și corelarea acestuia cu parcursul profesional;  menținerea propunerii de pilotare în metodologia de finanţare pentru anul 2018, a indicatorului de calitate privind monitorizarea angajabilităţii studenţilor, deși acesta nu a fost pilotat pentru anul 2017;  alocarea în cadrul Fondului pentru dezvoltare instituțională (FDI) a unui domeniu strategic dedicat corelării ofertei educaționale cu cererea pieț ei muncii (D8), care s-a concretizat prin depunerea a 39 de proiecte de către instituțiile de învăță mânt superior finanț ate de la bugetul MEN, din care au fost propuse spre finanțare 21 de proiecte, cu o sumă totală de 3, 498 mil. de lei. 39  În cadrul partenereriatelor între MEN, UEFISCDI, INS, ANOFM și ANFP , s-au identificat sursele de date necesare și s -au realizat analize complexe în vederea interoperabilităț ii între sistemele existente la nivelul acestor instituții, a schimbului reciproc de date ș i utilizarea acestora pentru elaborarea unor analize complexe care să permită efectuarea de diagnoze ș i scenarii privind mobilitatea ocupațională a tinerilor. În cadrul proiectului SIPOCA 3 „Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice de a elabora politici bazate pe evidențe, pentru îmbunătățirea ofertelor educaționale ale instituțiilor de învățământ superior, precum și o mai bună corelare a acestora cu nevoile pieței muncii”, derulat în parteneriat cu Academia Română, unul din rezultatele așteptate este „Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare dedicat învă țământului superior din România, care să reunească principalele date statistice cu privire la învățământul superior”. În vederea elaborării acestuia, au fost realizate următoarele ac